PLAN URBANISTIC GENERAL - judetulharghita.ro din... · de Cadastru Geodezie şi Cartografie...

PLAN URBANISTIC GENERAL COMUNA LELICENIVOLUMUL I - MEMORIU DE SINTEZĂ

1

B.I. MIRK L. LILLA PROIECT NR L 194 STR. TOPLIŢA NR.8 FAZA P.U.G.

PLAN URBANISTIC GENERAL

MEMORIU DE SINTEZĂ

COMUNA LELICENI BENEFICIAR: PRIMĂRIA LOCALĂ A COMUNEI LELICENI PROIECTANT: B.I. MIRK L. LILLA STR. TOPLIŢA NR.8 PROIECTANŢI DE SPECIALITATE ARHITECTURĂ ŞI URBANISM ARH MIRK LÁZÁR LILLA CARH MIRK L. SZILÁRD DATA: IUNIE 2010


2

B.I. MIRK L. LILLA PROIECT NR.l 194 STR. TOPLIŢA NR. 8 FAZA P.U.G. 1. INTRODUCERE

1.1 Date de recunoaştere a documentaţiei 1.2 Obiectul lucrării 1.3 Surse documentare

2. STADIUL ACTUAL AL DEZVOLTĂRII

2.1 Date de sinteză 2.2 Analiza situaţiei existente 2.3 Disfuncţionalităţi 2.4 Necesităţi şi opţiuni ale populaţiei

3. PROPUNERI DE DEZVOLTARE URBANISTICĂ

3.1 Evoluţie posibilă, priorităţi 3.2 Principalele reglementări 3.3 Obiective de utilitate publică

4. CONCLUZII – MĂSURI DE LUAT ÎN CONTINUARE


3

MEMORIU DE SINTEZĂ

1. INTRODUCERE

1.1 DATE DE RECUNOAŞTERE A DOCUMENTAŢIEI • Denumire lucrării: PLAN URBANISTIC GENERAL LELICENI • Beneficiar: PRIMĂRIA LOCALĂ A COMUNEI

LELICENI • Proiectant: B.I. MIRK L. LILLA • Data elaborării: IUNIE 2010 1.2 OBIECTUL LUCRĂRII Prezenta lucrare stabileşte strategia, priorităţiile, reglementările şi servituţiile de urbanism aplicate în utilizarea terenurilor şi construcţiilor în cadrul comunei Leliceni. În conţinutul documentaţiei se vor regăsii tratate următoarele categorii de probleme: - probleme principale rezultate din analiza situaţiei existente,

disfuncţionalităţi şi priorităţi de intervenţie atît în teritoriu cît şi în cadrul localităţii.

- Condiţii şi posibilităţi de realizare a obiectivelor de utilitate publică În urma studiului şi a propunerilor de soluţionare a acestor categorii de

probleme menţionate mai sus, materialul oferă instrumente de lucru necesare atît elaborării şi aprobării cît şi a urmăririi aplicării Planului Urbanistic General în următoarele domenii: proiectare, administrare centrală şi locală, agenţi economici,colectivităţi sau persoane particulare. 1.3 SURSE DE DOCUMENTARE Pentru întocmirea prezentei documentaţii au fost cercetate o serie de documentaţii şi normative referitoare la dezvoltarea comunei leliceni, sat Fitod, sat Leliceni, sat Misentea, sat Hosasău dintre care menţionăm: SURSE STATISTICE - datele şi evidenţele existente la Direcţia Judeţeană de Statistică - datele şi evidenţele aflate la Direcţia Judeţeană pentru Cultură, Culte şi

Patrimoniul Cultural Naţional Harghita


4

- datele şi evidenţele existente la Consiliul Local Leliceni - date şi evidenţele existente la unităţile de producţie din comună STUDII ŞI LUCRĂRI DE SPECIALITATE - Suport topografic la Sc 1:25000 şi Sc 1:5000 eliberate de Oficiul Judeţean

de Cadastru Geodezie şi Cartografie Harghita - Plan de Amenajarea Teritoriului Judeţean - Plan Urbanistic General al Comunei Sâncrăieni elaborat de B.I. Mirk Lazar

Lilla proiect nr.31/2005 2. STADIUL ACTUAL AL DEZVOLTĂRII 2.1 DATE DE SINTEZĂ

Comuna Leliceni se situează în partea sud-estică a judeţului Harghita. , Comuna este străbătută de DJ 123 A şi DJ 123B drumuri ce fac legătura cu reşedinţa de judeţ Miercurea Ciuc şi comunele învecinate respectiv comuna Ciucsângeorgiu. Comuna are o poziţie favorabilă în teritoriu, accesul dinspre Miercurea Ciuc fiind foarte uşor iar datorită faptului că nu este traversat de drumuri naţionale a facilitat migrarea populaţiei dinspre oraş spre periferie în cazul de faţă comuna Leliceni. Localităţile s-au dezvoltat în depresiunea Ciucului la est de reşedinţa de judeţ Miercurea Ciuc, pe cele două văi paralele ale cursurilor de apă Fitod şi Szénaság. Comuna Leliceni cuprinde următoarele sate: Comuna Leliceni cu - sat Leliceni - sat Misentea - sat Fitod - sat Hosasău

Comuna Leliceni se învecinează spre vest cu oraşul Miercurea Ciuc, spre sud cu comuna Sâncrăieni, spre est cu comuna Ciucsângeorgiu şi spre nord cu comuna Păuleni Ciuc. Aşezarea teritorială a comunei Leliceni se află în extremitatea sud estică a judeţului Harghita la est de reşedinţa de judeţ Miercurea Ciuc pe cele două văi paralele ale cursurilor de apă Fitod şi Szénaság. Este înconjurat de dealurile de la Fitod, Hosasău şi Misentea, iar teritoriul este reprezentat de zone deluroase cu păduri în zona nord-estică şi nord - vestică a comunei, păşuni, fâneţe şi terenuri slab productive arabile. Localitatea are o formă înşiruită pe cele două cursuri de apă paralele dinspre Miercurea Ciuc accesul realizânduse pe DJ 123B dea lungul căruia regăsim satul Leliceni apoi zona Boroszlo iar apoi satul Misentea. Din DJ 123B se bifurcă DJ 123C dea lungul căruia regăsim satul Fitod iar la 4,3 km de acesta satul Hosasău. Comuna nu dispune de legături feroviare. Conform Planului Urbanistic General elaborat anterior intravilanul satului Fitod şi Leliceni porneşte de la bifurcaţia lui DJ 123B cu DJ 123C. Prin aşezarea ei în teritoriu comuna dispune de legături rutiere rapide cu localitatea reşedinţă de judeţ Miercurea Ciuc reprezentând un avantaj deosebit din punctul de vedere al


5

migrării populaţiei din oraşele aglomerate către zone mai liniştite dar apropiate de oraş.

Suprafaţa totală a teritoriului administrativ al comunei Leliceni este de 3602 ha (diferenţele apărute faţă de planul urbanistic anterior se datorează rectificărilor de hotar efectuate ulterior descinderii de către comuna Sâncrăieni cu avizul oficiului de cadastru şi acordul celor două comune interesate respectiv comuna Leliceni şi comuna Sâncrăieni)

Teritoriul administrativ al comunei Leliceni este de 3602 ha din care: - arabil 1279 ha - fâneaţă 642 ha - păşuni 721 ha (diferenţa de 288 ha faţă de P.U.G.

anterior se datorează neefectuării măsurătorilor exacte la data descinderii de comuna Sâncrăieni)

- pădure 762,60 ha fond forestier iar 29,40 ha păşune împădurită.

- alte terenuri 168 ha din care: - ape 17 ha - drumuri 55 ha - construcţii 75 ha

- neproductiv 21ha Suprafaţa fondului forestier este de 21,99 %.

Suprafaţa total agricolă deţine o pondere de 73,35% din total. Structura terenului agricol evidenţiază următoarele aspecte:

- total teren agricol 2643 ha din care: - arabil 1279 ha - păşuni 434 ha +288 ha -fâneaţă 642 ha Suprafaţă totală alte terenuri 4,66 %. Datorită acestui fapt creşterea animalelor reprezintă ramura cea mai

importantă de producţie după cum arată şi datele statistice pe efective de animale ale comunei. Specii de animale Leliceni - Număr. - Bovine 581 buc - Ovine 874 buc - porcine 411 buc - păsări 2809 buc - cabaline 248 buc - caprine 32 buc - familii albine 166 buc

La data de întocmirii prezentei documentaţii conform datelor transmise de Direcţia Judeţeană de Statistică şi a datelor deţinute de Consiliul Local Leliceni populaţia stabilă a comunei Leliceni era de 1841 locuitori populaţie stabilă.

Numărul populaţiei pe sexe este următoarea:


6

Total comuna Leliceni 1841 - populaţia masculină 931 persoane - populaţia feminină 910 persoane

MIŞCAREA MIGRATOARE A POPULAŢIEI Populaţia stabilă după etnie: Comuna Leliceni Total populaţie 1841 Români 12 Maghiari 1694 Romi (ţigani) 12 Altă etnie 0 ZONA DE LOCUIT cuprinde o suprafaţă de 71 ha Fond construit Localitatea Leliceni, Misentea, Fitod, Hosasău

– locuinţe existente total (nr.) 637 Din care: – locuinţe din fondurile private: (nr.) 637 – locuinţe proprietate publică: (nr.) - locuinţe din alte fonduri (nr.) Suprafaţa locuibilă TOTAL: 710000 mp Din care: – locuinţe din fondurile private: 710000 mp – locuinţe proprietate publică: mp

Regimul de înălţime a caselor de locuit este: subsol + parter; parter; parter + etaj sau parter + mansarda. Dea lungul drumului judeţean (DJ 123B, DJ 123C) şi a străzilor mai importante locuinţele sunt amplasate mai dens, iar în zonele tentaculare mai rar. Starea clădirilor de locuit: – 50% în stare foarte bună şi bună – 35% în stare mediocra – 15% în stare rea Accesul carosabil principal a localităţilor este drumul judeţean DJ 123B şi DJ 123C. Din acestea se ramifică restul străzilor comunei, legătura directă cu Miercurea Ciuc – reşedinţa de judeţ. Starea drumurilor naţionale este corespunzătoare, o porţiune din DJ 123C a fost modernizat însă legătura cu Hosasău este impracticabilă. Restul drumurilor sunt într-o stare necorespunzătoare DC144, DC145. În localitatea Hosasău nu se poate ajunge decât cu maşină de teren. BILANŢUL TERITORIAL AL SUPRAFEŢELOR ZONELOR FUNCŢIONALE DIN TERITORIUL ADMINISTRATIV AL LOCALITĂŢII BILANŢ TERITORIAL AL SUPRAFEŢELOR CUPRINSE ÎN LIMITA UATB UNITĂŢII ADMINISTRATIV TERITORIALE DE BAZĂ EXISTENT


7

Destinaţia terenurilor din teritoriul suprafaţa (ha) administrativ al unităţii de bază Procent % din teritoriul situaţie existentă TOTAL administrativ al unităţii de bază Terenuri destinate funcţiunilor urbane intravilan 266,85 7,41 Terenuri agricole 2451,02 68,50 Terenuri forestiere 792 21,99 Terenuri aflate permanent sub ape 16,13 0,45 Terenuri cu alte destinaţii 76 2,1 Total teritoriu administrativ 3602 100

BILANŢUL TERITORIAL AL SUPRAFEŢELOR CUPRINSE ÎN INTRAVILANUL EXISTENT Zonificarea teritoriului Suprafaţa (ha) intravilan Localitate localităţi trupuri TOTAL Procent% principală componente/ izolate din total aparţinătoare intravilan INSTITUŢII ŞI SERVICII 1,9 5,28 0 7,18 2,69 LOCUINŢE 44,3 74,36 0 118,66 44,47 UNITĂŢI INDUSTRIALE 2,54 6,38 0 8,92 3,34 ŞI DEPOZITE UNITĂŢI AGRO- 0 5,8 0 5,8 2,17 ZOOTEHNICE CĂI DE COMUNICAŢIE 5,9 9,77 0 15,67 5,87 RUTIERE SPAŢII VERZI AMENAJATE 2,2 3,55 2,6 8,35 3,13 NEAMENAJATE, SPORT AGREMENT, PROTECŢIE CONSTRUCŢII TEHNICO- 0,2 0,3 0 0,5 0,19 EDILITARE GOSPODĂRIE COMUNALĂ 1,57 1,32 0 2,89 1,08 CIMITIRE ALTE DESTINAŢII 0 0,1 0 0,1 0,04 APE 0,14 0,73 0 0,87 0,33 PĂDURI 0 0 0 0 0 TERENURI NEAFECTATE 34,46 63,45 0 97,91 36,69 DE AMENAJĂRI URBANISTICE (agricole, neproductive) TOTAL INTRAVILAN EXISTENT 93,21 171,04 2,6 266,85 100

ZONE CU RISCURI NATURALE Inventarierea şi delimitarea zonelor cu riscuri naturale, în principal suprafeţe supuse periodic inundării şi suprafeţelor cu alunecări de teren se inventariază şi se delimitează cu factorii locali şi judeţeni interesaţi pe baza : - cercetărilor de pe teren


8

- studiilor geotehnice privind construibilitatea terenurilor şi condiţiilor de fundare a construcţiilor

- a concluziilor studiilor de specialitate, întocmite în acest scop - detalierea macrozonării teritoriului ţării cuprinsă în secţiunea PATN - informaţii de la localnici privind evoluţia fenomenelor, ritmicitatea şi

amploarea lor. În cadrul intravilanului comunei Leliceni nu există zone cu riscuri naturale. ECHIPARE EDILITARĂ GOSPODĂRIREA APELOR

Reţeaua hidrografică a judeţului este destul de bogată şi variată. Apele curgătoare sunt dominate de Olt, Mureş şi Târnava. Oltul (85 Km pe teritoriul judeţului) şi Mureşul (72 Km pe teritoriul judeţului) au trasee deosebit de pitoreşti. Comuna este străbătută de o serie de pârâuri, dintre care cele mai importante sunt: pârâul Fitod, pârâul Fâneţelor, pârâul Bánátos, pârâul Hosasău şi pârâul Borviz, afluenţi ai văii Oltului cu o direcţie longitudinală pe axa nord-sud. Surse de ape existente satisfac cerinţele de ape potabile. Izvoare de apă minerale (cu bioxid de carbon, cu acid carbonic, sărate, sulfuroase, radioactive): Erzsébet în Hosasău, Adorjan la Bükk, Puskaporos la Csere,Fitodi la capătul de est al satului, Alszegi şi Nagyreti. Aceste izvoare sunt parţial îngrijite, nu sunt exploatate sistematic decât în măsura consumului local de apă minerală. ALIMENTAREA CU APĂ POTABILĂ Pentru localităţile Fitod, Leliceni şi Misentea în lipsa unor posibile surse de alimentare cu apă de tipul forajelor de mică sau mare adâncime, s-a ales dezvoltarea soluţiei de alimentare cu apă printr-un racord la reţeaua municipiului Miercurea Ciuc. Proiectul a fost realizat în 2002. Lungimea totală a reţelei de distribuţie pentru satele Fitod şi Leliceni este de 7283 m şi sunt s-au prevăzut 20 de cişmele stradale iar lungimea reţelei de distribuţie pentru satul Misentea este de 6405 m cu 18 cişmele stradale şi un hidrant de incendiu. S-au instituit zonele de protecţie sanitară conform prevederilor HG 101/1997. Disfuncţionalităţi - nu toate gospodăriile sunt racordate la reţeaua de distribuţie - localitatea Hosasău nu dispune de reţea centralizată de alimentare cu apă,

aceasta se face individual prin sisteme improvizate locale - ap nu este corespunzătoare din punct de vedere biologic CANALIZAREA MENAJERA

Nici una din localităţile comunei Leliceni nu dispune de reţea de canalizare menajeră. În prezent o parte din gospodării au realizate diferite sisteme proprii de canalizare dar care nu corespund normelor actuale iar o altă parte din gospodării colectează apele uzate în şanţurile naturale de pe marginea drumurilor, sau în decantoarele proprii (gospodăriile populaţiei),


9

care debuşează la rândul lor în pârâurile adiacente care la rândul lor debuşează în râul Olt. Disfuncţionalităţi – poluarea stratului apei freatice şi a apelor de suprafaţă – poluarea mediului înconjurător CANALIZAREA PLUVIALĂ

Nici o localitate nu are canalizare pluvială apele se scurg prin rigole de colectare în pârâurile adiacente care la rândul lor debuşează în râul Olt. Disfuncţionalităţi – deversarea apelor meteorice peste părţile carosabile şi terenuri – poluarea mediului ambiant – lipsa reţelei de canalizare pluvială este una din motivele inundaţiilor

provocate de ploile abundente. ALIMENTARE CU ENERGIE ELECTRICĂ

Atât localităţile Fitod, Leliceni şi Misentea sunt alimentate cu energie electrică prin linia de medie tensiune LEA 20KV Miercurea Ciuc Misentea. Aceste linii traversează pe unele porţiuni perimetrele construibile ale localităţilor studiate. Din această cauză, în cazul amplasării construcţiilor în apropierea liniilor electrice trebuie respectate distanţele impuse de normativul PE 104/1993 şi trebuie solicitat avizul de amplasament din partea SC ELECTRICA SA-S.D. Miercurea Ciuc. Distanţa de apropiere între conductorul extrem al liniei electrice de medie tensiune (LEA 20 kV), la derivaţia lui maximă şi cea mai apropiată parte a unei clădiri fără să constituie traversare trebuie să fie mai mare de 3 m. Se recomandă ca zona de protecţie să fie de minim 6 m pe ambele părţi, măsurate de la axa geometrică a liniei.

În localitatea Leliceni sunt amplasate 2 posturi de transformare aeriene cu puterea totală instalată în transformatoare de 163 kVA;

În localitatea Misentea sunt amplasat 3 posturi de transformare aeriene cu puterea instalată de 300 kVA;

În localitatea Fitod este amplasat 1 post de transformare aerian cu puterea instalată de 100 kVA;

Din analiza bilanţurilor energetice, sub aspectul rezervei de putere în posturile de transformare existente rezultă că capacităţile de transformare sunt utilizate într-un procent de 50–60%, existând rezerve pentru preluarea unor sporuri de putere suplimentare. Disfuncţionalităţi - localitatea Hosasău nu dispune de alimentare cu energie electrică TELEFONIE Localităţile Fitod, Leliceni şi Misentea sunt racordate la centrala telefonică automată din Miercurea Ciuc prin linii LTC aeriene. Comuna Leliceni are 130 abonaţi. Disfuncţionalităţi - nu toate gospodăriile dispun de linie telefonică


10

- localitatea Hosasău nu dispune de linii telefonice ALIMENTAREA CU CĂLDURĂ În nici o localitate nu există sistem centralizat de încălzire. Majoritatea clădirilor sunt încălzite cu sobe cu lemne. Numărul clădirilor cu încălzire centrală este destul de mic. Disfuncţionalităţi

– poluarea atmosferei cu fum şi a mediului ambiant cu deşeuri rezultate. ALIMENTARE CU GAZE NATURALE Singura localitate care dispune de alimentare cu gaze naturale este satul Misentea care este alimentate de la conducta DN 400 Bixad Miercurea Ciuc. Nu toate gospodăriile sunt racordate la reţea din cauza costurilor ridicate. La ora actuală proiectul pentru alimentarea cu gaze naturale a comunei

Leliceni pentru sat Leliceni şi sat Fitod este realizat însă din lipsa fondurilor acesta rămâne un proiect de viitor care se va realizează de la conducta DN 400 Bixad Miercurea Ciuc.

Disfuncţionalităţi - din cauza costului ridicat a combustibilului gazos nu toate gospodăriile se vor

branşa la reţeaua de distribuţie. GOSPODĂRIE COMUNALĂ

Deşeurile menajere din localităţiile Fitod, Leleiceni, Misentea şi Hosasău sunt transportate pe bază de contract la groapa de gunoi a localităţii Sânsimion. Pe teritoriul administrativ al comunei există o preocupare în privinţa colectării selective a gunoiului menajer, însă sortarea şi valorificarea deşeurilor menajere nu este rezolvată. PROBLEME DE MEDIU

Comuna Leliceni se învecinează spre vest cu oraşul Miercurea Ciuc, spre sud cu comuna Sâncrăieni, spre est cu comuna Ciucsângeorgiu şi spre nord cu oraşul Miercurea Ciuc. Aşezarea teritorială a comunei Leliceni se află în extremitatea sud vestică a judeţului Harghita la est de reşedinţa de judeţ Miercurea Ciuc pe cele două văi paralele ale cursurilor de apă Fitod şi Szénaság. Este înconjurat de dealurile de la Fitod, Hosasău şi Misentea, iar teritoriul este reprezentat de zone deluroase cu păduri în zona nord-estică şi nord - vestică a comunei, păşuni, fâneţe şi terenuri slab productive arabile. Localitatea are o formă înşiruită pe cele două cursuri de apă paralele dinspre Miercurea Ciuc accesul realizânduse pe DJ 123B dea lungul căruia regăsim satul Leliceni apoi zona Boroszlo iar apoi satul Misentea. Din DJ 123B se bifurcă DJ 123C dea lungul căruia regăsim satul Fitod iar la 4,3 km de acesta satul Hosasău. Comuna nu dispune de legături feroviare. Conform Planului Urbanistic General elaborat anterior intravilanul satului Fitod şi Leliceni porneşte de la bifurcaţia lui DJ 123B cu DJ 123C. Prin aşezarea ei în teritoriu comuna dispune de legături rutiere rapide cu localitatea reşedinţă de judeţ Miercurea Ciuc reprezentând un avantaj deosebit din punctul de vedere al migrării populaţiei din oraşele aglomerate către zone mai liniştite dar apropiate de oraş. Datorită situării geografice în zona depresionară intramontană pe


11

teritoriul comunei Leliceni se remarcă un topoclimat specific caracterizat prin frecvente şi persistente inversiuni termice nocturne şi de iarnă. Aceste fenomene fac ca zona comunei să se situeze în regiunea cea mai rece a ţării.

Clima şi hidrografia teritoriului studiat al localităţii este caracterizată de condiţii termice aspre, cu veri scurte şi ierni lungi. Temperatura medie anuală caracterizată prin izoterma anuală de +5,6-5,9° C. Zăpada se menţine la sol 60 -70 zile pe an, numărul mediu anual al zilelor cu îngheţ este de 160.

Vînturile sunt puternic influenţate de relief, atît în privinţa direcţiei cît şi a vitezei. Frecvenţele medii anuale înregistrate la Leliceni indică predominanţa vînturilor NV şi N. Din punct de vedere biogeografic vegetaţia judeţului este variată şi bogată, dispusă etajat.

Pădurile ocupă o suprafaţă redusă a comunei întinzînduse în nord-vestul şi o parte mai importantă în nord- estul comunei dar care deţin un fond cinegetic bogat şi variat ca structură care sporeşte activitatea peisagistică a zonei. Precipitaţiile atmosferice sunt puternic influenţate de vânturile de vest, iar lanţul vulcanic acţionează ca un paravan în calea lor. Acest lucru face ca în zona dealurilor subcarpatice şi platoul eruptiv, cantitatea de precipitaţii să fie destul de mare (600-1200mm/an).

Reţeaua hidrografică a judeţului este destul de bogată şi variată. Apele curgătoare sunt dominate de Olt, Mureş şi Târnava. Oltul (85 Km pe teritoriul judeţului) şi Mureşul (72 Km pe teritoriul judeţului) au trasee deosebit de pitoreşti. Deasemenea pe teritoriul judeţului se regăsesc peste 2000 de izvoare de apă minerală care sunt legate de activitatea postvulcanică, acestea sunt ape carbogazoase, bicarbonate, feruginoase, sulfuroase, reci sau hipotermale. Comuna este străbătută de o serie de pârâuri, dintre care cele mai importante sunt: pârâul Fitod, pârîul Fâneţelor, pârîul Bánátos, pârîul Hosasău şi pârîul Borviz, afluenţi ai văii Oltului cu o direcţie longitudinală pe axa nord-sud. Izvoarele de apă minerală peste 2000 la număr pe teritoriul judeţului, sunt legate de activitatea postvulcanică a erupţiilor neogene şi sunt încadrate în perimetrul a ceea ce se numeşte „aureolă mofetică”. Sunt ape carbogazoase, bicarbonatate, feruginoase, sulfuroase, reci sau hipotermale. Pe seama lor au apărut staţiuni şi s-a dezvoltat o activitate balneară de importanţă locală, regională şi naţională.

Pe teritoriul comunei Leliceni se regăsesc izvoare de apă minerală din grupa Mg-Ca-HCO3. Localitatea componentă Hosasău are un caracter de sat de vacanţă în acestă zonă dezvoltânduse mici cabane locuinţe sezoniere. Din păcate zona este inaccesibilă datorită drumului care se află într-o stare avansată de uzură fizică. 2.3. DISFUNCŢIONALITĂŢI-PRIORITĂŢI

Circulaţie – Starea degradată a căilor de comunicaţie, învelişuri provizorii pe DJ

123 C spre Hosasău, DC144, DC145 care se propun pentru reabilitare


12

– Intersecţii neamenajate, lipsa parcărilor în zonele centrale de interes Fond construit şi utilizarea terenurilor - Zone de clădiri în localităţile comunei cu clădiri sau grupuri de clădiri

în stare rea care necesită amenajări - Nu sunt rezervate suprafeţe de teren pentru construcţii de locuinţe - Lipsa planurilor urbanistice zonale pentru suprafeţele anterior

introduse în intravilan duc la dezvoltări haotice ale fondului construit fără retrageri obligatorii, lipsa aliniamentelor lipsa rezolvării reţelelor edilitare astfel încât să fie la maximum exploatate, precum şi lipsa drumurilor de deservire pentru noile parcele care să creeze un flux avantajos pentru derularea traficului rutier.

Spaţii plantate agrement şi sport – zone de recreare, odihnă şi agrement insuficiente şi slab dezvoltate,

singura zonă dezvoltată corespunzător este în localitate Misentea zona sălii polivalente cu un aspect favorabil

– amenajarea insuficientă a zonelor de recreare existente – lipsa perdelelor de protecţie Probleme de mediu - lipsa reţelelor de alimentare cu apă potabilă pentru zonele anterior şi

nou introduse în intravilan - lipsa reţelei de canalizare menajeră ce duce la poluarea pânzei

freatice - izvoarele de ape minerale au captări necorespunzătoare, parţial

degradate, nu au asigurate zonele de protecţie sanitară şi hidrogeologică. Realizarea captărilor corespunzătoare, împrejmuirea lor şi delimitarea zonelor de protecţie aferente.

- În cazul pârâurilor se interzice modificarea albiei acestora prin lucrări de terasamente, construcţii sau defrişări ale vegetaţiei de pe marginea pârâurilor aceste putând duce la inundaţii. Modificările albiei sunt permise doar când acestea devin necesare pentru protejarea localităţilor de inundaţii şi se vor executa doar pe bază de studii şi proiecte de specialitate.

Protejarea zonelor cu valoare de patrimoniu - nu sunt delimitate corespunzător zonele de protecţie cu valoare de

patrimoniu Servicii şi activităţi comerciale - serviciile comerciale (comerţ, transporturi) sunt insuficient dezvoltate,

deşi unităţi de desfacere a mărfurilor alimentare şi nealimentare de talie mică există în fiecare localitate

– Este necesar întocmirea unui studiu de specialitate asupra tuturor factorilor de poluare a mediului pentru soluţionarea corectă a amplasării şi protejării mediului natural.

Gospodărie comunală - colectarea selectivă a deşeurilor, mai ales cele menajere, la sursă


13

recuperarea şi refolosirea la maximum a deşeurilor care se pretează acestor posibilităţi Modalităţile de eliminare a poluării constau din modificarea treptată a fluxurilor tehnologice cu „tehnologii curate”, fără generare de deşeuri şi introducerea de modalităţi noi pentru eliminarea finală a deşeurilor.

- punerea şi menţinerea sub control a surselor de poluare a atmosferei existente

- impunerea autocontrolului emisiilor pentru sursele cu rol determinant asupra calităţii aerului

- eliminarea emisiilor necontrolate şi accidentale - amplasarea noilor obiective potenţial poluatoare ale aerului în afara

zonelor locuite şi ţinând cont de direcţia dominantă a vânturilor - eliminarea din trafic a autovehiculelor a căror emisii de noxe constituie

o sursă de poluare a atmosferei - reducerea etapizată şi progresivă a emisiilor în corelaţie cu progresul

ştiinţific şi tehnic în domeniu şi în funcţie de disponibilităţile financiare ale fiecărui agent economic

- înlocuirea combustibililor solizi cu gaze naturale datorită faptului că utilizarea combustibililor solizi (lemne şi cărbuni) la încălzirea locuinţelor conduce la evacuarea în atmosferă a unei game mari de poluanţi şi în cantităţi mai mari decât în cazul folosirii gazelor naturale.

Pentru păstrarea şi ameliorarea calităţii apelor sunt necesare o serie de măsuri respectiv primordial rezolvarea canalizării menajere în sistem centralizat pentru toate localităţile componente.

Din punct de vedere al vegetaţiei se impune conservarea şi gestionarea pe baze ecologice şi durabile a vegetaţiei forestiere, creşterea funcţiei de protecţie a pădurii.

- păstrarea integrităţii fondului forestier public şi privat - creşterea funcţiei şi rolului ecologic de protecţie a mediului exercitată

de pădure, prin conservarea bio - diversităţii pădurilor - extinderea suprafeţei pădurilor fie sub formă compactă, fie sub forma

unor perdele - asigurarea stabilităţii pădurilor şi gospodărirea durabilă a pădurilor

prin măsuri şi acţiuni silvotehnice şi amenajistice - modernizarea şi îndesirea reţelei de drumuri forestiere - diversificarea şi valorificarea altor produse ale pădurii: creşterea

producţiei de fructe de pădure, de ciuperci, carne de vânat, peşte 2.4 NECESITĂŢI ŞI OPŢIUNI ALE POPULAŢIEI

Referitor la dezvoltarea urbanistică a localităţiilor opţiunea populaţiei transmisă prin reprezentanţii primăriei este de terminare a lucrărilor de infrastructură legate de alimentarea cu apă, a canalizării, a alimentării cu gaze naturale, a amenajării zonelor centrale şi amenajarea drumurilor. Menţinerea şi protejarea prin lucrări de amenajare a fondului construit valoros din punct de vedere arhitectural şi urbanistic, utilizarea eficientă a terenurilor libere cu


14

respectarea strictă a dreptului de proprietate, protejarea cadrului natural existent.

Opţiunea proiectantului este ca administraţia publică locală pe baza celor prezentate în P.U.G. să stabilească o ordine de prioritate pe domenii de activitate care să urmeze calea legală de realizare şi respectarea celor prescrise în proiectul de faţă.

3. PROPUNERI DE ORGANIZARE URBANISTICĂ 3.1. EVOLUŢIE POSIBILĂ, PRIORITĂŢI

În evoluţia viitoare a localităţilor judeţului Harghita, care din punct de vedere al mărimii numărului de locuitori se vor păstra aproximativ în limitele actuale, în ceea ce priveşte rolul lor teritorial, sunt avute în vedere unele îmbunătăţiri pe linia unei mai bune serviri a populaţiei din toate zonele judeţului. Localităţile comunei Leliceni au cunoscut o dezvoltare urbanistică rapidă în ultimii cinci ca şi extindere mai ales localitatea Leliceni fiind cea mai apropiată de reşedinţa de judeţ Miercurea Ciuc, pentru restul localităţilor se observă o tendinţă de amenajare a fondului construit existent direcţie care trebuie amplificată mai ales în zonele adiacente arterelor majore de circulaţie şi a zonelor centrale. Dezvoltarea aspectului urbanistic plăcut este în concordanţă cu valorificarea potenţialului natural, economic şi uman al localităţilor comunei. Pentru ca evoluţia localităţilor să fie una sănătoasă, constantă şi continuă este nevoie prioritar asigurarea unei infrastructuri tehnico edilitară completă în cazul localităţilor. Din programul de măsuri prevăzute în Planul de Amenajare a Teritoriului Judeţului Harghita direcţiile principale de dezvoltare sunt următoarele: a) în domeniul economic

– încurajarea înfiinţării de întreprinderi mici şi mijlocii mai ales în sectorul privat

– diversificarea activităţilor – stimularea relansării meşteşugăriilor tradiţionale şi a artizanatului b) în domeniul agriculturii – revitalizarea sectorului zootehnic, obţinerea unui randament sporit la

producţia lapte şi carne – lucrări de ameliorare pentru prevenirea unor fenomene de degradare

a fondului funciar agricol. c) îmbunătăţirea structurii de calificare a forţei de muncă – stimularea unor investiţii în localităţile comunei, care să valorifice local stocul de cunoştinţe profesionale al persoanelor care au fost legate de economia urbană

d) îmbunătăţirea dotărilor social-culturale – se propune întocmirea unui studiu pe domenii din care să rezulte necesităţile comunei după care se va întocmi o listă de priorităţi urmând ca investiţiile să se deruleze după acest program. Se propune regândirea


15

funcţiunilor existente din punct de vedere al exploatării şi eficientizării economice.

e) îmbunătăţirea condiţiilor de locuit – reabilitarea fondului de locuinţe – asigurarea zonelor de dezvoltare a funcţiunii de locuit. f) îmbunătăţirea infrastructurii tehnice a teritoriului – reabilitarea căilor de comunicaţii rutiere atât în exteriorul

localităţilor cât şi în interiorul lor. g) gospodărirea complexă a apelor h) echipare hidroedilitară – terminarea alimentării cu apă potabilă a localităţilor – realizarea reţelei de canalizare menajeră pe localităţi şi realizarea

staţiilor de epurare aferente i) Protecţia zonelor naturale

– interzicerea desfăşurării oricăror activităţi ce pot duce la modificarea sau degradarea aspectului iniţial în scopul conservării biodiversităţii şi a habitatelor naturale.

Priorităţile de intervenţie vizează etapa imediată şi se propun în funcţie de nevoile imediate de amenajare şi dezvoltare. Obiectivele de utilitate publică necesare prioritar se pot fundamenta pe baza P.U.G.- lui aprobat în cadrul documentaţiilor privind solicitarea de fonduri de la bugetul de stat. 3.2. PRINCIPALELE REGLEMENTĂRI

Soluţia generală de organizare şi dezvoltare a localităţilor În general organizarea funcţională a localităţilor s-a păstrat, modificările propuse rezolvă unele probleme rezultate din disfuncţionalităţi.

S-a propus extinderea intravilanului pentru locuinţe şi funcţiuni complementare, zone verzi şi zone pentru agrement şi sport . În rest s-au păstrat funcţiunile existente. Centrul localităţilor este slab dezvoltat. Se observă o grupare mai mare de funcţiuni în cadrul localităţii Misentea.

S-au propus mascarea zonelor industriale şi agricole cu perdele de protecţie faţă de zonele de locuit.

Organizarea căilor de comunicaţie S-a propus modernizarea sistemului rutier existent , rezolvarea intersecţiilor. S-a propus întocmirea unor documentaţii de specialitate pentru rezolvarea parcajelor şi trotuarelor, în dreptul intersecţiilor pentru rezolvarea vizibilităţii. Destinaţia terenurilor, zone funcţionale rezultate Zonele funcţionale rezultate păstrează în general funcţiunea actuală a localităţilor intervenţiile sunt de natura amplificării dotărilor în zonele de interes major (zona centrală) de dezvoltare pe principii moderne a funcţiunii de locuire şi dezvoltarea unităţilor economice. Zone protejate În intravilan se delimitează zonele de protecţie sanitară pentru izvoarele de apă minerală şi se instituie restricţie definitivă de construire în limitele lor.


16

– zona de protecţie sanitară cu regim sever cuprinde terenul din jurul obiectivelor, unde este interzisă orice folosinţă sau activitate, care punând apa în contact cu factorii externi, ar conduce la contaminarea sau impurificarea acesteia

– zona de protecţie sanitară cu regim de restricţie cuprinde teritoriul din jurul zonei de protecţie sanitară cu regim sever

Dimensionarea zonelor de protecţie sanitară se face pe baza studiilor hidrogeologice. Dimensiunile minime – conform HGR nr. 101/1997 – pentru: – zona de protecţie sanitară cu regim sever este de 50 m în amonte şi de 20

m în aval. Zona de protecţie sanitară cu regim sever este se va împrejmui pentru oprirea accesului necontrolat al populaţiei, animalelor şi a utilajelor de orice fel.

– zona de protecţie sanitară cu regim de restricţie va fi de minimum trei ori mai mare ca zona de protecţie sanitară cu regim sever.

Terenurile cuprinse în zona de protecţie sanitară cu regim sever vor putea fi folosite numai pentru asigurarea exploatării şi întreţinerii sursei. Terenurile cuprinse în zona de protecţie sanitară cu regim de restricţie pot fi exploatate agricol, şi numai agricol, de către deţinătorii acestora pentru orice fel de culturi, dar cu interzicerea utilizării îngrăşămintelor naturale, utilizării substanţelor fitofarmaceutice care nu se degradează într-un timp mai scurt de 10 zile, irigării cu ape uzate, crescătorilor de animale şi depozitării de gunoaie animale.

Zona protejată a monumentelor istorice identificate în localitatea Leliceni, Misentea, Fitod şi Hosasău şi care sunt amplasate în interiorul perimetrului construibil, se va întinde pe o arie având raza de 200 m, iar a monumentelor istorice situate în afara perimetrului construibil se va întinde pe o arie de 500 m. De asemenea în zonele de protecţie a monumentelor istorice nu se vor elibera autorizaţii de construire fără avizul prealabil al instituţiilor interesate, precum şi în zonele de protecţie a monumentelor ale naturii sau rezervaţiilor naturale.

Distanţele minime de protecţie sanitară în jurul cimitirelor se va întinde pe o arie având raza de 50 m. Interdicţii definitive temporare şi definitive de construire Se consideră zonă cu interdicţie temporară de construire zona drumurilor judeţene. Limitele zonelor drumurilor (conform OG nr. 43/1997) la drumuri judeţene de 20 m. În zona acestor drumuri administratorul poate accepta amplasarea unor construcţii sau instalaţii.

Se consideră zonă cu interdicţie temporară de construire zona reţelei de înaltă tensiune – LEA 20 KV – pe o distanţă de 6 m, pe ambele părţi ale reţelei. Interdicţia este valabilă pe durata de existenţă a reţelei de înaltă tensiune. ÎN INTRAVILANUL EXISTENT şi PROPUS Localitatea reşedinţă de comună Leliceni şi localităţile aparţinătoare Misentea, Fitod şi Hosasău


17

ZONE FUNCŢIONALE EXISTENT PROPUS Suprafaţa Procent Suprafaţa Procent

(ha) %din total (ha)

%din total

intravilan intravilan Instituţii şi servicii de 7,18 2,69 7,98 2,18 interes public Locuinţe şi funcţiuni 118,66 44,47 183,6 50,06 complementare Unităţi industriale şi 8,92 3,34 8,92 2,43 depozite Unităţi agro-zootehnice 5,8 2,17 5,8 1,58 Căi de comunicaţie şi transport din care Rutier 15,67 5,87 24,96 6,81 Feroviar 0 0 0 0 Spaţii verzi, amenajate neamenajate 8,35 3,13 30,5 8,32 agrement, protecţie Construcţii tehnico-edilitare 0,5 0,19 5,14 1,4 Gospodărie comunală 2,89 1,08 2,89 0,78 cimitire Alte destinaţii 0,1 0,04 0,1 0,03 Terenuri neafectate de amenajări urbanistice 98,78 37,02 96,86 26,41 (agricole, neproductive TOTAL INTRAVILAN 266,85 100 366,75 100

3.3. OBIECTIVE DE UTILITATE PUBLICĂ Lista obiectivelor de utilitate publică pentru toate localităţiile: Sunt prezentate în anexa nr. 1 4.CONCLUZII MĂSURI ÎN CONTINUARE Prin propunerile făcute s-a urmărit dezvoltarea unităţii teritorial administrative de bază în corelare cu teritoriile administrative înconjurătoare. Categoriile principale de intervenţie sunt: – finalizarea infrastructurii tehnico edilitară – dezvoltarea funcţiunilor economice Priorităţi de intervenţie Problemele fiind foarte multe, primăria prin consilierii săi trebuie să elaboreze un plan de strategie de dezvoltare stabilind priorităţile pe categorii de activitate. Proiectul de faţă răspunde solicitării primăriei pentru dezvoltarea urbanistică a localităţilor. În perioada următoare se vor elabora planuri urbanistice zonale pentru zonele unde au fost instituite interdicţii temporare de construire.


18

În tema program s-a solicitat de către beneficiar întocmirea Planului Urbanistic General cu caracter de reglementare, care să răspundă programului de amenajare a teritoriului şi de dezvoltare a localităţilor ce compun unitatea teritorial-administrativă de bază. Planul Urbanistic General, având caracter de direcţionare şi coordonare a amenajării teritoriului şi de dezvoltare a localităţilor, pe termen mediu şi lung, trebuie să cuprindă prevederile necesare atingerii acestor obiective. Principalele obiective urmărite în PUG au fost: – optimizarea relaţiilor localităţii cu teritoriul administrativ şi judeţean – valorificarea potenţialului natural, economic, uman – organizarea şi dezvoltarea căilor de comunicaţie – stabilirea şi delimitarea teritoriului intravilan – stabilirea şi delimitarea zonelor construibile – stabilirea şi delimitarea zonelor funcţionale – stabilirea şi delimitarea zonelor cu interdicţie temporară sau definitivă de construire – stabilirea şi delimitarea zonelor protejate şi de protecţie a acestora – modernizarea şi dezvoltarea echipării edilitare – evidenţierea deţinătorilor de teren din intravilan – stabilirea obiectivelor de utilitate publică – stabilirea modului de utilizare a terenurilor şi condiţiilor de conformare şi realizare a construcţiilor.

Întocmit Arh. Mirk L.Lilla

PLAN URBANISTIC GENERAL COMUNA LELICENI VOLUMULII-MEMORIU GENERAL

1

B.I. MIRK L. LILLA PROIECT NR L 194 STR. TOPLIŢA NR.8 FAZA P.U.G.

PLAN URBANISTIC GENERAL

COMUNA LELICENI BENEFICIAR: PRIMĂRIA LOCALĂ A COMUNEI LELICENI PROIECTANT: B.I. MIRK L. LILLA STR. TOPLIŢA NR.8 PROIECTANŢI DE SPECIALITATE ARHITECTURĂ ŞI URBANISM ARH MIRK LÁZÁR LILLA CARH MIRK L. SZILÁRD DATA: IUNIE 2010


2

B.I. MIRK L. LILLA PROIECT NR.L194 STR. TOPLIŢA NR. 8 FAZA P.U.G. 1. INTRODUCERE

1.1 Date de recunoaştere a documentaţiei 1.2 Obiectul lucrării 1.3 Surse documentare

2. STADIUL ACTUAL AL DEZVOLTĂRII URBANISTICE 2.1 Contextul dezvoltării - elemente ale cadrului natural - zonele expuse la riscuri naturale 2.2 Relaţii în teritoriu 2.3 Nivel de dezvoltare economică 2.4 Populaţia. Elemente demografice şi sociale 2.5 Zonificarea teritoriului administrativ – Bilanţ teritorial 2.5.1. Zonificarea teritoriului administrativ 2.5.2. Componenţa teritoriului administrativ 2.5.3. Bilanţ teritorial al suprafeţelor cuprinse în limita UATB 2.6. Intravilan existent – Bilanţ teritorial intravilan existent 2.6.1. Componente 2.6.2. Caracteristic ale zonelor din intravilan 2.6.3. Bilanţ teritorial 2.7. Circulaţie şi transporturi 2.8. Echipare edilitară 2.9. Probleme de mediu 2.10 Concluzii 2.11 Necesităţi şi opţiuni ale populaţiei

3. PROPUNERI DE DEZVOLTARE URBANISTICĂ

3.1 Studii de fundamentare 3.2 Priorităţi strategice şi principii de intervenţie 3.3 Optimizarea relaţiilor în teritoriu 3.4 Dezvoltarea activităţilor economice 3.5 Evoluţia populaţiei 3.6 Zonificarea teritoriului administrativ – bilanţ teritorial 3.6.1. Categorii de intervenţie 3.6.2. Bilanţ teritorial 3.7 Intravilan propus. Zonificare funcţională. Bilanţ teritorial. 3.8 Organizarea circulaţiei 3.9 Dezvoltarea echipării edilitare 3.9.1. Gospodărirea apelor 3.9.2. Alimentare cu apă 3.9.3. Canalizare


3

3.9.4. Alimentare cu energie electrică 3.9.5. Telecomunicaţii 3.9.6. Alimentarea cu căldură 3.9.7. Alimentarea cu gaze naturale 3.9.8. Gospodărie comunală 3.10 Protecţia mediului 3.11 Obiective de utilitate publică

4. CONCLUZII – MĂSURI DE LUAT ÎN CONTINUARE 5. ANEXE ( scheme, cartograme, grafice) DERULAREA PROIECTULUI PENTRU PLAN URBANISTIC GENERAL AL COMUNEI LELICENI

Planul urbanistic general al comunei Leliceni a fost comandat de către Primăria comunei Leliceni cu denumirea de “Reactualizare P.U.G. Leliceni” în vederea aplicării unor prevederi cuprinse în programele de dezvoltare ale judeţului. Reactualizarea a fost solicitată în urma constatării dezvoltării foarte rapide a comunei Leliceni mai ales zona Sat Leliceni. În tema program s-a solicitat de către beneficiar întocmirea Planului Urbanistic General cu caracter de reglementare, care să răspundă programului de amenajare a teritoriului şi de dezvoltare a localităţilor ce compun unitatea teritorial-administrativă de bază. Planul Urbanistic General, având caracter de direcţionare şi coordonare a amenajării teritoriului şi de dezvoltare a localităţilor, pe termen mediu şi lung, trebuie să cuprindă prevederile necesare atingerii acestor obiective. Studiul a beneficiat de sugestiile şi consultanţa autorităţilor locale din perioada legislativă 2008-2010 după cum urmează: PÁL PÉTER primar KERESZTES BALÁZS viceprimar VASZI MONIKA secretar MEMBRII CONSILIULUI LOCAL DARVAS JOZSEF DEMES ELEMÉR FERENCZ ZOLTÁN GERE JÓZSEF JÁNOS LAJOS KÁNYA LÁSZLÓ KRÉZSEK ERIKA MÁRTON CSABA NAGY GÉZA SÁNDOR FERENC


4

MEMORIU GENERAL

1. INTRODUCERE

1.1 DATE DE RECUNOAŞTERE A DOCUMENTAŢIEI • Denumire lucrării: PLAN URBANISTIC GENERAL LELICENI • Beneficiar: PRIMĂRIA LOCALĂ A COMUNEI

LELICENI • Proiectant: B.I. MIRK L. LILLA • Data elaborării: IUNIE 2010 1.2 OBIECTUL LUCRĂRII Prezenta lucrare stabileşte strategia, priorităţile, reglementările şi servituţile de urbanism aplicate în utilizarea terenurilor şi construcţiilor în cadrul comunei Leliceni. Obiective Documentaţia de urbanism are următoarele obiective: • Păstrarea echilibrului în dezvoltarea urbană, rezervarea terenurilor destinate

activităţilor agricole şi forestiere, protecţia spaţiilor naturale şi peisajere, respectarea principiilor dezvoltării durabile;

• Respectarea diversităţii funcţiunilor urbane, coexistenţa în acelaşi spaţiu a mixităţii urbane şi sociale, evitarea segregării şi constituirea de zone mono-funcţionale;

• Promovarea dezvoltării urbane de tip intensiv prin utilizarea economică şi echilibrată a zonelor intravilane urbane şi rurale, evitarea exploziei spaţiale şi reconsiderarea zonelor vechi.

• Asigurarea autorităţilor publice locale a documentaţiilor adaptate politicilor de dezvoltare ale acestora şi îmbunătăţirii calităţii vieţii oamenilor.

În conţinutul documentaţiei se vor regăsi tratate următoarele categorii de probleme: • implementarea în plan spaţial a obiectivelor strategice de dezvoltare ce au

fost stabilite prin tema de proiectare; • optimizarea relaţiilor localităţilor cu teritoriile adiacente şi cu tendinţele de

dezvoltare ale regiunii; • zonificarea teritoriului administrativ în funcţie de componenta spaţială

dominantă şi activitatea umană desfăşurată în legătură cu aceasta; • stabilirea şi delimitarea teritoriului intravilan; • stabilirea condiţiilor de construibilitate şi delimitarea zonelor cu restricţii; • stabilirea şi delimitarea zonelor protejate;


5

• organizarea şi dezvoltarea căilor de comunicaţie; • modernizarea şi dezvoltarea infrastructurii edilitare; • precizarea obiectivelor de utilitate publică şi evidenţierea regimului

proprietăţii imobiliare şi a circulaţiei juridice a terenurilor; • relaţia între dezvoltare regională şi teritoriul unităţii administrative; • potenţialul de dezvoltare economico - socială şi mutaţiile ce pot interveni în

categoriile de folosinţă a terenurilor; • probleme specifice de proximitate cu zone cu potenţial turistic, balnear sau

cu zone de exploataţie minieră etc. Asigură suportul reglementar pentru eliberarea certificatelor de urbanism şi autorizaţiilor de construire.

În urma studiului şi a propunerilor de soluţionare a acestor categorii de probleme menţionate mai sus, materialul oferă instrumente de lucru necesare atât elaborării şi aprobării cât şi a urmăririi aplicării Planului Urbanistic General în următoarele domenii: proiectare, administrare centrală şi locală, agenţi economici,colectivităţi sau persoane particulare. 1.3 SURSE DE DOCUMENTARE Pentru întocmirea prezentei documentaţii au fost cercetate o serie de documentaţii şi normative referitoare la dezvoltarea comunei Leliceni, sat Leliceni, sat Misentea, sat Fitod şi sat Hosasău dintre care menţionăm: SURSE STATISTICE - datele şi evidenţele existente la Direcţia Judeţeană de Statistică - datele şi evidenţele aflate la Direcţia Judeţeană pentru Cultură, Culte şi

Patrimoniul Cultural Naţional Harghita - datele şi evidenţele existente la Consiliul Local Leliceni - date şi evidenţele existente la unităţile de producţie din comună STUDII ŞI LUCRĂRI DE SPECIALITATE - Suport topografic la Sc 1:25000 şi Sc 1:5000 eliberate de Oficiul Judeţean de

Cadastru Geodezie şi Cartografie Harghita - Plan de Amenajarea Teritoriului Judeţean - Plan Urbanistic General al Comunei Leliceni elaborat de B.I. Mirk L. Lilla

proiect nr. L 31/2005 ACTE LEGISLATIVE SPECIFICE SAU COMPLEMENTARE DOMENIULUI • Codul Civil. • Legea nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismul cu modificările ulterioare.


6

• Legea nr.50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii, cu modificările ulterioare. • Legea nr. 18/1991 privind fondul funciar, republicată cu modificările şi completările ulterioare. • Legea nr. 215/2001 - Legea administraţiei publice locale, cu modificările şi completările ulterioare. • Legea nr. 10/1995 privind calitatea în construcţii, cu modificările ulterioare. • O.U.G. nr. 195/2005 privind protecţia mediului aprobată cu modificările şi completările prin legea nr. 265/2006 cu modificările şi completările ulterioare. • Legea nr. 7/1996 - Legea cadastrului şi a publicităţii imobiliare, cu modificările şi completările ulterioare. • Legea nr.26/1996 - Codul silvic, cu modificările ulterioare. • Legea nr. 107/1996 - Legea apelor, cu modificările şi completările

ulterioare. • Legea nr. 33/1994 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică.

Legea nr. 213/1998 privind proprietatea publică şi regimul juridic al acesteia, cu modificările şi completările ulterioare.

• Legea nr. 54/1998 privind circulaţia juridică a terenurilor. • Legea nr. 71/1996 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea I - Căi de comunicaţie. • Legea nr. 171/1997 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a II-a – Apa. • Legea nr. 5/2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a III-a - Zone protejate. • Legea nr. 351/2001 privind aprobarea Planului de Amenajare a Teritoriului Naţional - Secţiunea a IV-a – Reţeaua de localităţi. • Legea nr. 575/2001 privind aprobarea Planului de Amenajare a Teritoriului Naţional - Secţiunea a V-a - Zone de risc natural. • Legea nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice, cu modificările şi completările ulterioare. • Legea nr. 451/2002 pentru ratificarea Convenţiei europene a peisajului, adoptată la Florenţa la 20 octombrie 2000. • Legea nr. 184/2001 privind organizarea si exercitarea profesiei de arhitect – republicată 2004. • Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr.12/1998 privind transportul pe căile ferate române şi reorganizarea Societăţii Naţionale a Căilor Ferate Române, aprobată prin Legea nr. 89/1999, republicată 2004. • Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 236/2000 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi a faunei sălbatice, aprobată prin Legea nr. 462/2001.


7

• Ordonanţa Guvernului nr. 16/2002 privind contractele de parteneriat public-privat, aprobată prin Legea nr. 470/2002. • Ordonanţa Guvernului nr. 65/2001 privind constituirea şi funcţionarea parcurilor industriale, aprobată prin Legea nr. 490/2002. • Hotărârea Guvernului nr. 525/1996 pentru aprobarea Regulamentului general de urbanism, republicată . • Hotărârea Guvernului nr. 162 / 2002 privind depozitarea deşeurilor. • Hotărârea Guvernului nr. 1076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri şi programe. • Hotărârea Guvernului nr. 540/2000, privind aprobarea încadrării în categorii funcţionale a drumurilor publice şi a drumurilor de utilitate privată deschise circulaţiei publice, cu modificările şi completările ulterioare. • Hotărârea Guvernului nr. 101/1997 pentru aprobarea Normelor speciale privind caracterul şi mărimea zonelor de protecţie sanitară. • Hotărârea Guvernului nr. 31/1996 pentru aprobarea metodologiei de avizare a documentaţiilor de urbanism privind zone şi staţiuni turistice şi a documentaţiilor tehnice privind construcţiile în domeniul turismului . • Hotărârea Guvernului nr. 62/1996 privind aprobarea Listei obiectivelor de investiţii şi de dezvoltare, precum şi a criteriilor de realizare a acestora, pentru care este obligatoriu avizul Statului Major General. • Hotărârea Guvernului nr. 1519/2004 pentru aprobarea Regulamentului privind dobândirea dreptului de semnătură pentru documentaţiile de amenajare a teritoriului şi de urbanism şi a Regulamentului referitor la organizarea şi funcţionarea Registrului Urbaniştilor din România. • Ordinul Ministrului Apărării Naţionale, Ministrului Lucrărilor Publice şi Amenajării Teritoriului, Ministrului de Interne şi al Directorului Serviciului Român de Informaţii nr. 30/34/3422/4221/1995 pentru aprobarea Precizărilor privind avizarea documentaţiilor de urbanism şi amenajarea teritoriului, precum şi a documentaţiilor tehnice pentru autorizarea executării construcţiilor. • Ordinul Ministrului, Apelor şi Protecţiei Mediului nr. 860/2002 pentru aprobarea Procedurii de evaluare a impactului asupra mediului şi de emitere a acordului de mediu, cu completările şi modificările ulterioare. • Ordinul Ministrului Sănătăţii nr. 536/1997 pentru aprobarea Normelor de igienă şi a recomandărilor privind mediul de viaţă al populaţiei cu modificările şi completările ulterioare. • Ordinul Ministrului Transporturilor nr. 43/1998 pentru aprobarea Normelor privind încadrarea în categorii a drumurilor naţionale. • Ordinul Ministrului Transporturilor nr. 45/1998 pentru aprobarea Normelor tehnice privind proiectarea, construirea şi modernizarea drumurilor. • Ordinul Ministrului Transporturilor nr. 46/1998 pentru aprobarea Normelor tehnice privind stabilirea clasei tehnice a drumurilor publice.


8

• Ordinul Ministrului Transporturilor nr. 47/1998 pentru aprobarea Normelor tehnice privind amplasarea lucrărilor edilitare, a stâlpilor pentru instalaţii şi a pomilor în localităţile urbane şi rurale. • Ordinul Ministrului Transporturilor nr. 49/1998 pentru aprobarea Normelor tehnice privind proiectarea şi realizarea străzilor în localităţile urbane. • Ordinul Ministrului Transporturilor nr. 50/1998 pentru aprobarea Normelor tehnice privind proiectarea şi realizarea străzilor în localităţile rurale. • Ordinul Ministrului de Interne nr. 791/1998 pentru aprobarea Normelor metodologice de avizare şi autorizare privind prevenirea şi stingerea incendiilor. • Ordinul Ministrului de Interne nr. 775/1998 pentru aprobarea Normelor generale de prevenire şi stingere a incendiilor. • Ordinul Ministrului Lucrărilor Publice, Transporturilor şi Locuinţei nr. 1943/2001 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare. • Ordinul Ministrul Administraţiei Publice nr. 534 /2001 privind aprobarea Normelor tehnice pentru introducerea cadastrului general, cu modificările ulterioare. • Ordinul Ministrului de stat, ministrul industriei şi comerţului, şi preşedintelui Oficiului Naţional de Cadastru, Geodezie şi Cartografie nr.1645/CP/2393/1997 pentru aprobarea Metodologiei privind executarea lucrărilor de cadastru energetic. • Ordinul Ministrului Industriei şi Resurselor nr. 371/2002 pentru aprobarea normativelor şi prescripţiilor tehnice specifice zonelor de protecţie şi zonelor de siguranţă aferente Sistemului naţional de transport prin conducte al produselor petroliere cu modificările ulterioare. • Ordinul Ministrului Apelor, Pădurilor şi Protecţiei Mediului nr. 462 /1993 pentru aprobarea Condiţiilor tehnice privind protecţia atmosferică şi Normelor metodologice privind determinarea emisiilor de poluanţi atmosferici produşi de surse staţionare.

2.1 CONTEXTUL DEZVOLTĂRII 2.1.1.EVOLUŢIE

Comuna Leliceni se situează în partea sud-estică a judeţului Harghita. ,

Comuna este străbătută de DJ 123 A şi DJ 123B drumuri ce fac legătura cu reşedinţa de judeţ Miercurea Ciuc şi comunele învecinate respectiv comuna Ciucsângeorgiu. Comuna are o poziţie favorabilă în teritoriu, accesul dinspre Miercurea Ciuc fiind foarte uşor iar datorită faptului că nu este traversat de drumuri naţionale a facilitat migrarea populaţiei dinspre oraş spre periferie în


9

cazul de faţă comuna Leliceni. Localităţile s-au dezvoltat în depresiunea Ciucului la est de reşedinţa de judeţ Miercurea Ciuc, pe cele două văi paralele ale cursurilor de apă Fitod şi Szénaság. Comuna Leliceni cuprinde următoarele sate: Comuna Leliceni cu - sat Leliceni - sat Misentea - sat Fitod - sat Hosasău

Repere istorice Primele date oficiale scrise , care atestă existenţa satelor Leliceni şi

Misentea se află în registrele papale din anii 1332-1333. Numele satului Leliceni la primit în urma sfinţirii bisericii romano catolice „Sf. Duh„ la începutul sec. XIV, iar numele satului Misentea la primit în urma sfinţirii bisericii romano catolice „A Tuturor Sfinţilor”. În anul 1602 numele satului Leliceni este amintit ca „Zentlélek” iar în 1638 ca „Szent Lélek”. Numele satului Misentea este amintit în evidenţele papale ca „Omens Sancti”. Satele comunei sunt organizate în cătune, astfel Leliceni are cătunele Alszeg, Boroszló, iar mai înainte Fitod şi Bánátus, iar Misentea are cătunele Sillók, Felszeg, Templomtizes, Józsa, Nagytizes,Ambrusok şi Nagyboroszló. Zona a fost locuită încă din epoca bronzului, dovadă fiind existenţa celor două situri arheologice din Kőhegy şi Tilalmas. Satul Leliceni figura în 1567 cu 17 porţi, în 1850 avea 672 locuitori iar în 1910 împreună cu satul Fitod număra 696 locuitori. Tradiţia aminteşte de încă două lăcaşe de cult dispărute în Józsa şi Paphalála la cel din urmă fiind decapitat din ordinele lui Mikes Kelemen în anul 1697 Gyergyai Janos protopop pentru căsătorie şi instigare la căsătorie a celorlalţi popi.

Satul Misentea număra în anul 1567 treizeci de porţi. În urma epidemiei de ciumă din 1719 satul Misentea a avut 166 de victime. În 1910 Satu Misentea număra 1190 locuitori.

Locuitorii comunei au participat activ în formarea istoriei acestui ţinut, astfel pe teritoriul comunei s-a desfăşurat o bătălie victorioasă asupra invadatorilor tătari din anul 1694, iar principalul organizator al refuzului de a se înrola în trupele de grăniceri ale împărătesei Maria Tereza a fost preotul paroh de Leliceni Zöld Péter. Comuna a dat valori de necontestat culturii prin persona pictorului Nagy István şi al poetului Bocskor János.

Evoluţia localităţilor după 1990 Dezvoltarea reţelei de localităţi urbane şi rurale din ţară cunoaşte în

prezent transformări importante, uneori contradictorii, datorită unui ansamblu de factori şi conjuncturi politice şi social-economice, schimbarea relaţiilor de producţie, modificarea structurii de proprietate asupra imobilelor, transferul puterii de decizie către nivelurile locale, creşterea şomajului, diminuarea fenomenului migraţionist rural-urban, creşterea migraţiei externe, scăderea accentuată a sporului natural, agravarea fenomenului de degradare a mediului.


10

În acest context în „Studiul Reţelei de localităţi la nivel naţional” parte integrantă a Planului de Amenajare a Teritoriului Naţional (secţiunea 4) s-au urmărit două aspecte majore:

- identificarea situaţiilor critice ce comportă riscul unor deteriorări continue şi rapide şi care necesită acţiuni concentrate pe termen scurt şi mediu

- stabilirea unor principii şi direcţii de dezvoltare în cadrul unei strategii coerente şi unitare, care să asigure pe termen lung o dezvoltare echivalentă şi durabilă a regiunilor ţării şi a tuturor categoriilor de localităţi.

2.1.2.ELEMENTE ALE CADRULUI NATURAL

RELIEFUL Comuna Leliceni se învecinează spre vest cu oraşul Miercurea Ciuc, spre

sud cu comuna Sâncrăieni, spre est cu comuna Ciucsângeorgiu şi spre nord cu comuna Păuleni Ciuc. Aşezarea teritorială a comunei Leliceni se află în extremitatea sud estică a judeţului Harghita la est de reşedinţa de judeţ Miercurea Ciuc pe cele două văi paralele ale cursurilor de apă Fitod şi Szénaság. Este înconjurat de dealurile de la Fitod, Hosasău şi Misentea, iar teritoriul este reprezentat de zone deluroase cu păduri în zona nord-estică şi nord - vestică a comunei, păşuni, fâneţe şi terenuri slab productive arabile. Localitatea are o formă înşiruită pe cele două cursuri de apă paralele dinspre Miercurea Ciuc accesul realizânduse pe DJ 123B dea lungul căruia regăsim satul Leliceni apoi zona Boroszlo iar apoi satul Misentea. Din DJ 123B se bifurcă DJ 123C dea lungul căruia regăsim satul Fitod iar la 4,3 km de acesta satul Hosasău. Comuna nu dispune de legături feroviare. Conform Planului Urbanistic General elaborat anterior intravilanul satului Fitod şi Leliceni porneşte de la bifurcaţia lui DJ 123B cu DJ 123C. Prin aşezarea ei în teritoriu comuna dispune de legături rutiere rapide cu localitatea reşedinţă de judeţ Miercurea Ciuc reprezentând un avantaj deosebit din punctul de vedere al migrării populaţiei din oraşele aglomerate către zone mai liniştite dar apropiate de oraş. REŢEAUA HIDROGRAFICĂ

Reţeaua hidrografică a judeţului este destul de bogată şi variată. Apele curgătoare sunt dominate de Olt, Mureş şi Târnava. Oltul (85 Km pe teritoriul judeţului) şi Mureşul (72 Km pe teritoriul judeţului) au trasee deosebit de pitoreşti. De asemenea pe teritoriul judeţului se regăsesc peste 2000 de izvoare de apă minerală care sunt legate de activitatea post vulcanică, acestea sunt ape carbogazoase, bicarbonate, feruginoase, sulfuroase, reci sau hipotermale. Comuna este străbătută de o serie de pârâuri, dintre care cele mai importante sunt: pârâul Fitod, pârâul Fâneţelor, pârâul Bánátus, pârâul Hosasău şi pârâul Borviz, afluenţi ai văii Oltului cu o direcţie longitudinală pe axa nord-sud. Pârâul Fitod izvorăşte în valea Hidegség, trece prin Hosasău şi Fitod şi se varsă prin pârâul Fâneţelor la nord de Jigodin în care se varsă cursurile temporare de apă de pe teritoriul comunei cum ar fi : ale văii Nagygödör,


11

Kigyoskút, Poklosűlő, Sárosgödör, Vargák, Hosszúkert, Zsebe, Salamás, Bikavölgye, Dáelteleke, Vágás, Tófeje şi Sikóné. Pârâul Fâneţelor are izvorul la poalele dealului Nyergeli cu curs la sud de cătunele Misentea, Boroszló, şi Alszeg din satul Leliceni şi are ca afluenţi temporari cursurile de apă din văile Agyagásdó, Alsóvölgy, Kisvölgy, Nagyvölgy, Háromkút etc. Pârîul Bánátus, nu are afluenţi izvorăşte în valea Antalok traversează satul Leliceni şi se varsă în pârâul Fâneţelor.

CLIMA Datorită situării geografice în zona depresionară intramontană pe teritoriul comunei Leliceni se remarcă un topoclimat specific caracterizat prin frecvente şi persistente inversiuni termice nocturne şi de iarnă. Aceste fenomene fac ca zona comunei să se situeze în regiunea cea mai rece a ţării.


Vânturile sunt puternic influenţate de relief, atât în privinţa direcţiei cât şi a vitezei. Frecvenţele medii anuale înregistrate la Leliceni indică predominanţa vânturilor NV şi N. Din punct de vedere biogeografic vegetaţia judeţului este variată şi bogată, dispusă etajat.

Pădurile ocupă o suprafaţă redusă a comunei întinzînduse în nord-vestul şi o parte mai importantă în nord - estul comunei dar care deţin un fond cinegetic bogat şi variat ca structură care sporeşte activitatea peisagistică a zonei. Precipitaţiile atmosferice sunt puternic influenţate de vânturile de vest, iar lanţul vulcanic acţionează ca un paravan în calea lor. Acest lucru face ca în zona dealurilor subcarpatice şi platoul eruptiv, cantitatea de precipitaţii să fie destul de mare (600-1200mm/an).

CARACRERISTICI GEOTEHNICE Aşezarea teritoriului comunei pe pantele estice ale munţilor Harghita,

determină structura geomorfologică. Condiţiile geologice sunt determinate de zona cristalin mezozoică a munţilor înconjurători cu depozite triasice şi jurasice. Dolomitele, calcarele şi conglomeratele sunt specifice acestei zone. Formaţiunea geologică de bază, cât şi cea de suprafaţă este reprezentată de rocile vulcanogen sedimentare, depuse la baza versantului estic al munţilor Harghita. Din punct de vedere geologic s-au interceptate următoarele formaţiuni: - 0,20 – 0,50 m –sol vegetal - 0,30 – 1,30 m – grohotiş de pantă, alcătuită din fragmente de roci cristaline

prinse în masa argiloasă, slab nisipoase - 1,30 – 4,00 m – roci metaforice


12

Până la adâncimea de 4,00 m nu s-a interceptat stratul freatic Adâncimea de îngheţ este la -1,10 m, adâncimea minimă de fundare fiind de – 1,20 m. FAUNA Fauna este şi ea variată ca în toate pădurile montane ale ţării. Dintre animalele cele mai des întâlnite sunt: lupul (Canis Lupus), cerbul carpatian (Cervus Elaphus Carpaticus), mistreţul (Sus Scrofa), ursul carpatin (Ursus Aeetos), vulpea (Vulpes vulpes), veveriţa (Lutra vulgaris), bursucul (Melis melis), dihorul (Putorius putorios), iepurele (Lepus europeanus), etc. Dintre păsări amintim: cocoşul de munte (Picorides Tridactylus alpinus), cucul (Cuculus canarus), corbul (Conus corat), etc. Trăiesc de asemenea numeroase specii de reptile, precum: vipera (Vipera berus), şopârla de munte (Lacerta vivpera), iar în apele repezi de munte trăiesc păstrăvul indigen (Salmo trutta forio) şi păstrăvul fântânel (Selvehinus fontinalis). SOLUL Solul din jurul localităţilor comunei este specific reliefului montan, cele mai răspândite fiind solurile brune şi brune acide, precum şi solurile litomorfe (calcare şi dolomite) existente pe versanţii munţilor din jur.

2.1.3.ZONELE EXPUSE LA RISCURI NATURALE Riscuri naturale:

În cadrul comunei Leliceni nu s-au identificat zone cu riscuri naturale. Având în vedere însă condiţiile meteorologice extreme din ultimii ani cu ploi abundente ieşirile din matcă ale pâraielor sunt un fenomen din ce în ce mai des întâlnit.

În cazul pârâurilor şi râurilor se interzice modificarea albiei acestora prin lucrări de terasament sau construcţii, defrişarea vegetaţie de pe margine pârâurilor. Aceste modificări sunt permise doar în cazul când acestea devin necesare pentru protejarea localităţii de inundaţii doar pe bază de studii şi proiecte de specialitate. Inventarierea şi delimitarea zonelor cu riscuri naturale, în principal suprafeţe supuse periodic inundării şi suprafeţelor cu alunecări de teren se inventariază şi se delimitează cu factorii locali şi judeţeni interesaţi pe baza : - cercetărilor de pe teren - studiilor geotehnice privind construibilitate terenurilor şi condiţiilor de

fundare a construcţiilor - a concluziilor studiilor de specialitate, întocmite în acest scop - detalierea macro-zonării teritoriului ţării cuprinsă în secţiunea PATN - informaţii de la localnici privind evoluţia fenomenelor, ritmicitatea şi

amploarea lor. - Zonele de riscuri naturale se definesc în baza studiilor de fundamentare :

Cauzele producerii dezastrelor:


13

- Cutremure de pământ - Inundaţii ploi torenţiale, topiri bruşte de zăpadă,accidente produse la

lucrările existente pe cursurile râurilor, rupturi de baraje, diguri, canale, deteriorarea regulată a cursurilor de apă sau erori umane

- Alunecări de teren, precipitaţii atmosferice care pot activa alunecări mai vechi sau pot provoca alunecări noi, eroziunea apelor curgătoare, acţiunea apelor subterane, acţiunea îngheţului-dezgheţului, defrişarea abuzivă a plantaţiilor a pădurilor. Efecte

- cutremure: avarii la structurile de rezistenţă a clădirilor sau distrugeri parţiale sau totale

- inundaţii: obiective afectate clădiri, drumuri, poduri, podeţe, căi ferate, reţele tehnico edilitare, baraje, diguri, suprafeţe intravilan extravilan

- alunecări de teren: reţele tehnico edilitare, poduri, podeţe, drumuri căi ferate, suprafeţe intravilan extravilan

Delimitarea şi ierarhizarea se face pe baza hărţilor de risc natural: - cutremure de pământ: conform zonelor de intensitate seismică - inundaţii calea viiturii, zonă frecvent inundabilă, zonă potenţial inundabilă - alunecări de teren conform potenţialului de producere, respectiv zone cu potenţial scăzut de alunecare, mediu şi ridicat 2.2. RELAŢII ÎN TERITORIU

Comuna Leliceni se situează în extremitatea a sud estică a judeţului Harghita la est de reşedinţa de judeţ Miercurea Ciuc pe cele două văi paralele ale cursurilor de apă Fitod şi Szénaság. Comuna Leliceni se învecinează spre vest cu oraşul Miercurea Ciuc, spre sud cu comuna Sâncrăieni, spre est cu comuna Ciucsângeorgiu şi spre nord cu comuna Păuleni Ciuc. Reţeaua de localităţi în raport cu statutul lor, ierarhizarea pe ranguri a localităţilor din judeţul Harghita este următoarea: Comuna Leliceni ca reşedinţă de comună este localitate de rangul IV, având ca localităţi componente satul Leliceni, satul Misentea, satul Fitod şi satul Hosasău. Conform evidenţelor cadastrale din 1998 comuna Sâncrăieni avea în administrare o suprafaţă de teren de 14208 ha iar după despărţire comuna Leliceni va avea în administrare o suprafaţă de 3584 ha. Suprafaţa teritoriului administrativ pentru comuna Leliceni a fost preluată de la Oficiul judeţean de Cadastru, Geodezie şi Cartografie a judeţului Harghita precum şi hotarul dintre cele două comune Sâncrăieni şi Leliceni care s-au figurat pe planşa de încadrare în teritoriu respectând hotarul din 1968. Accesul în localitate este uşor, având legătură rutieră de importanţă judeţeană DJ 123B şi DJ 123C. Calea principală de circulaţie carosabilă a localităţii este DJ 123B şi DJ 123C din care se ramifică restul străzilor comunale. Accesul dinspre Miercurea Ciuc se realizează pe DJ 123B până la Leliceni şi Misentea iar pe DJ 123C până la Fitod şi Hosasău.


14

În ceea ce priveşte starea actuală a drumului DJ 123B este în stare bună însă lateralele nefiind amenajate. Starea drumului judeţean DJ 123C este în stare proastă iar accesul la Hosasău este posibil doar cu maşină de teren.

2.3. NIVEL DE DEZVOLTARE ECONOMICĂ

Datorită aşezării geografice a comunei în zona de depresiune intramontană şi în apropierea de oraşul reşedinţă de judeţ Miercurea Ciuc, existenţa căilor de acces de importanţă judeţeană, a unui potenţial natural existent a influenţat în mod pozitiv dezvoltarea economică a comunei. Comuna din cele mai vechi timpuri şi-a câştigat existenţa din produsele câmpului şi al pădurii. Fertilitatea solului, conform unei expertize pedologice, are 19 puncte pe scara de 100. Din acest motiv singura cultură care dă recolte bune este sparceta cultivată pe versantul sudic al muntelui Bükk.

AGRICULTURA

După 1998 prin desfiinţarea cooperativelor agricole de producţie, terenurile agricole au reintrat în proprietate particulară. Având în vedere tradiţiile anterioare în cultivarea cartofului, aceasta a rămas şi în continuare ramura de bază a sectorului vegetal. Datorită ponderii suprafeţei pentru păşuni şi fâneţe o importanţă mare are şi creşterea animalelor: bovine, ovine pentru lapte şi carne. După apariţia legii 18/1991 a fondului funciar în comună au fost înfiinţate Societăţi agricole de tip privat iar în această formă este cultivată 13,63% din suprafaţa agricolă a comunei.

Dotarea insuficientă a agriculturii atrage după sine o producţie agricolă redusă. Suprafaţa totală a teritoriului administrativ al comunei Leliceni este de 3602 ha (diferenţele apărute faţă de planul urbanistic anterior se datorează rectificărilor de hotar efectuate ulterior descinderii de către comuna Sâncrăieni cu avizul oficiului de cadastru şi acordul celor două comune interesate respectiv comuna Leliceni şi comuna Sâncrăieni)

Teritoriul administrativ al comunei Leliceni este de 3602 ha din care: - arabil 1279 ha - fâneaţă 642 ha - păşuni 721 ha (diferenţa de 288 ha faţă de P.U.G.

anterior se datorează neefectuării măsurătorilor exacte la data descinderii de comuna Sâncrăieni)

- pădure 792 ha din care 762,60 ha fond forestier iar 29,40 ha păşune împădurită.

- alte terenuri 168 ha din care: - ape 17 ha - drumuri 55 ha - construcţii 75 ha

- neproductiv 21ha

Suprafaţa fondului forestier este de 21,99 %.


15


- total teren agricol 2643 ha din care: - arabil 1279 ha - păşuni 434 ha +288 ha -fâneaţă 642 ha Suprafaţă totală alte terenuri 4,66 %. Corespunzător zonei naturale în care se găseşte teritoriul comunei terenul

arabil domină în structura teritoriului agricol cu o pondere de 48,39%. Datorită acestui fapt creşterea animalelor reprezintă ramura cea mai

importantă de producţie după cum arată şi datele statistice pe efective de animale ale comunei. Specii de animale Leliceni - Număr. - Bovine 581 buc - Ovine 874 buc - porcine 411 buc - păsări 2809 buc - cabaline 248 buc - caprine 32 buc - familii albine 166 buc Speciile dominante sunt bovinele, porcinele şi ovinele. Creşterea bovinelor este orientată pentru lapte şi carne. O parte din producţia de lapte din zonă este colectată de centrele de colectare a laptelui din localitate şi sunt prelucrate de secţiile de industrializare a laptelui Covalact şi Primulact. Restul speciilor de animale porcine şi păsări sunt crescute pentru consum. INDUSTRIA

Principalele unităţi industriale sunt cu profil de exploatare şi prelucrare a lemnului.

În comuna Leliceni funcţionează două societăţi agricole - Composesoratul Misentea cu 410 ha pădure şi 270 ha

păşune - composesoratul Leliceni cu 197 ha pădure şi 51 ha păşune

în comuna Leliceni funcţionează societăţi comerciale cu profil de prelucrare a lemnului, şi gatere

- S. C. Folemco S.R.L. prelucrarea lemnului - S.C. Transhar - Forex S.R.L. prelucrarea lemnului - A.I. Kovacs Erno producţia altor tipuri de mobilier - S. C. Rogranex S.R.L. confecţionat structuri metalice -

În total în localitate funcţionează 12 societăţi comerciale, 1 asociaţii familiale comerciale şi 1 activităţi independente în diverse domenii.


16

TURISMUL Turismul pentru tratament balnear Turismul pentru tratament balnear are cea mai mare tradiţie şi cel mai mare număr de turişti. Are cele mai mari şanse de dezvoltare, date fiind varietatea resurselor (ape minerale diverse, mofete, solfatare, nămol de turbă) şi bogăţia lor. Pe teritoriul comunei Leliceni se regăsesc izvoare de apă minerală care sunt alcaice cu conţinut ridicat de fier de obicei ape hipotermale care sunt caracteristice zonei estice a depresiunii Ciucului. Pe plan local şi regional există localităţi cu potenţial de dezvoltare în acest gen de turism. Astfel de izvoare se regăsesc şi în satul Hosasău care ar putea deveni un loc pentru turismul balnear cu condiţia găsirii unor soluţii concrete pentru dezvoltarea echipării edilitare din această zonă şi a amenajării căilor de acces adică a lui DJ 123C. La ora actuală în acest sat sunt în mare parte doar locuinţe sezoniere altfel satul fiind nepopulat.

Turismul rural şi îndeosebi agroturismul are mari posibilităţi de dezvoltare în zona aceasta.

Turismul montan dispune de largi posibilităţi de dezvoltare, îndeosebi pentru practicarea sporturilor de iarnă şi a drumeţiei montane, pe teritoriul comunei regăsindu-se o serie de situri arheologice care ar putea fi dezvoltate în acest sens. Dezvoltarea unor trasee de schi fond, pârtie de bob sau patinoar deschis toate acestea ar revigora turismul din zonă.

Turismul de tranzit se localizează pe principalele artere de circulaţie ce traversează judeţul, astfel că cele mai importante localităţi situate pe principalele fluxuri de circulaţie devin centre ale turismului itinerant.

Turismul rural – agroturismul are mari posibilităţi de dezvoltare în sate care pe lângă un cadru natural pitoresc, nepoluat cu variate posibilităţi de recreare dispun şi de un valoare potenţial cultural istoric. Pe măsura dezvoltării infrastructurii localităţilor, activitatea se va intensifica prin extinderea reţelei agenţiilor de turism existente în judeţ. Disfuncţionalităţi: - lipsa relansării industriei în concordanţă cu cerinţele ocupării eficiente a forţei de muncă excedentare - neprelucrarea materiilor prime din zonă pe plan local - nevalorificarea produselor locale - lipsa valorificării izvoarelor de apă minerală prin industrializarea apei minerale - exploatarea necontrolată a fondului forestier fără luarea unor măsuri pe termen mediu şi lung pentru reîmpădurirea acestor suprafeţe defrişate vor duce la dezechilibre ecologice. - neexploatarea valorilor naturale pentru turism - nevalorificarea potenţialului natural de pe teritoriul comunei


17

2.4 POPULAŢIA. ELEMENTE DEMOGRAFICE SOCIALE

La data de întocmirii prezentei documentaţii conform datelor transmise de Direcţia Judeţeană de Statistică şi a datelor deţinute de Consiliul Local Leliceni populaţia stabilă a comunei Leliceni era de 1841 locuitori populaţie stabilă. ,

Numărul de locuitori pe grupe de vârstă pentru comuna Leliceni este următoarea.

Total: 1841 0 - 4 ani 81 persoane 5 - 9 ani 107 persoane 10 - 14 ani 110 persoane 15 – 19 ani 112 persoane 20 – 24 ani 148 persoane 25 – 54 ani 757 persoane 55 – 59 ani 127 persoane 60 - 64 ani 111 persoane 65 ani şi peste 288 persoane MIŞCAREA MIGRATOARE A POPULAŢIEI Numărul populaţiei pe sexe este următoarea: Total comuna Leliceni 1841

- populaţia masculină 931 persoane - populaţia feminină 910 persoane

MIŞCAREA MIGRATOARE A POPULAŢIEI Populaţia stabilă după etnie: Comuna Leliceni Total populaţie 1841 Români 12 Maghiari 1817 Romi (ţigani) 12 Altă etnie 0 În baza cartării unităţilor economice existente în localitate şi a datelor furnizate de Direcţia de statistică a judeţului Harghita şi a Consiliului Local Leliceni s-a întocmit structura populaţiei active:

Specificare Număr %

În agricultură 470 25,53 În industrie 150 8,15 Comerţ, servicii 15 0,82 Învăţământ 10 0,54 Administraţie 15 0,82 Sănătate 14 0,76 Alte servicii 41 2,22


18

Total 715 38,84

Populaţie dependentă 1126 61,16

TOTAL 1841 100,0

Următoarele date fac parte din fişa localităţii transmise de către Direcţia de statistică a judeţului Harghita şi sunt date din 2008. Echiparea teritoriului: 1301 Suprafaţa totală ha 3602 1302 Locuinţe existente – total număr 704 1303 Locuinţe în proprietate majoritară de stat, număr 0 1314 Locuinţe în proprietate majoritar privată, număr 704 Populaţia: 1401 Populaţia totală la 1. VII (stabilă) 1841 1402 Populaţia la 1. VII. Femei 910 1403 Pop. Cu domiciliul în localitate la 1. VII 1848 1417 Populaţia totală la 1. I. (stabilă) 1844 1418 Populaţia la 1. I. – femei 909 1407 Stabiliri de domiciliu în localitate 40 1408 Plecări cu domiciliu din localitate 23 1410 Stabiliri de reşedinţă în localitate la 31. XII 15 1411 Plecări cu reşedinţa din localitate la 31 XII 18 1415 Emigranţi - 1416 Imigranţi – Învăţământ: 2101 Unităţi de învăţământ – total 1 2102 Grădiniţe de copii – 2103 Şcoli din înv. Primar şi gimnazial 1 2108 Copii înscrişi în grădiniţe 53 2109 Elevi înscrişi – total 110 2110 Elevi înscrişi în înv. Primar şi gimnazial 110 2132 Elevi înscrişi în înv. Primar 57 2133 Elevi înscrişi în înv. Gimnazial 53 Disfuncţionalităţi privind evoluţia şi structura populaţiei, modul de ocupare a resurselor de muncă: - în majoritatea comunelor, satelor – reşedinţa de comună a avut evoluţii demografice mai bune decât celelalte sate componente. Se remarcă ponderea


19

redusă a activităţilor de deservire, din totalul populaţiei şi numărul ridicat al populaţiei dependente. - lipsa acţiunilor destinate stabilizării în rural a tinerilor sub 30 de ani (lipsa unor acţiuni pentru creşterea edilitar social al localităţii şi insuficienţa ritmului de creştere privind atractivitatea economică a localităţii prin modernizarea şi tehnologizarea agriculturii, stimularea sectoarelor neagricole şi a meşteşugurilor) - lipsa unor investiţii în localitate care ar putea valorifica local cunoştinţele profesionale ale persoanelor care locuiesc în comună - lipsa pregătirii profesionale adecvat la profilul ocupaţional şi la resursele zonei, şi lipsa acţiunilor pentru calificarea şi recalificarea şomerilor 2.5 ZONIFICAREA TERITORIULUI ADMINISTRATIV BILANŢUL SUPRAFEŢELOR ZONELOR FUNCŢIONALE DIN TERITORIUL ADMINISTRATIV AL LOCALITĂŢII 2.5.1. ZONIFICAREA TERITORIULUI ADMINISTRATIV

Teritoriul administrativ al comunei Leliceni se întinde pe o suprafaţă de 3602 ha. Intravilanul localităţii cuprinde în prezent o suprafaţă de 266,85 ha, din care satul Leliceni 93,21 ha, satul Fitod 43,32 ha, satul Misentea 114,93 ha şi satul Hosasău 15,39 ha.

Calitatea zonelor de interes este slab dezvoltată însă tendinţa clară care se manifestă este cea de descentralizare a responsabilităţilor guvernului faţă de politicile de dezvoltare spaţială şi o delegare a acestora către nivelele regionale şi locale. Aceste măsuri implică responsabilităţi mai mari la nivelele locale şi regionale. Profilul dominant care se evidenţiază în structura teritoriului administrativ de bază este cel agricol urmat de cel zoo- agricol.

Disfuncţii - nu sunt delimitate corespunzător zonele de protecţie cu valoare de

patrimoniu - lipsa dotărilor corespunzătoare pentru dezvoltarea potenţialului

turistic - lipsa unei strategii pe termen mediu şi lung în domeniul silvic pentru

stoparea defrişărilor luarea unor măsuri pentru reîmpădurirea suprafeţelor defrişate

Intervenţii – promovarea coeziunii teritoriale prin intermediul unei dezvoltări socio-

economice echilibrate şi prin creşterea competitivităţii; – promovarea dezvoltării funcţiilor urbane şi dezvoltarea relaţiilor

urban-rural; – promovarea unor condiţii de accesibilitate mai echilibrate; – dezvoltarea accesului la informaţie şi cunoaştere; – reducerea agresiunii asupra mediului; – valorificarea şi protejarea resurselor şi a patrimoniului natural;


20

– valorificarea patrimoniului construit ca factor al dezvoltării; – dezvoltarea resurselor energetice, concomitent cu asigurarea

securităţii; – promovarea unui turism de calitate şi durabil; – limitarea preventivă a efectelor catastrofelor naturale. – luarea unor măsuri pentru reîmpădurirea suprafeţelor defrişate

2.5.2. COMPONENŢA TERITORIULUI ADMINISTRATIV Teritoriul administrativ al comunei Leliceni este de 3602 ha din care:

- arabil 1279 ha - fâneaţă 642 ha - păşuni 721 ha (diferenţa de 288 ha faţă de P.U.G.

anterior se datorează scăderii fondului forestier cu 288 ha de la 1080ha la 792 ha)

- pădure 792 ha - alte terenuri 168 ha din care:

- ape 17 ha - drumuri 55 ha - construcţii 75 ha

- neproductiv 21ha Suprafaţa fondului forestier este de 21,99 %.


- total teren agricol 2643 ha din care: - arabil 1279 ha - păşuni 434 ha +288 ha -fâneaţă 642 ha Suprafaţă totală alte terenuri 4,66 %. Corespunzător zonei naturale în care se găseşte teritoriul comunei terenul

arabil domină în structura teritoriului agricol cu o pondere de 48,39%. În structura teritoriului administrativ de bază se evidenţiază o singură zonă protejată declarată conform legii nr. 5/2000 şi anume Tilia Sp Leliceni 2.5.3. BILANŢUL TERITORIAL AL SUPRAFEŢELOR CUPRINSE ÎN LIMITA UATB

Extravilanul şi intravilanul existent se materializează in P.U.G. prin corelarea limitelor şi suprafeţelor aflate în evidenţa Oficiul Judeţean de cadastru, geodezie şi cartografie, cu cele aflate în evidenţa Consiliului local. BILANŢ TERITORIAL AL SUPRAFEŢELOR CUPRINSE ÎN LIMITA UATB UNITĂŢII ADMINISTRATIV TERITORIALE DE BAZĂ EXISTENT Destinaţia terenurilor din teritoriul suprafaţa (ha) administrativ al unităţii de bază Procent % din teritoriul situaţie existentă TOTAL administrativ al unităţii de bază


21

Terenuri destinate funcţiunilor urbane intravilan 266,85 7,41 Terenuri agricole 2451,02 68,50 Terenuri forestiere 792 21,99 Terenuri aflate permanent sub ape 16,13 0,45 Terenuri cu alte destinaţii 76 2,1 Total teritoriu administrativ 3602 100

2.6 INTRAVILAN EXISTENT. ZONE FUNCŢIONALE BILANŢ TERITORIAL.

2.6.1. COMPONENTE Intravilanul existent al comunei Leliceni cuprinde în prezent o suprafaţă

de 266,85 ha, din care satul Leliceni 93,21 ha, satul Fitod 43,32 ha, satul Misentea 114,93 ha şi satul Hosasău 15,39 ha. Faţă de intravilanul aprobat în Planul Urbanistic General elaborat anterior se propune extinderea intravilanului în total cu 99,90 ha din care 63,13 ha în intravilanul localităţii Leliceni, 11,31 ha în intravilanul localităţii Misentea, 15,23 ha în intravilanul localităţii Fitod şi 10,23 ha pentru localitatea Hosasău. Astfel intravilanul comunei Leliceni se va mării de la 266.85 ha existent la 366,75 ha propus.

Cuprinde ca trup separat „Trup capela medievală Hosasău „Situaţia existentă a comunei Leliceni este prezentată în Planşa A-01 „Situaţia existentă – Disfuncţionalităţi” atât din punct de vedere al zonificării (instituţii şi servicii publice, spaţii verzi pentru agrement şi sport, industrie şi depozite, gospodărie comunală, echipare edilitară) cât şi al disfuncţiilor constatate.

Aşezarea are o structură răsfirată, cu construcţiile amplasate în cadrul unor loturi medii de teren. Dictat de condiţiile de relief, localitatea s-a dezvoltat sub forma de două tentacule dispuse în formă de „V”. Satul Leliceni sa contopit cu satul Misentea iar Fitod şi Hosasău formează enclave separate.

2.6.2 CARACTERISTICI ALE ZONELOR DIN INTRAVILAN ASPECTE CARACTERISTICI ALE PRINCIPALELEOR ZONE FUNCŢIONALE DIN INTRAVILAN SERVICII LOCALITATEA LELICENI În localitatea Leliceni cu toate că este reşedinţă de comună nu se poate vorbii deocamdată de o zonă centrală bine conturată această fază fiind incipientă. Leliceni Dotări teritorial administrative - sediul primăriei locale - poliţia

- composesorat Leliceni Dotări de învăţământ - şcoala generală Dotări culturale - casa de cultură Dotări religioase - Biserica Romano Catolică Sf. Duh


22

Dotări comerciale - spaţii comerciale cu funcţiuni alimentare şi nealimentare

Dotări cu destinaţie specială - remiza P.S.I. - unităţile de gospodărie comunală - dispensar veterinar - grajd comunal

Misentea Dotări teritorial administrative - sediul administrativ

- composesorat Misentea Dotări de învăţământ - grădiniţa de copii

- şcoala generală Dotări culturale - casa de cultură Dotări religioase - Biserica Romano Catolică A tuturor Sfinţilor

- Parohia Romano Catolică Dotări comerciale - spaţii comerciale cu funcţiuni alimentare

şi nealimentare Dotări sanitare - dispensar uman Dotări de alimentaţie publică - bar Dotări cu destinaţie specială - unităţile de gospodărie comunală Dotări sportive - sala de sport polivalentă Dotări P.S.I. - remiza PSI Fitod Dotări de învăţământ - şcoala generală Dotări culturale - casa de cultură Dotări comerciale - spaţii comerciale cu funcţiuni alimentare

şi nealimentare Dotări cu destinaţie specială - unităţile de gospodărie comunală - magazia Fitod Hosasău Dotări religioase - capela romano catolică - locul capelei medievale ZONA DE LOCUIT cuprinde o suprafaţă de 71 ha Fond construit Localitatea Leliceni, Misentea, Fitod, Hosasău

– locuinţe existente total (nr.) 637 Din care: – locuinţe din fondurile private: (nr.) 637 – locuinţe proprietate publică: (nr.) - locuinţe din alte fonduri (nr.) Suprafaţa locuibilă TOTAL: 710000 mp Din care: – locuinţe din fondurile private: 710000 mp – locuinţe proprietate publică: mp


23

Regimul de înălţime a caselor de locuit este: subsol + parter; parter; parter + etaj sau parter + mansarda. Dea lungul drumului judeţean (DJ 123B, DJ 123C) şi a străzilor mai importante locuinţele sunt amplasate mai dens, iar în zonele tentaculare mai rar. Starea clădirilor de locuit: – 50% în stare foarte bună şi bună – 35% în stare mediocra – 15% în stare rea În medie, pe comună (localitatea Leliceni, Misentea, Fitod, Hosasău) 35% din locuinţe sunt construite din cărămidă pe fundaţii de piatră naturală sau beton cu acoperiş tip şarpantă cu învelitoare din material ceramic (ţigle), restul de 65% sunt construite din lemn, pe fundaţie de piatră cu acoperiş tip şarpantă cu învelitoare din material ceramic (ţiglă). Ritmul anual de construcţie pe nivel de comună este de 8-9 locuinţe pe an construcţii noi. Se observă o creştere mai mare la reabilitarea fondului construit existent prin mansardări şi extinderi, în acest sens ritmul anual fiind de 8 -10 extinderi, mansardări pe an.

ACTIVITĂŢI INDUSTRIALE ŞI AGRO-ZOOTEHNICE

UNITĂŢIILE CU CARACTER INDUSTRIAL Sat Leliceni În localitatea Leliceni se află o zonă industrială în zona centrală unde

funcţionează S.C. Folemcom S.R.L. Sat Misentea În localitatea Misentea o zonă industrială se află în zona sud vestică a

localităţii unde funcţionează S.C. Forex şi alte gatere. Zona este amplasată corespunzător faţă de zona de locuit.

Sat Fitod În localitatea Fitod nu există o zonă separată industrială. Sat Hosasău Nu sunt. În comuna Leliceni funcţionează următoarele unităţi:

- S.C. FOLEMCOM SRL -SC TRANSHAR SRL - SC MIXTCOM SRL - SC ROLEN IMPEX SRL -SC SUNI SRL -SC SIMON TRADE SRL - AF CSOMI -SC ROGRANEX SRL - SC GABI MIXT SRL - SC NYUSZI KER SRL - SC AZUR CORPORATION SRL


24

- AI BIRO LEVENTE - SC DALMATINA SRL - SC ATI FRUTTI SRL - SC LIONESS+LION SRL - SC ROYAL PRINCESS SRL -Z+Z PIRO SRL

UNITĂŢILE DE PRODUCŢIE AGRICOLE. Zona agrozootehnică este amplasată în zona de est a localităţii Fitod şi

în zona central sudică a localităţii Misentea . Ambele zone sunt amplasate corespunzător faţă de zona de locuit şi faţă de vânturile dominante care sunt de direcţie N-NV, în locul fostelor grajduri ale CAP ului.

După 1989 cu desfiinţarea cooperativelor agricole de producţie, producţia agricolă se desfăşoară mai ales în gospodăriile particulare ale locuinţelor. Acest aspect este necorespunzător privind sensul de dezvoltare a comunelor influenţate de normele europene, drept pentru care se propune înfiinţarea microfermelor care să îşi desfăşoare activitate în afara zonelor de locuit.

Tendinţa lentă dar prezentă a comunelor dispuse în apropierea oraşelor este de a devenii „oraşe grădină” având în vedere că din ce în ce mai multă populaţie evadează din zona urbană către zona rurală în căutarea unor forme mai liniştite de viaţă fără poluare, astfel încât amplasarea zonelor industriale şi a unităţilor agricole în afara zonei de locuit devin o necesitate.

Tendinţa lentă dar prezentă a comunelor dispuse în apropierea oraşelor este de a devenii „oraşe grădină” având în vedere că din ce în ce mai multă populaţie evadează din zona urbană către zona rurală în căutarea unor forme mai liniştite de viaţă fără poluare, astfel încât amplasarea zonelor industriale şi a unităţilor agricole în afara zonei de locuit devin o necesitate. CĂI DE COMUNICAŢII ŞI TRANSPORTURI

Accesul carosabil principal a localităţii este drumul judeţean DJ 123B pentru localitatea Leliceni şi Misentea şi DJ 123C pentru Fitod şi Hosasău.. Din acestea se ramifică restul străzilor comunei. Legătura directă cu oraşul Miercurea Ciuc se realizează pe DJ 123B. Starea drumurilor judeţene este corespunzătoare dor pe porţiuni, în localitatea Hosasău drumul de acces fiind impracticabil. Restul drumurilor sunt într-o stare necorespunzătoare. SPAŢII VERZI ŞI SPORT În centru localităţii Misentea există o zonă verde pentru teren de sport şi sală de sport (la ora actuală în construcţie) însă nu există zone verzi plantate parcuri, perdele de protecţie. Toate acestea au fost propuse în planşa de reglementări. Astfel pentru localitatea Misentea se propune extinderea zonei verzi din centru cu o zonă de agrement şi parc public, iar pentru zonele industriale şi agrozootehnice se propune mascarea acestora către zona de locuit cu perdele de protecţie. De asemenea s-a propus pentru localitatea Leliceni şi Fitod o zonă de


25

agrement şi sport, perdele de protecţie pentru zona industrială. Pentru zonele deteriorate atât în intravilan cât şi în extravilan se propune refacerea peisagistică a acestor zone. În cazul defrişărilor masive de pădure se propune reîmpădurirea lor, luarea de măsuri pentru stoparea defrişărilor masive şi necontrolate. Pentru monumentele naturii se propune interdicţie de construibilitate cu excepţia lucrărilor de conservare, ameliorare şi întreţinere a acestora. ZONĂ DE GOSPODĂRIE COMUNALĂ

În localitate există o serie de cimitire în suprafaţă totală de 2,89 ha

reprezentând 1,08% din perimetru. Aceste cimitire sunt amplasate bine faţă de zonele de locuit iar în perimetrele de protecţie de 50 m de limita proprietăţii sunt interzise construcţiile cu destinaţia de locuinţe, servicii sau altele decât cele necesare din cadrul zonelor de gospodărie comunală. ZONĂ DE CONSTRUCŢII TEHNICO-EDILITARE

Conform fişei localităţii lungimea simplă a reţelei de distribuţie a apei potabile are o lungime de 16,6 km iar capacitatea de producere a apei potabile este de 696 mc/zi. Cantitatea de apă potabilă distribuită consumatorilor este de 38 mii mc. Lungimea simplă a conductelor de distribuţie a gazelor naturale este de 9,9 km, iar cantitatea totală distribuită este de 19 mii mc.

Construcţiile tehnico edilitare ocupă o suprafaţă de 0,5ha ceea ce reprezintă un procent de 0,19% din intravilan.

2.6.3. BILANŢ TERITORIAL

BILANŢUL TERITORIAL AL SUPRAFEŢELOR CUPRINSE ÎN INTRAVILANUL EXISTENT SAT LELICENI,SAT FITOD, SAT MISENTEA, SAT HOSASĂU Zonificarea teritoriului Suprafaţa (ha) intravilan Localitate localităţi trupuri TOTAL Procent% principală componente/ izolate din total aparţinătoare intravilan INSTITUŢII ŞI SERVICII 1,9 5,28 0 7,18 2,69 LOCUINŢE 44,3 74,36 0 118,66 44,47 UNITĂŢI INDUSTRIALE 2,54 6,38 0 8,92 3,34 ŞI DEPOZITE UNITĂŢI AGRO- 0 5,8 0 5,8 2,17 ZOOTEHNICE CĂI DE COMUNICAŢIE 5,9 9,77 0 15,67 5,87 RUTIERE SPAŢII VERZI AMENAJATE 2,2 3,55 2,6 8,35 3,13 NEAMENAJATE, SPORT AGREMENT, PROTECŢIE CONSTRUCŢII TEHNICO- 0,2 0,3 0 0,5 0,19 EDILITARE


26

GOSPODĂRIE COMUNALĂ 1,57 1,32 0 2,89 1,08 CIMITIRE ALTE DESTINAŢII 0 0,1 0 0,1 0,04 APE 0,14 0,73 0 0,87 0,33 PĂDURI 0 0 0 0 0 TERENURI NEAFECTATE 34,46 63,45 0 97,91 36,69 DE AMENAJĂRI URBANISTICE (agricole, neproductive) TOTAL INTRAVILAN EXISTENT 93,21 171,04 2,6 266,85 100

Se observă o pondere a instituţiilor şi serviciilor în localitatea reşedinţă de comună şi o dotare slabă în localităţile componente.

Zona pentru locuinţe ocupă cea mai mare parte din intravilan, se observă o concentraţie mai mare în zona sat Leliceni iar în satele componente construcţiile sunt mai răsfirate. În concluzie există rezerve interne de teren pentru construcţii de locuinţe în cadrul localităţilor cu menţiunea ca acestea să nu se dezvolte în zonele inundabile.

Zonele industriale formează nuclee separate în cadrul localităţilor şi sunt amplasate corespunzător. Unităţile agro - zoo tehnice sunt slab dezvoltate nu există nuclee separate în cadrul intravilanului această ocupaţie desfăşurându-se în curţile construcţiilor.

Deşi localitatea este traversată de două artere majore de circulaţie DJ 123B şi DJ 123C din care se ramifică restul străzilor comunale , aceste din urmă sunt majoritate drumuri de pământ.

Disfuncţionalităţi: - lipsa reţelei de canalizare menajeră – Lipsa dotărilor şi serviciilor în localităţile componente - serviciile comerciale (comerţ, transporturi) sunt insuficient dezvoltate,


- căile de comunicaţie neamenajate – împiedică dezvoltarea celorlalte activităţi

2.7 CIRCULAŢIA ŞI TRANSPORTURI Comuna Leliceni este amplasată într-o zonă avantajoasă din punct de vedere geografic, fiind cea mai apropiată comună de oraşul reşedinţa de judeţ Miercurea Ciuc. Accesul în localitate este uşor, având legătură rutieră de importanţă judeţeană DJ 123B şi DJ 123C. Calea principală de circulaţie carosabilă a localităţii este DJ 123B şi DJ 123C din care se ramifică restul străzilor comunale. Accesul dinspre Miercurea Ciuc se realizează pe DJ 123B până la Leliceni şi Misentea iar pe DJ 123C până la Fitod şi Hosasău.


27

În ceea ce priveşte starea actuală a drumului DJ 123B este în stare bună însă lateralele nefiind amenajate. Starea drumului judeţean DJ 123C este în stare proastă iar accesul la Hosasău este posibil doar cu maşină de teren.

Din aceste considerente drumul judeţean DJ 123B şi drumurile comunale DC144 şi DC145 se propun pentru reabilitare.

Comuna Leliceni nu este străbătută de cale ferată. Disfuncţionalităţi la nivelul circulaţiei sunt cauzate de îmbrăcăminţile

provizorii ale străzilor comunei. Starea actuală a drumurilor comunale mai ales a celor care se ramifică din drumurile judeţene este într-o stare avansată de uzură fizică, prospectul fiind variabil, constituind disfuncţiune în derularea normală a traficului rutier.

Asfaltate 68.000 mp Neasfaltate 480.400 mp Judeţene 64.800 mp Drumuri forestiere 2000mp

2.8. ECHIPARE EDILITARĂ GOSPODĂRIREA APELOR

Reţeaua hidrografică a judeţului este destul de bogată şi variată. Apele curgătoare sunt dominate de Olt, Mureş şi Târnava. Oltul (85 Km pe teritoriul judeţului) şi Mureşul (72 Km pe teritoriul judeţului) au trasee deosebit de pitoreşti. Comuna este străbătută de o serie de pârâuri, dintre care cele mai importante sunt: pârâul Fitod, pârâul Fâneţelor, pârâul Bánátos, pârâul Hosasău şi pârâul Borviz, afluenţi ai văii Oltului cu o direcţie longitudinală pe axa nord-sud. Surse de ape existente satisfac cerinţele de ape potabile. Izvoare de apă minerale (cu bioxid de carbon, cu acid carbonic, sărate, sulfuroase, radioactive): Erzsébet în Hosasău, Adorjan la Bükk, Puskaporos la Csere,Fitodi la capătul de est al satului, Alszegi şi Nagyreti. Aceste izvoare sunt parţial îngrijite, nu sunt exploatate sistematic decât în măsura consumului local de apă minerală.

Disfuncţionalităţi - potenţialul de apă potabilă existentă nu este folosită - lipsa regularizărilor, îndiguirilor apelor de suprafaţă - poluarea apei subterane în aval de zone de locuinţe - deversări ilegale de ape uzate menajere în pârâurile - izvoarele de apă minerale nu sunt valorificate.

ALIMENTAREA CU APĂ POTABILĂ Pentru localităţile Fitod, Leliceni şi Misentea în lipsa unor posibile surse de alimentare cu apă de tipul forajelor de mică sau mare adâncime, s-a ales dezvoltarea soluţiei de alimentare cu apă printr-un racord la reţeaua


28

municipiului Miercurea Ciuc. Proiectul a fost realizat în 2002. Lungimea totală a reţelei de distribuţie pentru satele Fitod şi Leliceni este de 7283 m şi sunt s-au prevăzut 20 de cişmele stradale iar lungimea reţelei de distribuţie pentru satul Misentea este de 6405 m cu 18 cişmele stradale şi un hidrant de incendiu. S-au instituit zonele de protecţie sanitară conform prevederilor HG 101/1997. Disfuncţionalităţi - nu toate gospodăriile sunt racordate la reţeaua de distribuţie - localitatea Hosasău nu dispune de reţea centralizată de alimentare cu apă,

aceasta se face individual prin sisteme improvizate locale - apa nu este corespunzătoare din punct de vedere biologic CANALIZAREA MENAJERA

Nici una din localităţile comunei Leliceni nu dispune de reţea de canalizare menajeră. În prezent o parte din gospodării au realizate diferite sisteme proprii de canalizare dar care nu corespund normelor actuale iar o altă parte din gospodării colectează apele uzate în şanţurile naturale de pe marginea drumurilor, sau în decantoarele proprii (gospodăriile populaţiei), care debuşează la rândul lor în pârâurile adiacente care la rândul lor debuşează în rîul Olt. Disfuncţionalităţi – poluarea stratului apei freatice şi a apelor de suprafaţă – poluarea mediului înconjurător CANALIZAREA PLUVIALĂ

Nici o localitate nu are canalizare pluvială apele se scurg prin rigole de colectare în pârâurile adiacente care la rândul lor debuşează în râul Olt. Disfuncţionalităţi – deversarea apelor meteorice peste părţile carosabile şi terenuri – poluarea mediului ambiant – lipsa reţelei de canalizare pluvială este una din motivele inundaţiilor

provocate de ploile abundente. ALIMENTARE CU ENERGIE ELECTRICĂ

Atât localităţile Fitod, Leliceni şi Misentea sunt alimentate cu energie electrică prin linia de medie tensiune LEA 20KV Miercurea Ciuc Misentea. Aceste linii traversează pe unele porţiuni perimetrele construibile ale localităţilor studiate. Din această cauză, în cazul amplasării construcţiilor în apropierea liniilor electrice trebuie respectate distanţele impuse de normativul PE 104/1993 şi trebuie solicitat avizul de amplasament din partea SC ELECTRICA SA-S.D. Miercurea Ciuc. Distanţa de apropiere între conductorul extrem al liniei electrice de medie tensiune (LEA 20 kV), la derivaţia lui maximă


29

şi cea mai apropiată parte a unei clădiri fără să constituie traversare trebuie să fie mai mare de 3 m. Se recomandă ca zona de protecţie să fie de minim 6 m pe ambele părţi, măsurate de la axa geometrică a liniei.

În localitatea Leliceni sunt amplasate 2 posturi de transformare aeriene cu puterea totală instalată în transformatoare de 163 kVA;

În localitatea Misentea sunt amplasat 3 posturi de transformare aeriene cu puterea instalată de 300 kVA;

În localitatea Fitod este amplasat 1 post de transformare aerian cu puterea instalată de 100 kVA;

Din analiza bilanţurilor energetice, sub aspectul rezervei de putere în posturile de transformare existente rezultă că capacităţile de transformare sunt utilizate într-un procent de 50–60%, existând rezerve pentru preluarea unor sporuri de putere suplimentare. Disfuncţionalităţi - localitatea Hosasău nu dispune de alimentare cu energie electrică TELEFONIE Localităţile Fitod, Leliceni şi Misentea sunt racordate la centrala telefonică automată din Miercurea Ciuc prin linii LTC aeriene. Comuna Leliceni are 130 abonaţi. Disfuncţionalităţi - nu toate gospodăriile dispun de linie telefonică - localitatea Hosasău nu dispune de linii telefonice ALIMENTAREA CU CĂLDURĂ În nici o localitate nu există sistem centralizat de încălzire. Majoritatea clădirilor sunt încălzite cu sobe cu lemne. Numărul clădirilor cu încălzire centrală este destul de mic. Disfuncţionalităţi

– poluarea atmosferei cu fum şi a mediului ambiant cu deşeuri rezultate. –

ALIMENTARE CU GAZE NATURALE Singura localitate care dispune de alimentare cu gaze naturale este satul Misentea care este alimentate de la conducta DN 400 Bixad Miercurea Ciuc. Nu toate gospodăriile sunt racordate la reţea din cauza costurilor ridicate. La ora actuală proiectul pentru alimentarea cu gaze naturale a comunei

Leliceni pentru sat Leliceni şi sat Fitod este realizat însă din lipsa fondurilor acesta rămâne un proiect de viitor care se va realizează de la conducta DN 400 Bixad Miercurea Ciuc.

Disfuncţionalităţi


30

- din cauza costului ridicat a combustibilului gazos nu toate gospodăriile se vor branşa la reţeaua de distribuţie.

GOSPODĂRIE COMUNALĂ Pe teritoriul comunei nu a existat groapă de gunoi. Deşeurile menajere au

fost şi sunt colectate de firmă autorizată respectiv Eco Csik S.R.L. cu care comuna Leliceni are contract până la data de 16.07.2012, iar după această dată deşeurile menajere vor fi transportate la o instalaţie de eliminare autorizată din punct de vedere al protecţiei mediului. Depozitul frigorific pentru depozitarea cadavrelor de animale provenite din gospodăriile crescătorilor individuali de animale sau a celor găsite moarte pe teritoriul comunei pentru care nu se poate identifica proprietarul care trebuie prevăzut pe teritoriul fiecărei comune conform legislaţiei în vigoare se va prevedea în cadrul localităţii Fitod în care se vor depozita aceste cadavre până la ridicarea de către S.C.Protan cu care comuna are contract. Pentru zona propusă se va elabora un Plan urbanistic de detaliu în care se vor explicita amplasamentul depozitului şi accesele la parcelă. Parcela pe care se propune depozitul este domeniu public al comunei şi are acces de pe drum. Amplasamentul propus este favorabil având în vedere că nu se află în zona propusă pentru locuinţe. 2.10. PROBLEME DE MEDIU SITUAŢIA EXISTENTĂ CADRUL NATURAL

Comuna Leliceni se învecinează spre vest cu oraşul Miercurea Ciuc, spre sud cu comuna Sâncrăieni, spre est cu comuna Ciucsângeorgiu şi spre nord cu oraşul Miercurea Ciuc. Aşezarea teritorială a comunei Leliceni se află în extremitatea sud vestică a judeţului Harghita la est de reşedinţa de judeţ Miercurea Ciuc pe cele două văi paralele ale cursurilor de apă Fitod şi Szénaság. Este înconjurat de dealurile de la Fitod, Hosasău şi Misentea, iar teritoriul este reprezentat de zone deluroase cu păduri în zona nord-estică şi nord - vestică a comunei, păşuni, fâneţe şi terenuri slab productive arabile. Localitatea are o formă înşiruită pe cele două cursuri de apă paralele dinspre Miercurea Ciuc accesul realizându-se pe DJ 123B dea lungul căruia regăsim satul Leliceni apoi zona Boroszlo iar apoi satul Misentea. Din DJ 123B se bifurcă DJ 123C dea lungul căruia regăsim satul Fitod iar la 4,3 km de acesta satul Hosasău. Comuna nu dispune de legături feroviare. Conform Planului Urbanistic General elaborat anterior intravilanul satului Fitod şi Leliceni porneşte de la bifurcaţia lui DJ 123B cu DJ 123C. Prin aşezarea ei în teritoriu comuna dispune de legături rutiere rapide cu localitatea reşedinţă de judeţ Miercurea Ciuc reprezentând un avantaj deosebit din punctul de vedere al migrării populaţiei din oraşele aglomerate către zone mai liniştite dar apropiate de oraş.


31

CLIMA Datorită situării geografice în zona depresionară intramontană pe teritoriul comunei Leliceni se remarcă un topoclimat specific caracterizat prin frecvente şi persistente inversiuni termice nocturne şi de iarnă. Aceste fenomene fac ca zona comunei să se situeze în regiunea cea mai rece a ţării.


Vânturile sunt puternic influenţate de relief, atât în privinţa direcţiei cât şi a vitezei. Frecvenţele medii anuale înregistrate la Leliceni indică predominanţa vânturilor NV şi N. Din punct de vedere biogeografic vegetaţia judeţului este variată şi bogată, dispusă etajat.

Pădurile ocupă o suprafaţă redusă a comunei întinzându-se în nord-vestul şi o parte mai importantă în nord - estul comunei dar care deţin un fond cinegetic bogat şi variat ca structură care sporeşte activitatea peisagistică a zonei. Precipitaţiile atmosferice sunt puternic influenţate de vânturile de vest, iar lanţul vulcanic acţionează ca un paravan în calea lor. Acest lucru face ca în zona dealurilor subcarpatice şi platoul eruptiv, cantitatea de precipitaţii să fie destul de mare (600-1200mm/an). REŢEAUA HIDROGRAFICĂ

Reţeaua hidrografică a judeţului este destul de bogată şi variată. Apele curgătoare sunt dominate de Olt, Mureş şi Târnava. Oltul (85 Km pe teritoriul judeţului) şi Mureşul (72 Km pe teritoriul judeţului) au trasee deosebit de pitoreşti. De asemenea pe teritoriul judeţului se regăsesc peste 2000 de izvoare de apă minerală care sunt legate de activitatea post vulcanică, acestea sunt ape carbogazoase, bicarbonate, feruginoase, sulfuroase, reci sau hipotermale. Comuna este străbătută de o serie de pârâuri, dintre care cele mai importante sunt: pârâul Fitod, pârâul Fâneţelor, pârâul Bánátos, pârâul Hosasău şi pârâul Borviz, afluenţi ai văii Oltului cu o direcţie longitudinală pe axa nord-sud. RESURSE NATURALE Izvoarele de apă minerală peste 2000 la număr pe teritoriul judeţului, sunt legate de activitatea post vulcanică a erupţiilor neogene şi sunt încadrate în perimetrul a ceea ce se numeşte „aureolă mofetică”. Sunt ape carbogazoase, bicarbonatate, feruginoase, sulfuroase, reci sau hipotermale. Pe seama lor au apărut staţiuni şi s-a dezvoltat o activitate balneară de importanţă locală, regională şi naţională.


32

Pe teritoriul comunei Leliceni se regăsesc izvoare de apă minerală din grupa Mg-Ca-HCO3. Localitatea componentă Hosasău are un caracter de sat de vacanţă în această zonă dezvoltându-se mici cabane locuinţe sezoniere. Din păcate zona este inaccesibilă datorită drumului care se află într-o stare avansată de uzură fizică. MONUMENTE ALE NATURII Pe teritoriul comunei Leliceni se regăseşte teiul din faţa bisericii care este clasificat ca monument al naturii conform hotărârii nr. 162/2005 sub denumirea Leliceni Tilia SP.

Reţeaua Natura 2000 este instrumentul principal al Uniunii Europene pentru conservarea naturii. Este o reţea de zone naturale sau semi-naturale, unde atât specii de plante şi animale vulnerabile dar şi habitate naturale trebuie protejate.

Scopul reţelei Natura 2000 este de a proteja biodiversitatea continentului european, şi implicit a României, precum şi de a promova activităţi economice benefice pentru conservarea biodiversităţii. Reţeaua Natura 2000 are rolul de a stopa declinul biodiversităţii, prin conservarea pe termen lung a celor mai valoroase şi periclitate specii (de plante si animale) şi habitate de interes european, având ca principal obiectiv identificarea, menţinerea şi refacerea arealelor pentru protejarea speciilor de floră şi faună sălbatică, precum şi a coridoarelor de legătura dintre acestea. Situl Natura 2000 poate deschide oportunităţi pentru dezvoltarea turismului ecologic, poate asigura atragerea finanţărilor speciale ale UE prin diferite fonduri comunitare pentru o agricultură şi silvicultură în concordanţă cu obiectivele de conservare ale sitului respectiv.

Într-un sit Natura 2000 toate activităţile pot continua dacă acestea sunt realizate într-un mod durabil şi nu afectează speciile şi habitatele de interes comunitar. Nu exista restricţii dacă nu se înlocuiesc speciile pentru care a fost declarat situl cu alte specii, ci mai degrabă vor exista recomandări şi sprijin pentru:

- utilizarea celor mai bune practici agricole; - utilizarea practicilor prietenoase cu mediul in general; - practicarea turismului ecologic etc.

Pe teritoriul comunei Leliceni se regăseşte o parte din rezervaţia naturală Natura 2000 ROSPA 0034 din cadrul „Depresiunea şi Munţii Ciucului”. Pe teritoriul comunei Leliceni se suprapune situl Natura 2000 cod ROSPA0034 în proporţie de 55%. Limita rezervaţiei ocoleşte în mare parte localităţile însă satul Hosasău şi trupul Capelei medievale se regăsesc în interiorul acestei limite.

Din punct de vedere al vegetaţiei şi plantelor situl ocroteşte 4 specii de plante prin Convenţia de la Berna şi Directiva Habitate, 19 specii de plante de pe lista roşie naţională şi 16 relicte glaciare cum ar fi: Betula humilis, Polemonium caeruleum, Ligularia sibrica, Cnidium dubium, Dryopteris cristata,


33

Saxifraga hirculus, Drosera anglica, Carex dioica, Carex diandra, Carex elongata, Carex limosa, Carex appropinquata, Viola epipsila, Primula farinosa, Pedicularis sceptrum şi Euonymus nana. Fauna de pe teritoriul comunei este formată din păduri de răşinoase, elementele dominante fiind bradul şi molidul întrerupte de întinse pajişti montane secundare, mai ales în zonele defrişate şi din păduri de amestec fag şi molid. Fauna este şi ea variată ca în toate pădurile montane ale ţării. Dintre animalele cele mai des întâlnite sunt: lupul (Canis Lupus), cerbul carpatian (Cervus Elaphus Carpaticus), mistreţul (Sus Scrofa), ursul carpatin (Ursus Aeetos), vulpea (Vulpes vulpes), veveriţa (Lutra vulgaris), bursucul (Melis melis), dihorul (Putorius putorios), iepurele (Lepus europeanus), etc. Dintre păsări amintim: cocoşul de munte (Picorides Tridactylus alpinus), cucul (Cuculus canarus), corbul (Conus corat), etc. Trăiesc de asemenea numeroase specii de reptile, precum: vipera (Vipera berus), şopârla de munte (Lacerta vivpera), iar în apele repezi de munte trăiesc păstrăvul indigen (Salmo trutta forio) şi păstrăvul fântânel (Selvehinus fontinalis). Dintre speciile de păsări ocrotite în cadrul sitului natura 2000 cod ROSPA 0034 amintim următoarele: - Ciconia ciconia - Ciconia nigra - Pernis apivorus - Circus aeruginosus - Circus pygargus - Circus cyaneus - Aquila pomarina - Bonasa bonasia - Crex crex - Aegolius funereus - Glaucidium passerinum - Strix uralensis - Caprimulgus europaeus - Dryocopus martius - Dendrocopos syriacus - Dendrocopos leucotos - Picoides tridactylus - Picus canus - Ficedula parva - Ficedula albicollis - Lanius collurio - Tetrao urogallus

În cadrul sitului ROSPA0034 „Depresiunea şi Munţii Ciucului” poate fi observată şi acvila ţipătoare mică care este o pasăre răpitoare a cărei zonă de cuibărire este restrânsă în principal în partea centrală, estică şi de sud-est a Europei. Specia este considerată a fi “în declin” pe suprafaţa întregii arii de


34

răspândire, fiind estimată la 20.000 de perechi la nivel global. România oferă speciei una dintre cele mai importante zone de cuibărit. Ca rezultat al celor mai recente studii, populaţia de acvilă ţipătoare mică din România este estimată între 2000 - 2300 de perechi, reprezentând aproximativ 22% din populaţia speciei la nivelul Uniunii Europene şi 10% din întreaga populaţie la nivel global.

Cele mai multe perechi cuibăritoare de acvilă ţipătoare mică se găsesc în Transilvania (Regiunea 7 Centru), în vestul României şi pe pantele estice ale Carpaţilor.

Situl natura 2000 cod ROSPA 0034 se caracterizează prin terenuri arabile, păşuni, păduri de conifere, păduri de amestec. Izvoarele de apă minerală de pe teritoriul rezervaţiilor sunt deosebit de importante pentru păstrarea în stare de conservare favorabilă a habitatelor. Ele determină păstrarea unui microclimat favorabil conservării relictelor glaciare.

De aceea captarea sau amenajarea acestora în cadrul rezervaţiilor trebuie evitate. De asemenea împiedicarea scurgerii apei prin canalele de drenaj în pârâurile care traversează aceste situri ar reprezenta un beneficiu, compensând efectul scăderii nivelului pânzei freatice. Gestionarea cositului în cadrul rezervaţiilor este foarte importantă şi trebuie aplicat cositul alternativ deoarece efectele cositului integral nu sunt cunoscute. Pentru a împiedica împădurirea se vor extrage exemplarele speciilor lemnoase care stânjenesc fizic anumite specii relictare sau ocrotite. Pentru împiedicarea eutrofizării şi a pătrunderii speciilor ruderale în rezervaţii ar fi de dorit plantarea unui cordon de vegetaţie lemnoasă din specii autohtone în jurul rezervaţiilor. Arderea vegetaţiei trebuie interzisă. După ultima variantă a limitei sitului Natura 2000 având codul ROSPA0034 postat pe situl MMP pe data de 02.05.2011 zonele propuse pentru introducerea în intravilanul comunei Leliceni, satul Misentea şi satul Hosasău au fost excluse din suprafaţa sitului având în vedere că în aceste zone existau construcţii de locuinţe înaintea instituirii sitului Natura 2000ROSPa0034 „Depresiunea şi Munţii Ciucului”. MONUMENTE ISTORICE Lista monumentelor istorice sunt extrase din lista cuprinsă în P.A.T.J. HARGHITA ele sunt următoarele pe localităţi: Pentru comuna Leliceni nu există propuneri de clasare oficială. A. SITURI ARHEOLOGICE ÎN LISTA MONUMENTELOR ISTORICE MONUMENTE ISTORICE COMUNA LELICENI nr. Cod LMI 2004 Denumire Localitate Adresă Datare crt. 91 HR-I-s-B-12672 Muntele de piatră Sat Leliceni

Comuna Leliceni

92 HR-I-m-B-12672.01 Muntele de piatră Sat Leliceni


35

Comuna Leliceni Latcne

93 HR-I-m-B-12672.02 Muntele de piatră Sat Leliceni Epoca Bronzului

Comuna Leliceni Timpuriu

94 HR-I-s-B-12673 Bánatus-pataka Sat Leliceni 1661 Epoca

Comuna Leliceni

95 HR-I-s-B-12764 Aşezare Eneolitică Sat Leliceni aşezare a culturii

Tilalmas Comuna Leliceni Coţofeni

428 HR-II-a-A-12857 Ansamblul bisericii rom Sat Leliceni nr.22 sec. XV-XIX

cat. Sf. Duh Comuna Leliceni

429 HR-II-m- A-12857.01 Biserica romano catolică Sat Leliceni nr.22 sec. XV-XIX

Sf. Duh Comuna Leliceni

430 HR- II-m-A-12857.02 Zid de incintă Sat Leliceni nr.22 sec.XVII

Comuna Leliceni

471 HR- II-a-A- 12880 Ansamblul bisericii rom Sat Misentea nr. 166 sec. XIII - XIX

cat. A tuturor Sfinţiior Comuna Leliceni

472 HR-II-m-A- 12880.01 Biserica romano catolică Sat Misentea nr.166 1330,sec. XV - XIX

A tuturor Sfinţilor Comuna Leliceni

473 HR-II-m-A-12880.02 Zid de incintă Sat Misentea nr.166 1247,sec. XV - XIX

Comuna Leliceni

679 HR-IV-m-A-12857.03 Cruce de piatră Sat Leliceni nr. 22 1746

Comuna Leliceni

SITURI ARHEOLOGICE REPERATE SAT LELICENI , SAT MISENTEA

1 Nagyboroszló, la nr. 21, 26 2 Nagyboroszló, la cca. 200m spre est 3 Nagyboroszló 4 Kisboroszló 5 Kisboroszló - Malomkert 6 Nagytízes 7 Nagytízes, la nr. 87 8 La est de Nagytízes 9 La est de Nagytízes

10 Józsa, la nr. 126 11 Józsa 12 Józsa, la nr. 132 13 Józsa, langa terenul de fotbal 14 Józsa, langa terenul de fotbal 15 Templomtízes


36

SIT ARHEOLOGIC KEREK ERDŐ - aşezare din epoca bronzului SIT ARHEOLOGIC NAGYMEZŐ - aşezare din epoca bronzului SIR ARHEOLOGIC SUTA III - aşezare din epoca bronzului SIT ARHEOLOGIC VÉRESKÉP - urme ale culturii Wietenberg

Aceste propuneri fac parte din lista patrimoniului construit inventariat de DCCPCN Harghita şi se propun pentru protejare pe plan local. O serie de măsuri sunt trecute în partea de regulament aferent planului urbanistic general explicitate în cadrul fiecărei unităţi teritoriale de referinţă în care se regăsesc monumentele şi propunerile. PROPUNERI PENTRU INCLUDERE ÎN P.U.G.

1 Hosasău - Capela romano catolică Kisboldogasszony sec. XIX, probabilsec. XVI 2 Valea Fitodului - Locul capelei romano catolice - Capela Xantus 3 Fitod - nr. 106 Casa lui Nagy Ferenc 4 Fitod - Clădire şcolii primare Nagy Imre 5 Leliceni - Monumentul comemorativ Véreskép probabil sec. XVII-lea 6 Leliceni - Nagyboroszlo nr. 26 Clopotniţă de lemn 7 Leliceni - Nagyboroszlo nr. 67 Clopotniţă de lemn 8 Misentea - Nagy Tizes, nr. 66 Casa memorială a pictorului Nagy Istvan 9 Misentea - Nagy Tizes, lînga nr. 347 Monument comemorativ a pictorului Nagy Istvan

10 Misentea - Nagy Tizes Clopotniţă de lemn 11 Misentea - Clădirea parohiei, sec.XIX 12 Misentea - Clădirea fostei şcoli confesionale

Sat Leliceni vedere de ansamblu

MONUMENTE DE ARHITECTURĂ ANSAMBLUL BISERICII ROMANO CATOLICE SF.DUH SAT LELICENI Biserica romano catolică Sf. Duh se află în partea nord estică a localităţii Leliceni şi este o biserică din perioada gotică probabil sec. XV. Din această perioadă s-a păstrat doar sanctuarul cu ancadramente ogivale. Nervurile


37

realizate din cărămidă plină se sprijină pe console simple şi se intersectează fără cheie de boltă. Forma actuală a bisericii datează din 1806 când a fost restaurată şi i s-a adăugat turnul iar nava bisericii a fost alungită şi reamenajată în stil baroc. Portalul sudic este din perioada de trecere de la stilul romanic la gotic (sec. 14) Clopotul cel mare datează din 1511 mărturie fiind inscripţia de pe clopot”ANNO DOMINI 1511patrum gromate”. Altarul cu aripi a fost donat de fraţii Czakó în 1510 fiind o piesă deosebită, iar din 1914 această piesă poate fii văzută la expoziţia permanentă a galeriei naţionale Maghiare. Vedere de ansamblu

Biserica romano catolică Sf. Duh


38

Zid de incintă, Leliceni Tilia SP

Cruce de piatră


39

ANSAMBLUL BISERICII ROMANO CATOLICE A TUTUROR SFINŢILOR LOCALITATEA MISENTEA Biserica romano catolică din Misentea se situează dea-lungul drumului judeţean DJ 123B. Biserica Romano catolică este mai veche decât data la care figurează în evidenţele papale din 1333. Datarea are la bază inscripţiile în piatră anul 1230 pe peretele exterior al sacristiei deasupra ferestrei vestice şi 1247 în piatra înzidită în zidul de incintă. Biserica secolului XIII a primit în perioada gotică un sanctuar în stil gotic târziu. Bolta sanctuarului se încheie cu trei chei din care două decorate cu motiv de stea iar una cu cruce greacă. Nava şi ferestrele au fost modificate în stil baroc excepţie fiind două ferestre gotice din apsida sanctuarului, însă aceste două ferestre au fost înzidite din interior. Turnul bisericii a fost construită la ordinele episcopului Mártonffy Jozsef între anii 1799-1815. Biserica este înconjurată de un zid de incintă cu creneluri din care poarta spre biserică este ogivală.

Biserica romano catolică a tuturor sfinţilor


40

Zid de incintă

Detalii

Propuneri pentru includere în P.U.G. CASA LUI NAGY FERENC FITOD

Casă de locuit situat în satul Fitod comuna Leliceni datând de la sf. sec XIX cu elemente ale arhitecturii populare specifice zonei. Clădirea face parte din arhitectura populară specifică regiunii etnografice Ciucului de Jos. Componentele artistice sunt tâmplăria iniţială şi stâlpii ciopliţi de târnaţ. Construcţia actuală pe un nivel a fost realizată în sistem constructiv cu zidărie de cărămidă şi piatră naturală.

Clădirea este într-o stare avansată de uzură fizică şi necesită lucrări de restaurare şi conservare. Vedere dinspre curte


41

CLĂDIREA ŞCOLII PRIMARE NAGY IMRE Situată în localitatea Fitod comuna Leliceni este ca şi exemplul anterior o

arhitectură datând de la sf. sec XIX. Stilul nu este specific arhitecturii populare specifice bazinului Ciucului de

Jos.

VERESKÉP Situată dea lungul drumului judeţean DJ 123B la 4 km de Miercurea Ciuc

este conform zicalelor o amintire a bătăliei câştigate la ultima invazie a tătarilor din 1694. Pe pereţii monumentului sunt amplasate câte o adâncitură în formă de arc de cerc pe a căror plan de imagine sunt vizibile urme de fresce. În afară de ferestrele oarbe tot monumentul este zugrăvit în roşu.


42

Detalii

Vedere de ansamblu

CLOPOTNIŢĂ DE LEMN NAGYBOROSZLO

Aceste clopotniţe de lemn au fost foarte frecvente în arhitectura evului mediu dar după sec. XVIII au rămas prezente doar în arhitectura populară. Sunt construcţii independente învelite cu şindrilă sau ţigle ceramice cu structură de lemn. Sunt şi azi funcţionale în caz de pericol şi la miezul zilei.


43

CASA MEMORIALĂ A PICTORULUI NAGY ISTVAN MISENTEA


44

Casă de locuit situat în satul Misentea comuna Leliceni datând din sec XIX cu elemente ale arhitecturii populare specifice zonei. Clădirea face parte din arhitectura populară specifică regiunii etnografice Ciucului de Jos. Componentele artistice sunt tâmplăria iniţială şi stâlpii ciopliţi de târnaţ care au fost înlocuiţi.

Construcţia actuală pe un nivel a fost realizată în sistem constructiv cu structură de lemn, bârne cioplite aşezate în chetoane. Acoperişul este de tip şarpantă de lemn în două ape cu” geber “cu învelitoare din ţigle ceramice. MONUMENTUL COMEMORATIV A PICTORULUI NAGY ISTVAN

CLOPOTNIŢĂ DE LEMN NAGYTIZES MISENTEA


45

CLĂDIRE PAROHIEI MISENTEA

Clădirea datează din sec. XIX şi aduce aminte de arhitectura practicată în cadrul burghezimii. Clădirea poartă elemente clasiciste simplificate caracteristic arhitecturii bisericeşti din zonele rurale.

CLĂDIREA FOSTEI ŞCOLI CONFESIONALE


46

CAPELA DIN HOSASĂU Capela din Hosasău a fost sfinţită în omagiul Maicii Domnului . Datorită

stării degradate în care se află este denumită şi capela ciuntită. Datează probabil din sec. XVI.

CAPELA XANTUS – URMELE CAPELEI MEDIEVALE Situată dea lungul drumului judeţean DJ 123C între Fitod şi Hosasău pe

valea pârâului Hosasău ruinele ei amintesc de invaziile tătarilor. Pe locul ei a fost ridicat în 1990 o capelă nouă cu un monument comemorativ. ZONE DE RECREERE, ODIHNĂ, AGREMENT

Această zonă nu are o pondere semnificativă din totalul suprafeţei intravilanului localităţii. În localitate există un teren de sport lângă cu o sală polivalentă, şi terenuri în jurul bisericilor. Zona de agrement însumează o suprafaţă totală de 8,35 ha cu o pondere de 3,13% din totalul intravilanului existent. Lipsa zonelor de recreare din interiorul localităţii este compensat de formele de relief din extravilan.

Deci referitor la acest aspect se poate trage concluzia că potenţialul turistic al zonei nu este valorificat la nivelul posibilităţilor reale oferite de cadrul natural. OBIECTIVE INDUSTRIALE ŞI AGROZOOTEHNICE

În cadrul fiecărei localităţi componente putem vorbii de zone industriale şi unităţi agrozootehnice delimitate. Suprafaţa însumată a zonei de unităţi industriale este de 8,92 ha, ceea ce reprezintă 3,34% respectiv 5,8 ha unităţi agrozootehnice cu o pondere de 2,17% din intravilan. Aceste sunt amplasate corespunzător faţă de zonele de locuit. REŢEAUA DE CĂI DE COMUNICAŢII

Trama stradală a localităţi prezintă aceleaşi caracteristici: strada principală se suprapune pe drumul judeţean DJ 123B pentru satele Leliceni şi Misentea şi 123C pentru satele Fitod şi Hosasău..

Reţeaua stradală a comunei Leliceni se compune din DJ 123B, din care se ramifică restul străzilor în satele Leliceni şi Misentea şi DJ 123C din care se ramifică restul străzilor pentru satele Fitod şi Hosasău. Străzile principale nu sunt amenajate în întregime ci doar pe zone în satele Leliceni şi Misentea iar neamenajate în satele Fitod şi Hosasău. Nu sunt amenajate căi pietonale şi rigole de scurgere a apelor meteorice, iar majoritatea străzilor comunale nu au îmbrăcăminte ci sunt drumuri de pământ. Accesul la Hosasău este impracticabil. DEPOZITE DE DEŞEURI MENAJERE ŞI INDUSTRIALE

În momentul de faţă deşeurile menajere sunt transportate pe bază de contract la groapa de gunoi a localităţii Miercurea Ciuc. Depozite de deşeuri periculoase nu sunt pe teritoriul comunei. DISFUNCŢIONALITĂŢI-PRIORITĂŢI

Circulaţie – Starea degradată a căilor de comunicaţie, învelişuri provizorii pe DJ

123 C spre Hosasău, DC144, DC145 care se propun pentru reabilitare – Intersecţii neamenajate, lipsa parcărilor în zonele centrale de interes


47

Fond construit şi utilizarea terenurilor - Zone de clădiri în localităţile comunei cu clădiri sau grupuri de clădiri

în stare rea care necesită amenajări - Nu sunt rezervate suprafeţe de teren pentru construcţii de locuinţe - Lipsa planurilor urbanistice zonale pentru suprafeţele anterior

introduse în intravilan duc la dezvoltări haotice ale fondului construit fără retrageri obligatorii, lipsa aliniamentelor lipsa rezolvării reţelelor edilitare astfel încât să fie la maximum exploatate, precum şi lipsa drumurilor de deservire pentru noile parcele care să creeze un flux avantajos pentru derularea traficului rutier.

Spaţii plantate agrement şi sport – zone de recreare, odihnă şi agrement insuficiente şi slab dezvoltate,

singura zonă dezvoltată corespunzător este în localitate Misentea zona sălii polivalente cu un aspect favorabil

– amenajarea insuficientă a zonelor de recreare existente – lipsa perdelelor de protecţie Probleme de mediu - lipsa reţelelor de alimentare cu apă potabilă pentru zonele anterior şi

nou introduse în intravilan - lipsa reţelei de canalizare menajeră ce duce la poluarea pânzei freatice - izvoarele de ape minerale au captări necorespunzătoare, parţial

degradate, nu au asigurate zonele de protecţie sanitară şi hidrogeologică. Realizarea captărilor corespunzătoare, împrejmuirea lor şi delimitarea zonelor de protecţie aferente.

- În cazul pârâurilor se interzice modificarea albiei acestora prin lucrări de terasamente, construcţii sau defrişări ale vegetaţiei de pe marginea pârâurilor aceste putând duce la inundaţii. Modificările albiei sunt permise doar când acestea devin necesare pentru protejarea localităţilor de inundaţii şi se vor executa doar pe bază de studii şi proiecte de specialitate.

Protejarea zonelor cu valoare de patrimoniu - nu sunt delimitate corespunzător zonele de protecţie cu valoare de

patrimoniu Servicii şi activităţi comerciale - serviciile comerciale (comerţ, transporturi) sunt insuficient dezvoltate,


– Este necesar întocmirea unui studiu de specialitate asupra tuturor factorilor de poluare a mediului pentru soluţionarea corectă a amplasării şi protejării mediului natural.

Gospodărie comunală - colectarea selectivă a deşeurilor, mai ales cele menajere, la sursă

recuperarea şi refolosirea la maximum a deşeurilor care se pretează acestor posibilităţi


48

Modalităţile de eliminare a poluării constau din modificarea treptată a fluxurilor tehnologice cu „tehnologii curate”, fără generare de deşeuri şi introducerea de modalităţi noi pentru eliminarea finală a deşeurilor.

- punerea şi menţinerea sub control a surselor de poluare a atmosferei existente

- impunerea autocontrolului emisiilor pentru sursele cu rol determinant asupra calităţii aerului

- eliminarea emisiilor necontrolate şi accidentale - amplasarea noilor obiective potenţial poluatoare ale aerului în afara

zonelor locuite şi ţinând cont de direcţia dominantă a vânturilor - eliminarea din trafic a autovehiculelor a căror emisii de noxe constituie

o sursă de poluare a atmosferei - reducerea etapizată şi progresivă a emisiilor în corelaţie cu progresul

ştiinţific şi tehnic în domeniu şi în funcţie de disponibilităţile financiare ale fiecărui agent economic

- înlocuirea combustibililor solizi cu gaze naturale datorită faptului că utilizarea combustibililor solizi (lemne şi cărbuni) la încălzirea locuinţelor conduce la evacuarea în atmosferă a unei game mari de poluanţi şi în cantităţi mai mari decât în cazul folosirii gazelor naturale.

Pentru păstrarea şi ameliorarea calităţii apelor sunt necesare o serie de măsuri respectiv primordial rezolvarea canalizării menajere în sistem centralizat pentru toate localităţile componente.

Din punct de vedere al vegetaţiei se impune conservarea şi gestionarea pe baze ecologice şi durabile a vegetaţiei forestiere, creşterea funcţiei de protecţie a pădurii.

- păstrarea integrităţii fondului forestier public şi privat - creşterea funcţiei şi rolului ecologic de protecţie a mediului exercitată de

pădure, prin conservarea bio - diversităţii pădurilor - extinderea suprafeţei pădurilor fie sub formă compactă, fie sub forma

unor perdele - asigurarea stabilităţii pădurilor şi gospodărirea durabilă a pădurilor

prin măsuri şi acţiuni silvotehnice şi amenajistice - modernizarea şi îndesirea reţelei de drumuri forestiere - diversificarea şi valorificarea altor produse ale pădurii: creşterea

producţiei de fructe de pădure, de ciuperci, carne de vânat, peşte 2.10. CONCLUZII

DEZVOLTAREA ECONOMICĂ Prin diversificarea serviciilor şi a activităţilor în cadrul societăţilor mici

şi mijlocii nou create se va genera o amplificare a activităţii economice cu menţinerea funcţiunilor existente a localităţilor amplificarea activităţii economice de producţie trebuie tratat zonal (unităţi de prelucrat lapte şi produse lactate, unităţi de prelucrare a produselor animaliere, unităţi de prelucrat zarzavaturi etc.)


49

Totodată ar fi necesar înlesnirea licitaţiei maselor lemnoase spre agenţii economici care au angajat forţă de muncă locală.

Se poate constata lipsa valorificării izvoarelor de apă minerală prin industrializarea apei minerale, deci este necesar demararea unei asemenea activităţi. O altă soluţie ar fi promovare produselor autohtone. EVOLUŢIA POPULAŢIEI

Probleme sociale rezultate din perturbările în ocuparea forţei de muncă existente, structura necorespunzătoare a locurilor de muncă faţă de resursele şi nevoile localităţii.

Pentru remediere este necesar înfiinţarea unor noi locuri de muncă prin modalităţile prezentate la punctul precedent. Totodată se impune asigurarea fondurilor necesare acordării ajutoarelor sociale (pentru categoria căreia nu se poate asigura loc de muncă). CADRU NATURAL

În vederea combaterii efectelor negative a eventualelor inundaţii este necesar regularizarea cursurilor de apă pe porţiunile care se constată că sunt inundate ocazional având în vedere condiţiile meteorologice din ultimii ani.

Necesitatea protejării unor zone cu potenţial natural valoros, situri sau rezervaţii de arhitectură şi arheologie.

– Aspecte critice privind organizarea circulaţiei şi a transportului în comun

– Aspecte legate de gradul de echipare edilitară a localităţii în raport cu necesităţile populaţiei

În localitate nu există sistem centralizat de canalizare, de aceea este necesar realizarea lucrărilor de investiţii privind canalizarea în sistem centralizat a localităţilor.

– Este necesar prelungirea reţelei electrice de la Misentea la Hosasău – Este necesar introducerea gazului metan. CADRU CONSTRUIT

Se poate constata întinderea foarte mare a zonei de locuit de-a lungul celor două axe majore de circulaţie DJ 123B şi DJ 123C.

Prioritar ar fi menţinerea acestor zone de locuit, dar regimul de înălţime să fie P, P+M şi D+P+M precum şi parcelele nou create să fie de minimum 500mp. Grupare zonelor de instituţii şi servicii în cadrul zonelor centrale pentru a crea un nucleu mai compact în cadrul localităţilor.

Se poate constata lipsa spaţiilor verzi de separare între zonele industriale şi celelalte zone. Prioritar este separarea acestor zone industriale de celelalte zone prin perdele de protecţie. 2.11. NECESITĂŢI ŞI OPŢIUNI ALE POPULAŢIEI

Referitor la dezvoltarea urbanistică a localităţilor opţiunea populaţiei transmisă prin reprezentanţii primăriei este de terminare a lucrărilor de infrastructură legate de alimentarea cu apă, a canalizării, a alimentării cu gaze naturale, a amenajării zonelor centrale şi amenajarea drumurilor. Menţinerea şi protejarea prin lucrări de amenajare a fondului construit valoros din punct de


50

vedere arhitectural şi urbanistic, utilizarea eficientă a terenurilor libere cu respectarea strictă a dreptului de proprietate, protejarea cadrului natural existent.

Opţiunea proiectantului este ca administraţia publică locală pe baza celor prezentate în P.U.G. să stabilească o ordine de prioritate pe domenii de activitate care să urmeze calea legală de realizare şi respectarea celor prescrise în proiectul de faţă. 3. PROPUNERI DE ORGANIZARE URBANISTICĂ 3.1. STUDII DE FUNDAMENTARE

În cursul anului va fi finalizată documentaţia de delimitare cadastrală a teritoriului administrativ al comunei Leliceni de către Oficiul Judeţean de Cadastru, Geodezie şi Cartografie Harghita precum şi bornare intravilanului. 3.2. EVOLUŢIE POSIBILĂ, PRIORITĂŢI

În evoluţia viitoare a localităţilor judeţului Harghita, care din punct de vedere al mărimii numărului de locuitori se vor păstra aproximativ în limitele actuale, în ceea ce priveşte rolul lor teritorial, sunt avute în vedere unele îmbunătăţiri pe linia unei mai bune serviri a populaţiei din toate zonele judeţului. Localităţile comunei Leliceni au cunoscut o dezvoltare urbanistică rapidă în ultimii cinci ca şi extindere mai ales localitatea Leliceni fiind cea mai apropiată de reşedinţa de judeţ Miercurea Ciuc, pentru restul localităţilor se observă o tendinţă de amenajare a fondului construit existent direcţie care trebuie amplificată mai ales în zonele adiacente arterelor majore de circulaţie şi a zonelor centrale. Dezvoltarea aspectului urbanistic plăcut este în concordanţă cu valorificarea potenţialului natural, economic şi uman al localităţilor comunei. Pentru ca evoluţia localităţilor să fie una sănătoasă, constantă şi continuă este nevoie prioritar asigurarea unei infrastructuri tehnico edilitară completă în cazul localităţilor. Din programul de măsuri prevăzute în Planul de Amenajare a Teritoriului Judeţului Harghita direcţiile principale de dezvoltare sunt următoarele: a) în domeniul economic

– încurajarea înfiinţării de întreprinderi mici şi mijlocii mai ales în sectorul privat

– diversificarea activităţilor – stimularea relansării meşteşugăriilor tradiţionale şi a artizanatului b) în domeniul agriculturii – revitalizarea sectorului zootehnic, obţinerea unui randament sporit la

producţia lapte şi carne – lucrări de ameliorare pentru prevenirea unor fenomene de degradare a

fondului funciar agricol. c) îmbunătăţirea structurii de calificare a forţei de muncă – stimularea unor investiţii în localităţile comunei, care să valorifice local stocul de cunoştinţe profesionale al persoanelor care au fost legate de economia urbană

d) îmbunătăţirea dotărilor social-culturale


51

– se propune întocmirea unui studiu pe domenii din care să rezulte necesităţile comunei după care se va întocmi o listă de priorităţi urmând ca investiţiile să se deruleze după acest program. Se propune regândirea funcţiunilor existente din punct de vedere al exploatării şi eficientizării economice.

e) îmbunătăţirea condiţiilor de locuit – reabilitarea fondului de locuinţe – asigurarea zonelor de dezvoltare a funcţiunii de locuit. f) îmbunătăţirea infrastructurii tehnice a teritoriului – reabilitarea căilor de comunicaţii rutiere atât în exteriorul localităţilor

cât şi în interiorul lor. g) gospodărirea complexă a apelor h) echipare hidroedilitară – terminarea alimentării cu apă potabilă a localităţilor – realizarea reţelei de canalizare menajeră pe localităţi şi realizarea

staţiilor de epurare aferente i) Protecţia zonelor naturale

– interzicerea desfăşurării oricăror activităţi ce pot duce la modificarea sau degradarea aspectului iniţial în scopul conservării biodiversităţii şi a habitatelor naturale.

Priorităţile de intervenţie vizează etapa imediată şi se propun în funcţie de nevoile imediate de amenajare şi dezvoltare. Obiectivele de utilitate publică necesare prioritar se pot fundamenta pe baza P.U.G.- lui aprobat în cadrul documentaţiilor privind solicitarea de fonduri de la bugetul de stat. 3.3. OPTIMIZAREA RELAŢIILOR ÎN TERITORIU Relaţia în teritoriu a localităţilor comunei este bun, se propune realizarea următoarelor obiective şi anume:

1. amenajarea şi modernizarea DJ 123C, DC 144, DC145 şi a arterelor din interiorul localităţii

2. amenajarea drumului de acces la Hosasău extinderea reţelelor edilitare la Hosasău

3. realizarea programului de cooperare cu celelalte comune din cadrul Asociaţiei de dezvoltare „Alcsik”

4. Încurajarea realizării microfermelor 5. dezvoltarea agroturismului 6. realizarea planurilor urbanistice zonale pentru trupurile nou introduse

în intravilan 7. finalizarea echipării edilitare pentru toate satele componente ale

comunei Strategia de dezvoltare propune reabilitarea reţelei rutiere prin:

- aducerea în stare normală a suprafeţelor carosabile degradate - modernizarea drumurilor existente, lărgirea carosabilului pe unele porţiuni, eliminarea curbelor periculoase şi a intersecţiilor cu vizibilitate redusă, realizarea de drumuri laterale pentru utilaje agricole şi atelaje acolo


52

unde sunt condiţii de realizare, reactualizarea şi reînnoirea semnelor de circulaţie

Măsuri PSI Dotările de intervenţie în caz de incendiu sunt concentrate în remiza PSI situate în localitatea Leliceni nr. 54, cu 13 voluntari, fără dotări. Remiza PSI va fi dotată cu materiale de stingere a incendiului, necesare în caz de intervenţie alcătuite din motopompă şi accesoriile exterioare compuse din găleţi de tablă vopsită în culoarea roşie, topoare târnăcop, răngi de fier recipiente cu coadă şi o autoutilitară. Fiecare incintă industrială trebuie să fie dotată cu materiale de intervenţie în caz de incendiu conform normelor PSI. Pentru toate categoriile de construcţii şi amenajări se vor asigura accese pentru intervenţii în caz de incendiu, dimensionate conform normelor pentru trafic greu. În cazul construcţiilor ce formează curţi interioare, asigurarea accesului vehiculelor de pompieri se va face prin ganguri cu o lăţime minimă de 3 şi o înălţime de 3,5 m. Accesele şi pasajele carosabile nu trebuie să fie obstrucţionate prin mobilier urban şi trebuie să fie păstrate libere în permanenţă. Pentru construcţiile monumente istorice sau de arhitectură prevederile normativului P118-99 au caracter de recomandare, urmând a fi luate de la caz la caz numai măsuri de îmbunătăţire a siguranţei la foc posibil de realizat fără afectarea caracterului monumentului. Instalaţiile utilitare aferente construcţiilor (hidro, electrice, de încălzire, de ventilare, condiţionare şi altele asemenea) se proiectează şi se execută astfel încât să nu contribuie la producerea şi propagarea incendiilor.

Menţinerea în stare de funcţionare a utilajelor şi mijloacelor din dotarea S.P.P. civili şi asigurarea stării de funcţionare a reţelelor exterioare de hidranţi de incendiu cât şi asigurarea posibilităţilor de alimentare a pompelor mobile de incendiu direct din sursele naturale aflate la o distanţă mai mică de 500 m faţă de locul intervenţiei. 3.4. DEZVOLTAREA ACTIVITĂŢIILOR

Prin diversificarea serviciilor şi a activităţilor în cadrul societăţilor mici şi mijlocii nou create se va genera o amplificare a activităţii economice cu menţinerea funcţiunilor existente a localităţilor amplificarea activităţii economice de producţie trebuie tratat zonal (unităţi de prelucrat lapte şi produse lactate, unităţi de prelucrare a produselor animaliere, unităţi de prelucrat zarzavaturi etc.) prin această diversificare se creează şi noi locuri de muncă pentru localnici. Principalele resurse naturale ale solului şi subsolului din zonă sunt lemnul şi apele minerale. La dezvoltarea economică şi la crearea unor noi locuri de muncă ar contribui şi demararea unei activităţi de industrializare a apei minerale prin valorificarea izvoarelor de apă minerală. 3.5. EVOLUŢIA POPULAŢIEI

Dinamica demografică a judeţului în perioada ultimelor decenii a fost de o intensitate moderată, creşterea medie anuală a populaţiei fiind de 0,4%,


53

apropiată de media pe ţară. În cadrul comunei Leliceni sa remarcat o creştere demografică mai mare având în vedere migrarea populaţie de la oraş la sat.

După 1990 într-un context economic şi politic schimbat, dinamica economică a localităţilor s-a modificat şi ea. Perspectivele de evoluţie a populaţiei se bazează în principal pe creşterea naturală, deoarece este probabil ca în viitor mişcarea migratorie să devină nesemnificativă. Evoluţia populaţiei în viitorii 10 ani ar putea avea în vedere două ipoteze posibile de evoluţie:

– în ipoteza menţinerii caracteristicilor fenomenelor demografice din ultimii 10 ani, populaţia ar continua să descrească sensibil

– în ipoteza redresării tendinţelor mişcării naturale (creşterea natalităţii şi reducerea mortalităţii) va fi posibilă o stopare a scăderii populaţiei

3.6. ZONIFICAREA TERITORIULUI ADMINISTRATIV – BILANŢ TERITORIAL 3.6.1. CATEGORII DE INTERVENŢIE

Soluţia generală de organizare şi dezvoltare a localităţilor În general organizarea funcţională a localităţilor s-a păstrat, modificările propuse rezolvă unele probleme rezultate din disfuncţionalităţi.

S-a propus extinderea intravilanului pentru locuinţe şi funcţiuni complementare, zone verzi şi zone pentru agrement şi sport . În rest s-au păstrat funcţiunile existente. Centrul localităţilor este slab dezvoltat. Se observă o grupare mai mare de funcţiuni în cadrul localităţii Misentea.

S-au propus mascarea zonelor industriale şi agricole cu perdele de protecţie faţă de zonele de locuit.

Organizarea căilor de comunicaţie S-a propus modernizarea sistemului rutier existent , rezolvarea intersecţiilor. S-a propus întocmirea unor documentaţii de specialitate pentru rezolvarea parcajelor şi trotuarelor, în dreptul intersecţiilor pentru rezolvarea vizibilităţii. Destinaţia terenurilor, zone funcţionale rezultate Zonele funcţionale rezultate păstrează în general funcţiunea actuală a localităţilor intervenţiile sunt de natura amplificării dotărilor în zonele de interes major (zona centrală) de dezvoltare pe principii moderne a funcţiunii de locuire şi dezvoltarea unităţilor economice. Zone protejate În intravilan se delimitează zonele de protecţie sanitară pentru izvoarele de apă minerală şi se instituie restricţie definitivă de construire în limitele lor.

– zona de protecţie sanitară cu regim sever cuprinde terenul din jurul obiectivelor, unde este interzisă orice folosinţă sau activitate, care punând apa în contact cu factorii externi, ar conduce la contaminarea sau impurificarea acesteia

– zona de protecţie sanitară cu regim de restricţie cuprinde teritoriul din jurul zonei de protecţie sanitară cu regim sever

Dimensionarea zonelor de protecţie sanitară se face pe baza studiilor hidrogeologice. Dimensiunile minime – conform HGR nr. 101/1997 – pentru:


54

– zona de protecţie sanitară cu regim sever este de 50 m în amonte şi de 20 m în aval. Zona de protecţie sanitară cu regim sever este se va împrejmui pentru oprirea accesului necontrolat al populaţiei, animalelor şi a utilajelor de orice fel.

– zona de protecţie sanitară cu regim de restricţie va fi de minimum trei ori mai mare ca zona de protecţie sanitară cu regim sever.

Terenurile cuprinse în zona de protecţie sanitară cu regim sever vor putea fi folosite numai pentru asigurarea exploatării şi întreţinerii sursei. Terenurile cuprinse în zona de protecţie sanitară cu regim de restricţie pot fi exploatate agricol, şi numai agricol, de către deţinătorii acestora pentru orice fel de culturi, dar cu interzicerea utilizării îngrăşămintelor naturale, utilizării substanţelor fitofarmaceutice care nu se degradează într-un timp mai scurt de 10 zile, irigării cu ape uzate, crescătorilor de animale şi depozitării de gunoaie animale.

Zona protejată a monumentelor istorice identificate în localitatea Leliceni, Misentea, Fitod şi Hosasău şi care sunt amplasate în interiorul perimetrului construibil, se va întinde pe o arie având raza de 200 m, iar a monumentelor istorice situate în afara perimetrului construibil se va întinde pe o arie de 500 m. De asemenea în zonele de protecţie a monumentelor istorice nu se vor elibera autorizaţii de construire fără avizul prealabil al instituţiilor interesate, precum şi în zonele de protecţie a monumentelor ale naturii sau rezervaţiilor naturale.

Distanţele minime de protecţie sanitară în jurul cimitirelor se va întinde pe o arie având raza de 50 m. Interdicţii definitive temporare şi definitive de construire Se consideră zonă cu interdicţie temporară de construire zona drumurilor judeţene. Limitele zonelor drumurilor (conform OG nr. 43/1997) la drumuri judeţene de 20 m. În zona acestor drumuri administratorul poate accepta amplasarea unor construcţii sau instalaţii.

Se consideră zonă cu interdicţie temporară de construire zona reţelei de înaltă tensiune – LEA 20 KV – pe o distanţă de 6 m, pe ambele părţi ale reţelei. Interdicţia este valabilă pe durata de existenţă a reţelei de înaltă tensiune. 3.6.2. BILANŢ TERITORIAL UNITĂŢII ADMINISTRATIV TERITORIALE DE BAZĂ EXISTENT ŞI PROPUS

Destinaţia terenurilor din Suprafaţa Procent % din teritoriul

teritoriul administrativ al ha administrativ al unităţii

unităţii de bază de bază EXISTENT PROPUS EXISTENT PROPUS Ternuri destinate funcţiunilor 266,85 366,75 7,41 10,19 urbane (teritoriul intravilan) Terenuri agricole 2451,02 2351,12 68,05 65,27


55

Terenuri forestiere 792 792 21,99 21,99 Terenuri aflate permanent 16,13 16,13 0,45 0,45 sub ape Terenuri cu alte destinaţii 76 76 2,1 2,1 Total teritoriu administrativ 3602 3602 100 100

3.7. INTRAVILAN PROPUS. ZONIFICARE FUNCŢIONALĂ BILANŢ TERITORIAL Faţă de intravilanul aprobat în Planul Urbanistic General elaborat anterior se propune extinderea intravilanului în total cu 99,90 ha din care 63,13 ha în intravilanul localităţii Leliceni, 11,31 ha în intravilanul localităţii Misentea, 15,23 ha în intravilanul localităţii Fitod şi 10,23 ha pentru localitatea Hosasău. Astfel intravilanul comunei Leliceni se va mării de la 266.85 ha existent la 366,75 ha propus. Extinderile sunt cuprinse şi numerotate pe parcele pentru fiecare localitate în parte pe planşele topografice care fac parte din prezenta lucrare.

Prezentarea zonificării pentru propunere s-a făcut comasat pe totalul comunei, pe planşele de reglementări acestea fiind detaliate pe localităţi. BILANŢUL TERITORIAL AL SUPRAFEŢELOR CUPRINSE ÎN INTRAVILANUL PROPUS

Prezentarea bilanţului teritorial al suprafeţelor cuprinse în intravilan se va prezenta pe localităţi existent propus după care comasat. SAT LELICENI ZONE FUNCŢIONALE EXISTENT PROPUS Suprafaţa Procent Suprafaţa Procent


%din total

intravilan intravilan Instituţii şi servicii de 1,9 2,04 2,7 1,73 interes public Locuinţe şi funcţiuni 44,3 47,53 96,07 61,45 complementare Unităţi industriale şi 2,54 2,73 2,54 1,62 depozite Unităţi agro-zootehnice 0 0 0 0 Căi de comunicaţie şi transport din care Rutier 5,9 6,33 12,21 7,81 Feroviar 0 0 0 0 Spaţii verzi, amenajate


56

neamenajate 2,2 2,36 5,21 3,33 agrement, protecţie Construcţii tehnico-edilitare 0,2 0,21 3,36 2,15 Gospodărie comunală cimitire 1,57 1,68 1,57 1,01 Alte destinaţii 0 0 0 0 Terenuri neafectate de 34,6 37,12 32,68 20,9 amenajări urbanistice (agricole, neproductive TOTAL INTRAVILAN 93,21 100 156,34 100 Suprafaţă existentă S= 93,21 ha

Suprafaţă extinsă S= 63,13 ha TOTAL LELICENI S=156,34 ha

SAT MISENTEA ZONE FUNCŢIONALE EXISTENT PROPUS Suprafaţa Procent Suprafaţa Procent


%din total

intravilan intravilan Instituţii şi servicii de 3,48 3,03 3,48 2,76 interes public Locuinţe şi funcţiuni 46,03 40,05 53,24 42,17 complementare Unităţi industriale şi 6,38 5,55 6,38 5,05 depozite Unităţi agro-zootehnice 3,3 2,87 3,3 2,61 Căi de comunicaţie şi transport din care Rutier 5,37 4,67 6,49 5,14 Feroviar 0 0 0 0 Spaţii verzi, amenajate neamenajate 2,35 2,04 4,77 3,78 agrement, protecţie Construcţii tehnico-edilitare 0,1 0,09 0,66 0,52 Gospodărie comunală cimitire 1,32 1,15 1,32 1,05 Alte destinaţii 0,1 0,09 0,1 0,08 Terenuri neafectate de amenajări urbanistice 46,5 40,46 46,5 36,84 (agricole, neproductive TOTAL INTRAVILAN 114,93 100 126,24 100


57

Suprafaţă existent S=114,93 ha

Suprafaţă extinsă S= 11,31 ha TOTAL MISENTEA S=126,24 ha

SAT FITOD ZONE FUNCŢIONALE EXISTENT PROPUS Suprafaţa Procent Suprafaţa Procent


%din total

intravilan intravilan Instituţii şi servicii de 1,5 3,46 1,5 2,56 interes public Locuinţe şi funcţiuni 26,53 61,24 30,68 52,4 complementare Unităţi industriale şi 0 0 0 0 depozite Unităţi agro-zootehnice 2,5 5,77 2,5 4,27 Căi de comunicaţie şi transport din care Rutier 3,2 7,39 4,04 6,9 Feroviar 0 0 0 0 Spaţii verzi, amenajate neamenajate 1,2 2,77 11,02 18,82 agrement, protecţie Construcţii tehnico-edilitare 0,1 0,23 0,52 0,89 Gospodărie comunală cimitire 0 0 0 0 Alte destinaţii 0 0 0 0 Terenuri neafectate de amenajări urbanistice 8,29 19,14 8,29 14,16 (agricole, neproductive TOTAL INTRAVILAN 43,32 100 58,55 100 Suprafaţă existentă S=43,32 ha

Suprafaţă extindere S=15,23 ha TOTAL FITOD S=58,55 ha


58

SAT HOSASĂU ZONE FUNCŢIONALE EXISTENT PROPUS Suprafaţa Procent Suprafaţa Procent


%din total

intravilan intravilan Instituţii şi servicii de 0,3 1,95 0,3 1,17 interes public Locuinţe şi funcţiuni 1,8 11,71 3,61 14,1 complementare Unităţi industriale şi 0 0 0 0 depozite Unităţi agro-zootehnice 0 0 0 0 Căi de comunicaţie şi transport din care Rutier 1,2 7,79 2,22 8,66 Feroviar 0 0 0 0 Spaţii verzi, amenajate neamenajate 2,6 16,9 9,5 37,08 agrement, protecţie Construcţii tehnico-edilitare 0,1 0,65 0,6 2,34 Gospodărie comunală cimitire 0 0 0 0 Alte destinaţii 0 0 0 0 Terenuri neafectate de amenajări urbanistice 9,39 61 9,39 36,65 (agricole, neproductive TOTAL INTRAVILAN 15,39 100 25,62 100 Suprafaţă existentă S=15,39

Suprafaţă extinsă S=10,23 TOTAL HOSASĂU S=25,62

BILANŢ TERITORIAL COMASAT LELICENI, MISENTEA, FITOD,HOSASĂU ZONE FUNCŢIONALE EXISTENT PROPUS Suprafaţa Procent Suprafaţa Procent


%din total

intravilan intravilan Instituţii şi servicii de 7,18 2,69 7,98 2,18


59

interes public Locuinţe şi funcţiuni 118,66 44,47 183,6 50,06 complementare Unităţi industriale şi 8,92 3,34 8,92 2,43 depozite Unităţi agro-zootehnice 5,8 2,17 5,8 1,58 Căi de comunicaţie şi transport din care Rutier 15,67 5,87 24,96 6,81 Feroviar 0 0 0 0 Spaţii verzi, amenajate neamenajate 8,35 3,13 30,5 8,32 agrement, protecţie Construcţii tehnico-edilitare 0,5 0,19 5,14 1,4 Gospodărie comunală 2,89 1,08 2,89 0,78 cimitire Alte destinaţii 0,1 0,04 0,1 0,03 Terenuri neafectate de amenajări urbanistice 98,78 37,02 96,86 26,41 (agricole, neproductive TOTAL INTRAVILAN 266,85 100 366,75 100

3.8. ORGANIZAREA CIRCULAŢIEI ORGANIZAREA CIRCULAŢIEI RUTIERE ŞI A TRANSPORTULUI ÎN COMUN Se prevăd următoarele îmbunătăţiri în circulaţia din intravilan

1) amenajarea prospectului DJ 123B şi DJ 123C pe tot traseul prin amenajarea părţilor laterale, prin realizări de parcaje şi rigole de scurgere a apelor meteorice, amenajarea trotuarelor cel puţin pe artera principală, amenajare drumurilor comunale DC144 şi DC145

realizarea echipării tehnico edilitare înainte de începerea lucrărilor de modernizarea a reţelelor rutiere

2) amenajarea staţiilor pentru autobuze 3) amenajarea trotuarelor în toate localităţile 4) amenajarea intersecţiilor 5) amenajarea trotuarelor şi a rigolelor de scurgere pentru ape pluviale pe

străzile de deservire din localitate. 6) Amenajarea accesului la Hosasău 7) În zonele nou incluse în intravilan se vor prevedea drumuri cu două benzi

de circulaţie cu trotuar şi şanţ, nu se admit crearea de fundături. Limita intravilanului existent şi propus faţă de poziţiile kilometrice pe drumurile judeţene care tranzitează localitatea cum urmează:

Drum judeţean DJ 122B din direcţia Miercurea - Ciuc - Intravilanul se întinde pe o distanţă de 6,7 km localitatea Leliceni şi Misentea - la intrare în localitate dinspre Miercurea-Ciuc Leliceni poziţia limitei

intravilanului coincide cu cel administrativ


60

Drum judeţean DJ 123C Miercurea-Ciuc - Fitod - Intravilanul se întinde pe o distanţă de 2,1km pentru localitatea Fitod. - la intrare în localitate dinspre Miercurea-Ciuc Fitod poziţia limitei

intravilanului coincide cu cel administrativ. - Bornele kilometrice sunt inexistente iar cele care au fost identificat pe traseu

sunt necitibile. La delimitarea parcelelor destinate amplasării unor construcţii care

presupun acces la drumul judeţean DJ 12B se va avea în vedere rezervarea unor suprafeţe de teren necesare amenajării de drumuri colectoare astfel încât să nu se creeze noi intersecţii cu drumul judeţean DJ 123B precum şi asigurarea spaţiului necesar pentru amplasarea lucrărilor edilitare în afara amprizei drumului.

Amenajarea străzilor şi a intersecţiilor vor fi fundamentate prin studii de trafic la momentul potrivit, ţinând seama de traficul în perspectivă.

Scurgerea apelor pluviale va fi rezolvată cu conducte de canalizare sau prin şanţuri şi rigole special amenajate şi întreţinute regulat. 3.9. DEZVOLTAREA ECHIPĂRII EDILITARE 3.9.1.GOSPODĂRIREA APELOR

Pentru întâmpinarea calamităţilor naturale provocate de pâraie inundate, în urma ploilor torenţiale, este nevoie de regularizarea pâraielor.

În prima etapă – cu termenul cel mai scurt, chiar fără investiţii mari – trebuiesc regularizate pâraiele cu potenţial de producere a calamităţilor naturale.

În scopul prevenirii pericolului de alterare a calităţii apelor potabile în conformitate cu art. 5. aliniamentul 1 din Legea nr. 107/1996 – Legea apelor – în jurul surselor de apă, lucrărilor de captare, construcţiilor şi instalaţiilor de alimentare cu apă potabilă se vor institui zone de protecţie sanitare şi perimetre de protecţie hidrogeologice, prevăzute de HGR nr. 101/1997 – Norme speciale privind caracterul şi mărimea zonelor de protecţie sanitară. Amenajarea izvoarelor de ape minerale. Pentru zonele cu riscuri se propun lucrări de ameliorare şi refacere pe baza unor proiecte de specialitate. De asemenea se propune interdicţie definitivă de construibilitate cu excepţia lucrărilor de stopare a acestor fenomene. 3.9.2. ALIMENTARE CU APĂ Pentru localităţile Fitod, Leliceni şi Misentea în lipsa unor posibile surse de alimentare cu apă de tipul forajelor de mică sau mare adâncime, s-a ales dezvoltarea soluţiei de alimentare cu apă printr-un racord la reţeaua municipiului Miercurea Ciuc. Proiectul a fost realizat în 2002. Lungimea totală a reţelei de distribuţie pentru satele Fitod şi Leliceni este de 7283 m şi sunt prevăzute 20 de cişmele stradale iar lungimea reţelei de distribuţie pentru satul Misentea este de 6405 m cu 18 cişmele stradale şi un hidrant de incendiu. S-au instituit zonele de protecţie sanitară conform prevederilor HG 101/1997. Se


61

propune racordarea tuturor gospodăriilor la reţeaua de alimentare cu apă şi rezolvarea alimentării cu apă potabilă a localităţii Hosasău pe baza unor proiecte de specialitate. Pentru zonele nou incluse în intravilan se vor realiza în prealabil construcţiilor drumurile de acces cu toate echipările edilitare. 3.9.3. CANALIZAREA MENAJERĂ Se propune elaborarea unui proiect de specialitate prin programul SAPARD pentru localităţile Leliceni, Misentea şi Fitod. Decantorul pentru localităţi se va amplasa pe baza unor studii de specialitate. Având în vedere apropierea de oraş aceasta s-ar putea rezolva prin extinderea reţelei de canalizare a oraşului Miercurea Ciuc. Pentru zonele nou incluse în intravilan se vor realiza în prealabil construcţiilor drumurile de acces cu toate echipările edilitare. 3.9.3.1.CANALIZARE PLUVIALĂ

În funcţie de posibilităţi materiale, apele meteorice rezultate de pe platformele drumurilor judeţene vor fi colectate prin canal pluvial proiectat pe baza unor proiecte de specialitate. Canalul pluvial proiectat – conform Ordin nr. 47/8 apr. 1998 al Ministrului Transporturilor „Norme tehnice privind amplasarea lucrărilor edilitare, a stâlpilor pentru instalaţii şi a pomilor în localităţile urbane şi rurale” se va amplasa în zona de siguranţă a drumului. Lucrări prioritare

Până la executarea canalului pluvial se vor menţine şi îngriji şanţurile existente. 3.9.4. ALIMENTARE CU ENERGIE ELECTRICĂ Având în vedere dezvoltarea mai lentă a localităţilor reţeaua de distribuţie a energiei electrice este satisfăcătoare, dacă va fi nevoie se vor amplasa posturi de transformare suplimentare şi se va extinde reţeaua existentă. Pentru localitatea Hosasău se va prevedea extinderea reţelei de alimentare cu energie electrică din localitatea Misentea pe baza unor proiecte de specialitate. Pentru zonele nou incluse în intravilan se vor realiza în prealabil construcţiilor drumurile de acces cu toate echipările edilitare. Pentru noile zone din intravilan se vor posta cablurile electrice subteran. 3.9.5. TELECOMUNICAŢII Pentru toate zonele se propune montarea de telefoane publice şi racordarea gospodăriilor la serviciul de telefonie.

TELEVIZIUNE ÎN CABLU (CATV) Se propune în conformitate cu planul de dezvoltare a firmei de distribuţie,

extinderea reţelei CATV. 3.9.6. ALIMENTARE CU CĂLDURĂ Întru-cât majoritatea clădirilor sunt încălzite cu sobe cu combustibil solid, lemne de foc, consumul de material lemnos este destul de important, locuitorii trebuie convinşi că sistemul de încălzire centrală este mai avantajos (folosind diverse materiale drept combustibil).


62

3.9.7. ALIMENTAREA CU GAZE NATURALE În momentul de faţă reţeaua de distribuţie de gaz metan funcţionează doar

în localitatea Misentea de la conducta Bixad Miercurea Ciuc. Pentru restul localităţilor se va avea în vedere extinderea reţelei de gaz pe baza unor proiecte de specialitate. Se propune trecerea la faza de execuţie şi pentru celelalte localităţi Fitod şi Leliceni.

Proiectul pentru alimentare cu gaze naturale a fost elaborat de S.C. Total Proiect S.R.L. Alimentarea comunei Leliceni se prevede a se realiza din conducta de transport DN 400 Miercurea Ciuc- Bixad. 3.9.8. GOSPODĂRIE COMUNALĂ Se propune continuarea încurajarea sortării selective a gunoiului menajer şi valorificarea resturilor. De asemenea se propun pozarea de europubele în localitate pe arterele principale, montarea de coşuri de gunoi în zonele verzi amenajate. 3.10. PROTECŢIA MEDIULUI Sursele de poluare se vor elimina după: – finalizarea reţelei de canalizare menajeră pentru toate localităţile componente ale comunei Leliceni - realizarea reţelei de alimentare cu apă potabilă pentru Hosasău – realizarea şi organizarea de spaţii verzi plantate pentru agrement şi protecţie – delimitarea orientativă a zonelor protejate şi restricţiile generale pentru conservarea lor - apele uzate provenite din creşterea animalelor nu se vor canaliza în reţea,

aceste ape uzate vor fi colectate şi fermentate în bazine betonate şi folosite ca îngrăşământ pe terenurile agricole.

- punerea şi menţinerea sub control a surselor de poluare a atmosferei - utilizarea corectă a instalaţiilor de depoluare existente - impunerea autocontrolului emisiilor pentru sursele cu rol determinant asupra

calităţii aerului - eliminarea emisiilor necontrolate şi accidentale - amplasarea noilor obiective potenţial poluatoare ale aerului în afara zonelor

locuite - eliminarea din trafic a autovehiculelor a căror emisii de noxe constituie o

sursă de poluare a atmosferei. - colectarea selectivă a deşeurilor - recuperarea şi refolosirea la maxim a deşeurilor MĂSURI ÎN ZONELE CU RISCURI NATURALE

Pentru zonele cu riscuri naturale se vor elabora proiecte de soluţionare a cauzelor riscurilor, iar până la aprobarea acestora se va introduce interdicţie de construire. Aceste intervenţii au prioritate absolută şi pe baza proiectelor se vor solicita fonduri pentru remedierea lor. La ora actuală pe teritoriul intravilanului nu sau identificat zone cu riscuri naturale. 3.11. OBIECTIVE DE UTILITATE PUBLICĂ Lista obiectivelor de utilitate publică pentru toate localităţile:


63

Sunt prezentate în anexa nr. 1 – Pentru identificarea tipului de proprietate asupra terenurilor din

intravilan vezi planşa Proprietatea asupra terenurilor A-04 4. CONCLUZII MĂSURI ÎN CONTINUARE Prin propunerile făcute s-a urmărit dezvoltarea unităţii teritorial administrative de bază în corelare cu teritoriile administrative înconjurătoare. Categoriile principale de intervenţie sunt: – finalizarea infrastructurii tehnico edilitară – dezvoltarea funcţiunilor economice Priorităţi de intervenţie Problemele fiind foarte multe, primăria prin consilierii săi trebuie să elaboreze un plan de strategie de dezvoltare stabilind priorităţile pe categorii de activitate. Proiectul de faţă răspunde solicitării primăriei pentru dezvoltarea urbanistică a localităţilor. În perioada următoare se vor elabora planuri urbanistice zonale pentru zonele unde au fost instituite interdicţii temporare de construire. În tema program s-a solicitat de către beneficiar întocmirea Planului Urbanistic General cu caracter de reglementare, care să răspundă programului de amenajare a teritoriului şi de dezvoltare a localităţilor ce compun unitatea teritorial-administrativă de bază. Planul Urbanistic General, având caracter de direcţionare şi coordonare a amenajării teritoriului şi de dezvoltare a localităţilor, pe termen mediu şi lung, trebuie să cuprindă prevederile necesare atingerii acestor obiective. Principalele obiective urmărite în PUG au fost: – optimizarea relaţiilor localităţii cu teritoriul administrativ şi judeţean – valorificarea potenţialului natural, economic, uman – organizarea şi dezvoltarea căilor de comunicaţie – stabilirea şi delimitarea teritoriului intravilan – stabilirea şi delimitarea zonelor construibile – stabilirea şi delimitarea zonelor funcţionale – stabilirea şi delimitarea zonelor cu interdicţie temporară sau definitivă de construire – stabilirea şi delimitarea zonelor protejate şi de protecţie a acestora – modernizarea şi dezvoltarea echipării edilitare – evidenţierea deţinătorilor de teren din intravilan – stabilirea obiectivelor de utilitate publică

– stabilirea modului de utilizare a terenurilor şi condiţiilor de conformare şi realizare a construcţiilor.

Accentul prezentului plan urbanistic general este de a stopa ridicarea locuinţelor în extravilan care duc la dezvoltări haotice atât a construcţiilor cât şi a drumurilor. - rezervarea de terenuri pentru realizarea căilor de comunicaţie în cadrul noilor zone cu construcţii pentru evitarea creării fundăturilor sau a drumurilor înguste cu un sens de circulaţie.


64

- Reabilitarea căilor de comunicaţie DJ 123 C spre Hosasău, DC144, DC145. - Finalizarea reţelelor edilitare respectiv canalizare menajeră, alimentare cu apă potabilă, alimentare cu energie electrică. - extinderea reţelelor la construcţiile realizate în extravilan şi incluse în intravilan în noul plan urbanistic general - parcele nou incluse în intravilan trebuie să fie de minimum 500 mp iar regimul de înălţime propus este de D+P+M. Sau inventariat şi trecut pe planşe toate siturile arheologice care în planul urbanistic anterior nu aveau ridicări topografice exacte ci doar localizări. - sa propus monitorizarea mai atentă a pârâurilor de pe teritoriul comunei chiar dacă nu există zone cu riscuri naturale - modificare faţă de planul urbanistic general anterior a monumentelor şi ansamblurilor de arhitectură declarate. - modificare intravilanului localităţilor prin includerea în intravilan a unor suprafeţe de teren pentru zone turistice şi de agrement a se vedea zona Hosasău. - extinderea alimentării cu energie electrică pentru sat Hosasău de la Misentea. - modificarea unităţilor cu caracter industrial, unele sau închis , s-au deschis unităţi noi care funcţionează conform normelor în vigoare - s-a modificat numărul de locuitori de la 1721 populaţie stabilă la 1841 populaţie stabilă Gradul în care planul urbanistic general influenţează alte planuri şi programe inclusiv pe cele în care se integrează sau derivă din ele: Principiile şi direcţiile de dezvoltare care guvernează activitatea de amenajare a teritoriului şi care au fost urmărite şi în cadrul elaborării planului urbanistic general al comunei Leliceni sunt următoarele: - dezvoltarea unui sistem urban policentric şi o nouă relaţie urban-rural - Asigurarea accesului la informaţie şi cunoaştere - dezvoltarea durabilă, gestionarea prudentă şi protecţia naturii şi a moştenirii culturale - reducerea agresiunii asupra mediului - valorificarea patrimoniului construit ca factor al dezvoltării - dezvoltarea resurselor energetice concomitent cu asigurarea securităţii - promovarea unui turism de calitate şi durabil - limitarea preventivă a efectelor catastrofale naturale Planul urbanistic general va influenţa Planurile Urbanistice Zonale care se vor elabora pentru zonele cu interdicţie cu obligativitatea preluării prevederilor din cadrul Planului urbanistic general.

Întocmit Arh. Mirk L.Lilla

PLAN URBANISTIC GENERAL COMUNA LELICENI– VOLUMUL III-REGULAMENT LOCAL DE URBANISM

1

VOLUMUL III REGULAMENT LOCAL DE URBANISM AFERENT COMUNEI LELICENI

I. DISPOZIŢII GENERALE 1. ROLUL REGULAMENTULUI LOCAL DE URBANISM

Regulamentul local de urbanism conţine reglementările referitoare la utilizarea terenurilor şi realizarea construcţiilor pe teritoriul localităţii, explicând prevederile documentaţiilor de urbanism şi cuprinde norme obligatorii pentru autorizarea executării construcţiilor, aceste prevederi vor sta la baza eliberării certificatelor de urbanism şi a autorizaţiilor de construire, odată cu aprobarea lor, devin acte de autoritate publică ale administraţiei locale cu valoare juridică. Prescripţiile cuprinse în regulamentul general de urbanism sunt obligatorii la autorizarea executării construcţiilor pe întreg teritoriul administrativ al unităţii ce face obiectul P.U.G.

Modificările intervenite la P.U.G. şi regulamentul aferent urmează aceeaşi cale de aprobare ca şi P.U.G.-ul iniţial. Derogăriile de la prevederile Regulamentului sunt admise numai în cazuri bine justificate de condiţii particulare neprevăzute, cu avizul compartimentului de urbanism. 2. BAZA LEGALĂ DE ELABORARE Regulamentul Local de Urbanism aferent la P.U.G. se elaborează în conformitate cu Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării construcţiilor, completată şi republicată prin Legea 453 din 2001, Ordinul M.L.P.A.T. nr. 91/1991 privind formularele, procedura de autorizare şi conţinutul documentaţiilor şi a Regulamentului General de Urbanism aprobat prin H.G.R. nr. 525/1996 republicat şi Ghidul de elaborare a Regulamentului Local de Urbanism aprobat prin Ordinul M.L.P.A.T. nr. 80/N/1996 cu actualizări ulterioare şi cu celelalte acte legislative specifice sau completarea domeniului, dintre care se menţionează:

o Codul Civil. o Legea nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismul cu modificările

ulterioare. o Legea nr.50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii, cu

modificările ulterioare. o Legea nr. 18/1991 privind fondul funciar, republicată cu modificările şi

completările ulterioare. o Legea nr. 215/2001 - Legea administraţiei publice locale, cu modificările şi

completările ulterioare. o Legea nr. 10/1995 privind calitatea în construcţii, cu modificările ulterioare. o O.U.G. nr. 195/2005 privind protecţia mediului aprobată cu modificările şi

completările prin legea nr. 265/2006 cu modificările şi completările ulterioare. o Legea nr. 7/1996 - Legea cadastrului şi a publicităţii imobiliare, cu modificările şi

completările ulterioare.


2

o Legea nr.26/1996 - Codul silvic, cu modificările ulterioare. o Legea nr. 107/1996 - Legea apelor, cu modificările şi completările ulterioare. o Legea nr. 33/1994 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică. Legea

nr. 213/1998 privind proprietatea publică şi regimul juridic al acesteia, cu modificările şi completările ulterioare.

o Legea nr. 54/1998 privind circulaţia juridică a terenurilor. o Legea nr. 71/1996 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului

naţional - Secţiunea I - Căi de comunicaţie. o Legea nr. 171/1997 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului

naţional - Secţiunea a II-a – Apa. o Legea nr. 5/2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional

- Secţiunea a III-a - Zone protejate. o Legea nr. 351/2001 privind aprobarea Planului de Amenajare a Teritoriului

Naţional - Secţiunea a IV-a – Reţeaua de localităţi. o Legea nr. 575/2001 privind aprobarea Planului de Amenajare a Teritoriului

Naţional - Secţiunea a V-a - Zone de risc natural. o Legea nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice, cu modificările şi

completările ulterioare. o Legea nr. 451/2002 pentru ratificarea Convenţiei europene a peisajului, adoptată

la Florenţa la 20 octombrie 2000. o Legea nr. 184/2001 privind organizarea si exercitarea profesiei de arhitect –

republicată 2004. o Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr.12/1998 privind transportul pe căile

ferate române şi reorganizarea Societăţii Naţionale a Căilor Ferate Române, aprobată prin Legea nr. 89/1999, republicată 2004.

o Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 236/2000 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi a faunei sălbatice, aprobată prin Legea nr. 462/2001.

o Ordonanţa Guvernului nr. 16/2002 privind contractele de parteneriat public-privat, aprobată prin Legea nr. 470/2002.

o Ordonanţa Guvernului nr. 65/2001 privind constituirea şi funcţionarea parcurilor industriale, aprobată prin Legea nr. 490/2002.

o Hotărârea Guvernului nr. 525/1996 pentru aprobarea Regulamentului general de urbanism, republicată .

o Hotărârea Guvernului nr. 162 / 2002 privind depozitarea deşeurilor. o Hotărârea Guvernului nr. 1076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a

evaluării de mediu pentru planuri şi programe. o Hotărârea Guvernului nr. 540/2000, privind aprobarea încadrării în categorii

funcţionale a drumurilor publice şi a drumurilor de utilitate privată deschise circulaţiei publice, cu modificările şi completările ulterioare.

o Hotărârea Guvernului nr. 101/1997 pentru aprobarea Normelor speciale privind caracterul şi mărimea zonelor de protecţie sanitară.

o Hotărârea Guvernului nr. 31/1996 pentru aprobarea metodologiei de avizare a documentaţiilor de urbanism privind zone şi staţiuni turistice şi a documentaţiilor tehnice privind construcţiile în domeniul turismului .

o Hotărârea Guvernului nr. 62/1996 privind aprobarea Listei obiectivelor de investiţii şi de dezvoltare, precum şi a criteriilor de realizare a acestora, pentru care este obligatoriu avizul Statului Major General.


3

o Hotărârea Guvernului nr. 1519/2004 pentru aprobarea Regulamentului privind dobândirea dreptului de semnătură pentru documentaţiile de amenajare a teritoriului şi de urbanism şi a Regulamentului referitor la organizarea şi funcţionarea Registrului Urbaniştilor din România.

o Ordinul Ministrului Apărării Naţionale, Ministrului Lucrărilor Publice şi Amenajării Teritoriului, Ministrului de Interne şi al Directorului Serviciului Român de Informaţii nr. 30/34/3422/4221/1995 pentru aprobarea Precizărilor privind avizarea documentaţiilor de urbanism şi amenajarea teritoriului, precum şi a documentaţiilor tehnice pentru autorizarea executării construcţiilor.

o Ordinul Ministrului, Apelor şi Protecţiei Mediului nr. 860/2002 pentru aprobarea Procedurii de evaluare a impactului asupra mediului şi de emitere a acordului de mediu, cu completările şi modificările ulterioare.

o Ordinul Ministrului Sănătăţii nr. 536/1997 pentru aprobarea Normelor de igienă şi a recomandărilor privind mediul de viaţă al populaţiei cu modificările şi completările ulterioare.

o Ordinul Ministrului Transporturilor nr. 43/1998 pentru aprobarea Normelor privind încadrarea în categorii a drumurilor naţionale.

o Ordinul Ministrului Transporturilor nr. 45/1998 pentru aprobarea Normelor tehnice privind proiectarea, construirea şi modernizarea drumurilor.

o Ordinul Ministrului Transporturilor nr. 46/1998 pentru aprobarea Normelor tehnice privind stabilirea clasei tehnice a drumurilor publice.

o Ordinul Ministrului Transporturilor nr. 47/1998 pentru aprobarea Normelor tehnice privind amplasarea lucrărilor edilitare, a stâlpilor pentru instalaţii şi a pomilor în localităţile urbane şi rurale.

o Ordinul Ministrului Transporturilor nr. 49/1998 pentru aprobarea Normelor tehnice privind proiectarea şi realizarea străzilor în localităţile urbane.

o Ordinul Ministrului Transporturilor nr. 50/1998 pentru aprobarea Normelor tehnice privind proiectarea şi realizarea străzilor în localităţile rurale.

o Ordinul Ministrului de Interne nr. 791/1998 pentru aprobarea Normelor metodologice de avizare şi autorizare privind prevenirea şi stingerea incendiilor.

o Ordinul Ministrului de Interne nr. 775/1998 pentru aprobarea Normelor generale de prevenire şi stingere a incendiilor.

o Ordinul Ministrului Lucrărilor Publice, Transporturilor şi Locuinţei nr. 1943/2001 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

o Ordinul Ministrul Administraţiei Publice nr. 534 /2001 privind aprobarea Normelor tehnice pentru introducerea cadastrului general, cu modificările ulterioare.

o Ordinul Ministrului de stat, ministrul industriei şi comerţului, şi preşedintelui Oficiului Naţional de Cadastru, Geodezie şi Cartografie nr.1645/CP/2393/1997 pentru aprobarea Metodologiei privind executarea lucrărilor de cadastru energetic.

o Ordinul Ministrului Industriei şi Resurselor nr. 371/2002 pentru aprobarea normativelor şi prescripţiilor tehnice specifice zonelor de protecţie şi zonelor de siguranţă aferente Sistemului naţional de transport prin conducte al produselor petroliere cu modificările ulterioare.


4

o Ordinul Ministrului Apelor, Pădurilor şi Protecţiei Mediului nr. 462 /1993 pentru aprobarea Condiţiilor tehnice privind protecţia atmosferică şi Normelor metodologice privind determinarea emisiilor de poluanţi atmosferici produşi de surse staţionare.

3. DOMENIUL DE APLICARE

Prevederile cuprinse în Regulamentul local de urbanism se aplică pe orice categorii de terenuri atât în intravilan cât şi în extravilan în limitele teritoriului administrativ al localităţii. În activitatea de construire şi de utilizare a terenurilor se va respecta zonificarea funcţională propusă, ţinând cont de înscrierea în funcţiunile dominante stabilite şi realţiile dintre diferitele zone funcţionale. Limitele intravilanului propus sunt precizate conform planşelor de reglementări – zonificare A02.

În cazul în care P.U.G. cu regulamentul aferent conţine elemente suficiente se poate elibera atât Certificatul de Urbanism cât şi Autorizaţia de Construire, în caz contrar solicitarea actelor pentru obiective care necesită amenajări speciale sau au implicaţii asupra vecinităţilor este necesară elaborarea unor documentaţii mai detaliate la nivel de P.U.Z. sau P.U.D. care stabilesc reglementările necesare în funcţie de amplasament.

Dacă în prezentul regulament nu se prevăd alte reglementări referitoare la zonele funcţionale, în toate cazurile se aplică prevederile Regulamentului General de Urbanism. Pentru uşurarea aplicabilităţii, terenul studiat în documentaţia de urbanism P.U.G. a fost împărţit în unităţi teritoriale de referinţă (U.T.R.) cu prescripţii specifice în cazul comunei Leliceni localitaţile s-au împărţit în: Fitod - U.T.R.I Zona Vestică

- U.T.R. II Zona Estică Leliceni -U.T.R.III Zona Vestică - U.T.R.IV Zona Centrală - U.T.R.V Zona Estică Misentea - U.T.R.VI Zona vestică -U.T.R.VII Zona Centrală -U.T.R. VIII Zona Estică Hosasău -U.T.R. IX Sat Hosasău -U.T.R. X Trup Capela Medievală U.T.R. etse o reprezentare convenţională cuprinzând o zonă cu funcţiune predominantă,

cu omogenitate teritorială şi funcţională delimitată în general prin axele străzilor principale şi limite cadastrale sau naturale. Prevederile P.U.G. aprobat, inclusiv prescipţiile Regulamentului aferent se preiau şi se detaliază în cadrul documentaţiilor P.U.Z. sau P.U.D. în funcţie de situaţie şi complexitate.

În procesul de aplicare a prevederilor din documentaţiile de urbanism, serviciile tehnice ale administraţiei publice locale desfăşoară următoarea procedură: – obiectul cererii privind eliberarea Certificatului de Urbanism şi a Autorizaţiei de Construire

precum şi alte cereri ale colectivităţii (succesiuni, partaj, înstrăinări etc) se încadrează într-una din unităţile teritoriale de referinţă (U.T.R.)

– din fişa U.T.R. din regulament în care se încadrează obiectul cererii se extrag prescripţii specifice (permisiuni, restricţii, indici maximi C.U.T. şi P.O.T., regim de aliniere şi înălţime)

– la prescipţiile specifice U.T.R. respective se adaugă prescripţiile specifice zonei şi subzonei din care face parte.


5

II.REGULI DE BAZĂ PRIVIND MODUL DE OCUPARE A TERENURILOR

Au fost stabilite pe baza Ghidului privind metodologia de elaborare şi conţinutul cadru ala Planului Urbanistic General aprobat cu Ordinul nr. 13/N/1999, indicativ G.P.O. 38/99. Se aprobă prin hotărâre a Consiliului Local şi devine act de autoritate a administraţiei publice locale.

Activitatea de construire în localităţiile comunei Leliceni se va desfăşura respectând următoarele reguli: 1. cu privire la păstrarea integrităţii mediului şi protejarea patrimoniului natural şi construit - terenuri agricole – se va consulta şi Ordinul 536/1997 al Ministerului Sănătăţii pentru aprobarea Normelor de

igienă şi a recomandărilor privind Mediul de viaţă al populaţiei – autorizarea executării construcţiilor şi amenajărilor pe terenurile agricole din extravilan

este posibilă respectând prevederile art. 3 din Regulamentul General de Urbanism (R.G.U.) Articolul 3 din Legea 525 Terenuri agricole din extravilan

(1) Autorizarea executării construcţiilor si amenajărilor pe terenurile agricole din extravilan este permisa pentru funcţiunile si in condiţiile stabilite de lege.

(2) Autorităţile administraţiei publice locale vor urmări, la emiterea autorizaţiei de construire, gruparea suprafeţelor de teren afectate construcţiilor, spre a evita prejudicierea activităţilor agricole.

– autorităţile administraţiei publice locale vor urmării la emiterea autorizaţiei de construire, gruparea suprafeţelor de teren afectate construcţiilor, spre a evita prejudicierea activităţilor agricole

– autorizarea executării construcţiilor pe terenuri agricole din intravilan precum şi schimbarea destinaţiei acestora se realizează în condiţiile respectării art. 4 din R.G.U.

Articolul 4 Terenuri agricole din intravilan

(1) Autorizarea executării construcţiilor pe terenurile agricole din intravilan este permisa pentru toate tipurile de construcţii si amenajări specifice localităţilor, cu respectarea condiţiilor impuse de lege si de prezentul regulament.

(2) De asemenea, autorizarea prevăzuta la alin. (1) se face cu respectarea normelor stabilite de consiliile locale pentru ocuparea raţionala a terenurilor si pentru realizarea următoarelor obiective:

a) completarea zonelor centrale, potrivit condiţiilor urbanistice specifice impuse de caracterul zonei, având prioritate instituţiile publice, precum si serviciile de interes general; b) valorificarea terenurilor din zonele echipate cu reţele tehnico-edilitare; c) amplasarea construcţiilor, amenajărilor si lucrărilor tehnico-edilitare aferente acestora in ansambluri compacte.

(3) Prin autorizaţia de construire, terenurile agricole din intravilan se scot din circuitul agricol, temporar sau definitiv, conform legii.


6

– utilizarea funcţională a terenurilor se prezintă grafic în planşa de reglementări din P.U.G. – prin autorizaţia de construire , terenurile agricole din intravilan se scot din circuitul agricol,

temporar sau definitiv conform legii. - Suprafeţe împădurite

– autorizarea executării construcţiilor şi amenajărilor pe terenuri cu destinaţie forestieră este interzisă în afara cazurilor excepţionale, când se poate face conf. art. 5 din R.G.U.

– Cabanele şi alte construcţii şi amenajări destinate turismului vor fi amplasate numai la liziera pădurilor cu avizul conform al Ministerului Apelor şi Protecţiei Mediului, al Ministerului Agriculturii, Alimentaţiei şi Pădurilor şi al Ministerului Turismului

Articolul 5 Suprafeţe împădurite

(1) Autorizarea executării construcţiilor si amenajărilor pe terenuri cu destinaţie forestiera este interzisa. In mod excepţional, cu avizul organelor administraţiei publice de specialitate, se pot autoriza numai construcţiile necesare întreţinerii pădurilor, exploatărilor silvice si culturilor forestiere. La amplasarea acestor construcţii se va avea in vedere dezafectarea unei suprafeţe cat mai mici din cultura forestiera.

(2) Cabanele si alte construcţii si amenajări destinate turismului vor fi amplasate numai la liziera pădurilor, cu avizul conform al Ministerului Apelor si Protecţiei Mediului, al Ministerului Agriculturii, Alimentaţiei si Pădurilor si al Ministerului Turismului.

(3) Delimitarea pe judeţe a terenurilor cu destinaţie forestiera, stabilita in condiţiile legii, de câtre organele de specialitate ale administratei publice, se comunica consiliilor judeţene prin ordinul ministrului apelor si protecţiei mediului si al ministrului agriculturii, alimentaţiei si pădurilor.

- Resursele subsolului

– autorizarea executării construcţiilor şi amenajărilor în zone cu resurse identificate ale subsolului va respecta prevederile art. 6 din R.G.U.

– autorizarea executării construcţiilor industriale necesare exploatării şi prelucrării resurselor identificate ale subsolului se face de către Consiliile Judeţene sau Consiliile Locale după caz cu avizul organelor de stat specializate

- Resurse de apă şi platforme meteorologice – autorizarea executării construcţiilor de orice fel în albiile minore ale cursurilor de apă şi ale

cuvetelor lacurilor se va face conf. art. 7 din R.G.U. – autorizarea executării construcţiilor din apropierea apelor de suprafaţă şi subterane folosite

ca surse de alimentare cu apa potabilă pentru populaţie, industrie şi agricultură va ţine cont de prevederile H.G. nr. 101/1997 referitoare la condiţiile ce trebuie respectate pentru protecţia surselor de alimentare cu apă de suprafaţă şi subterane, precum şi la măsurile pentru instituirea zonelor de protecţie sanitară şi hidrogeologică în scopul prevenirii alterării calităţii apelor în temeiul Legii Apelor 107/1996

– zonele de protecţie sanitară se delimitează de către autorităţile administraţiei publice judeţene pe baza avizului organelor de specialitate ale administraţiei publice.

- Zone cu valoare peisagistică şi zone naturale protejate

– autorizarea executării construcţiilor şi amenajărilor în zone cu valoare peisagistică sau zone naturale protejate se va face conf. art. 8 din R.G.U.


7

– autorizarea executării construcţiilor în zonele care cuprind valori de patrimoniu cultural construit de interes local, declarate şi delimitate prin hotărârea Consiliului Judeţean se face cu avizul serviciilor publice descentralizate din judeţ .

– autorizarea executării construcţiilor pe terenurile cuprinse ulterior anului 1991 în intravilan se face cu respectarea Legii 18/1991, respectiv cu plata taxei de scoatere a terenului din circuitul agricol.

2. reguli cu privire la siguranţa construcţiilor şi la apărarea interesului public - Expunerea la riscuri naturale – autorizarea executării construcţiilor sau amenajărilor în zonele expuse la riscuri naturale cu

excepţia acelora care au drept scop limitarea efectelor acestora este interzisă conf. art. 10 din R.G.U.

– În sensul prezentului regulament prin riscuri naturale se înţelege: alunecări de teren, nisipuri mişcătoare, terenuri mlăştinoase, scurgeri de torente, eroziuni, avalanşe de zăpadă, dislocări de stânci, zone inundabile şi altele asemenea delimitate prin hotărâre a consiliului judeţean cu avizul organelor de specialitate.

- Expunerea la riscuri tehnologice – autorizarea executării construcţiilor în zonele expuse la riscuri tehnologice precum şi în

zonele de servitute şi de protecţie ale sistemelor de alimentare cu energie electrică, conductelor de gaze, apa, canalizare, căilor de comunicare şi altor asemenea lucrări de infrastructură este interzisă.

– Riscurile tehnologice sunt cele determinate de procesele industriale sau agricole care prezintă pericol de incendii, explozii, radiaţii, surpări de teren ori de poluare a aerului, apei sau solului.

– Fac excepţie construcţiile şi amenajările care au drept scop prevenirea riscurilor tehnologice sau limitarea efectelor acestora conform art. 10 din R.G.U.

- Construcţii cu funcţiuni generatoare de riscuri tehnologice – autorizarea executării construcţiilor generatoare de riscuri tehnologice se va face pe baza

prevederilor art. 12 din R.G.U. - Asigurarea echipării edilitare

– asigurarea echipării tehnico-edilitare în localitate se va face conform art. 13 din R.G.U. - Asigurarea compatibilităţii funcţiunilor

– autorizarea executării construcţiilor se va face cu condiţia asigurării compatibilităţii dintre destinaţia construcţiei şi funcţiunea dominantă a zonei conf. art. 14 din R.G.U.

- Procentul de ocupare a terenului – autorizarea executării construcţiilor se va face cu condiţia respectării indiciilor maximi

admisibili P.O.T. şi C.U.T. stabiliţi prin documentaţiile de urbanism şi precizaţi în Certificatul de urbanism, vezi art. 15 şi Anexa nr. 2 din R.G.U.

- Lucrări de utilitate publică – autorizarea executării lucrărilor de utilitate publică se va face în baza documentaţiilor de

urbanism aprobate şi conform art. 16 din R.G.U. – autorizarea executării lucrărilor de utilitate publică se face pe baza documentaţiei de

urbanism sau de amenajare a teritoriului, aprobată conform legii. 3. condiţii de amplasare şi conformare a construcţiilor 3.1. reguli de amplasare şi retrageri minime obligatorii – autorizarea executării construcţiilor se va face cu respectarea condiţiilor şi a

recomandărilor de orientare faţă de punctele cardinale, vezi art. 17 şi Anexa nr. 3 din R.G.U.


8

– autorizarea executării construcţiilor şi altor tipuri de lucrări (infrastructura, staţii de alimentare cu combustibil lichid, parcaje, garaje etc.) se va face conform art.18 din R.G.U.

- amplasarea construcţiilor faţă de drumuri publice – autorizarea executării construcţiilor şi altor tipuri de lucrări (infrastructura, staţii de

alimentare cu combustibil lichid, parcaje, garaje etc.) se va face conform art.18 din R.G.U. – în sensul prezentului regulament prin zona drumului se înţelege ampriza, fâşiile de siguranţă,

şi fâşiile de protecţie. – Autorizarea executării construcţiilor cu funcţiunea de locuire este permisă cu respectarea

zonelor de siguranţă şi fâşiile de protecţie. - amplasarea faţă de căi ferate

- Autorizarea executării lucrărilor în zona de protecţie a infrastructurilor feroviare se face conform art. 20 din R.G.U. - amplasarea construcţiilor faţă de aliniament – autorizarea executării construcţiilor se va face în condiţiile respectării regimului de aliniere

prevăzut în documentaţiile de urbanism şi stabilit prin certificatul de urbanism conform art. 23 din R.G.U.

– faţă de aliniament construcţiile pot fi amplasate sau aliniate în următoarele situaţii: - pe aliniament

- retras de aliniament în cazurile:

- înscriere în regimul de aliniere existent - lărgirea drumului, alinierea construcţiilor noi - fiind diferită faţă de alinierea existent (spre interiorul parcelei) - obţinerea unor distanţe (benzi) de protecţie 4–6m - facilitatea creării de pieţe, degajamente, alveole în preajma unor

construcţii cu circulaţie pietonală intensă - obţinerea lăţimii minime a frontului la strada în cazul parcelelor de formă

geometrică neregulată - regim de aliniere nou-retragerea minimă obligatorie 3–5m la intersecţii

luându-se în calcul asigurarea vizibilităţii - clădirile cu funcţiune productivă din zona industrială păstrează regimul de

aliniere dar nu mai puţin de 10 m faţă de aliniament - unităţile productive sau construcţiile destinate activităţilor productive sau

servicii, vor respecta retragerile prevăzute în prescripţiile U.T.R. - pentru fiecare situaţie în parte, se va asigura coerenţa fronturilor stradale

în funcţie de situaţia vecinătăţilor şi a caracterului general al străzii - se recomandă în cazul zonelor protejate ca prin Certificatul de urbanism să

se solicite explicitarea modului de înscriere a faţadei în fondul construit existent, prin prezentarea unei desfăşurări care să cuprindă cel puţin trei construcţii stânga dreapta.

-. distante minime obligatorii faţă de limitele laterale şi limita posterioară a parcelei

– autorizarea executării construcţiilor este premisă numai dacă se respectă distanţele minime obligatorii faţă de limitele laterale şi posterioare conform Codului civil (2 m H/2) precum şi asigurarea distanţelor minime necesare intervenţiilor în caz de incendiu, stabilite pe baza avizului unităţii teritoriale de pompieri /vezi art. 24 din R.G.U.)

– distanţa minimă prevăzută se majorează la:


9

– 4 m în cazul în care locuinţa se amplasează faţă de limita unei proprietăţi existente cu funcţiune productivă, servicii, depozit – 6 m în cazul în care locuinţa se amplasează faţă de un calcan al unei unităţi productive existente pe parcela vecină – construcţiile din zona de producţie sau din unităţi productive izolate se retrag faţă de limita parcelei cu H/2 dar nu mai puţin de 4 m în afara cazului în care parcela învecinată este ocupată de locuinţe distanţa minimă majorându-se la 6 m – sunt interzise cuplările la calcan între locuinţă şi clădiri cu funcţiune productivă – se recomandă evitarea apariţiei de noi calcane din considerente estetice şi economice – se interzice construirea de clădiri cu funcţiune productivă mai ales în zona centrală şi perimetrală acesteia.

- amplasarea construcţiilor unele faţă de altele pe aceeaşi parcelă, distanţe minime

obligatorii – distanţele dintre clădirile nealăturate, pe aceeaşi parcelă, trebuie să fie suficiente pentru a permite întreţinerea acestora, accesul pompierilor, accesul mijloacelor se salvare, astfel încât să nu rezulte nici un inconvenient legat de iluminarea naturală, însorire, salubritate, securitate în caz de seism – distanţele minime acceptate sunt egale cu jumătatea din înălţime la cornişa a celei mai înalte

(H/2) dar nu mai puţin de 3 m – anexele locuinţelor se pot cupla la calcan cu alte clădiri sau pe limita de proprietate cu

condiţia respectării prevederilor Codului civil – în cazul zonelor de producţie şi în incintele unităţilor de producţie izolate, distanţa minimă

între diferitele corpuri de clădiri va fi H/2 dar nu mai puţin de 4 m 3.2 reguli cu privire la asigurarea acceselor obligatorii, drumuri şi accese

- accese carosabile – autorizarea executării construcţiilor este premisă numai dacă există posibilitate de acces la

drumurile publice direct sau prin servitute, conform destinaţiei construcţiei şi cu permiterea accederii mijloacelor de stingere a incendiilor, vezi art. 25 şi Anexa nr. 4 din R.G.U

- accese pietonale – autorizarea executării construcţiilor şi amenajărilor de orice fel se va face numai dacă se

asigură accese pietonale corespunzătoare importanţei şi destinaţiei construcţiei conform art. 26 din R.G.U.

– reţeaua de drumuri precum şi retragerea construcţiilor faţă de drumurile publice se va face conform actelor normative care statuează direct sau indirect acest domeniu, Legea nr. 37/1975 şi Normativul departamental pentru elaborarea studiilor de circulaţie din localităţi şi teritoriul de influenţă C 242/1993

– organizarea circulaţiei se va face în conformitate cu propunerile din documentaţiile urbanistice P.U.G. şi P.U.Z.

3.3. reglementări privind echiparea tehnico edilitară

- racordarea la reţele publice de echipare edilitară existente – autorizarea executării construcţiilor este premisă numai dacă există posibilitatea racordării

de noi consumatori la reţelele existente de apă, la instalaţiile de canalizare şi de energie electrică conform art. 27 din R.G.U.

- realizare de reţele edilitare


10

– lucrările de îmbunătăţire, extindere sau mărire de capacitate a reţelelor edilitare se vor realiza conform art. 28 Din R.G.U.

- proprietatea publică asupra reţelelor edilitare – proprietatea asupra reţelelor tehnico-edilitare este stabilită ca fiind publică a statului dacă

legea nu dispune altfel conform art. 29 din R.G.U. – în zonele de extindere a intravilanului, acolo unde există conducte magistrale de gaze, ţiţei,

reţele electrice, lucrări de îmbunătăţiri funciare etc., se va avea în vedere obţinerea avizelor necesare

– în zonele de extindere a intravilanului acolo unde nu există reţele tehnico-edilitare autorizarea realizării construcţiilor se va face numai în urma executării unui sistem centralizat de alimentare cu apă şi realizării de fose septice individuale sau de grup.

3.4. reglementări privind forma şi dimensiunile terenului ale construcţiilor, caracteristice parcelei - parcelarea – autorizarea executării parcelărilor este permisă în condiţiile respectării prevederilor art. 30

din R.G.U. – se vor menţine actualele parcele, în special în zonele unde dimensiunile parcelelor şi trama

stradală determină caracterul specific al zonei. – În caz de re-parcelare, parcelele propuse vor fi astfel dimensionate încât să permită

amplasarea clădirilor în bune condiţii (orientare, însorire, vânturi dominante etc.) şi cu respectarea prevederilor legale din Codul civil.

– Pentru cazul clădirilor izolate la re-parcelare lăţimea parcelelor nu va fi mai mică de 12 m şi mai mare de 20 m, lăţimi prea mari determinând o folosire ineficientă a reţelelor tehnico-edilitare

– În cazul parcelelor de colţ situate la intersecţia a două străzi, lăţimea minimă a frontului la stradă trebuie să fie de 12 m (în cazul locuinţelor cuplate la calcan), respectiv 15 m (locuinţe cu patru faţade)

Condiţiile de mai sus se aplică atât parcelelor cu forme geometrice regulate cât şi celor neregulate. În cazul concesionării se vor respecta suprafeţele stipulate în legea nr. 50/1991 (republicată).

Pentru suprafeţele de teren nou incluse în intravilan precum şi cele cu interdicţie temporară de construibilitate pentru care în cadrul prezentului P.U.G. se solicită elaborarea de plan urbanistic zonal se vor respecta următoarele: - suprafeţele parcelelor vor fi de minimum 500 mp - planurile urbanistice zonale se vor elabora pentru suprafeţe de minimum 0,80 ha - se vor asigura utilităţile pentru zona respectivă - drumurile nou propuse vor fi obligatoriu cu două sensuri de circulaţie cu trotuar de o parte şi şanţ de partea opusă.

- regim de înălţime – autorizarea executării construcţiilor se face cu respectarea regimului de înălţime prevăzut în

documentaţiile urbanistice – regimul de înălţime va rezulta din înălţimea medie a zonei, fără ca diferenţa de înălţime să

depăşească cu mai mult de două niveluri clădirile imediat învecinate (vezi art. 31 din R.G.U.) – în situaţii excepţionale, în funcţie de destinaţie şi zona în care se includ, construcţiile pot

avea şi înălţimi mai mari cu condiţia ca soluţiile adoptate să fie justificabile din punct de vedere funcţional, compoziţional-urbanistic


11

– înălţimea construcţiilor se stabileşte şi pe baza criteriilor de funcţionalitate, silueta localităţii, închiderea câmpului vizual prin capete de perspectivă, necesitatea obţinerii unor dominante compoziţionale

– regimul de înălţime se stabileşte prin documentaţiile urbanistice P.U.G. şi/sau P.U.Z. – limitarea regimului de înălţime se poate datora unităţilor tehnologice sau productive (unităţi

industriale, agro-zootehnice, depozite, gospodărie comunală, construcţii aferente, transporturi feroviare) sau în protecţie a acestora, lucrări tehnico-edilitare şi în cadrul zonei unităţilor cu destinaţie specială.

- aspectul exterior al construcţiilor

– autorizarea executării construcţiilor este premisă numai dacă aspectul exterior nu distorsionează cu aspectul general al zonei – vezi art. 31 din R.G.U.

– prescripţiile vor urmări armonizarea construcţiilor noi cu cele învecinate (finisaje, ritmări plin-gol, registre, regim de înălţime, detalii de arhitectură, tipul acoperirii şi al învelitorii etc.) îmbunătăţirea aspectului compoziţional şi arhitectural al clădirilor prin folosirea de materiale noi şi moderne, ridicarea nivelului calitativ al imaginii, corelarea funcţională între clădiri sau între clădiri şi amenajările exterioare cu caracter public.

3.5. reguli cu privire la amplasarea de spaţii verzi şi împrejurimi

- parcajele – parcajele aferente oricăror funcţiuni se vor asigura în afara spaţiului public în conformitate cu Normativul departamental pentru proiectarea parcajelor în localităţi urbane P 132/1993 şi cu respectarea prevederilor art. 33 şi Anexa nr. 5 din R.G.U.

- spaţii verzi şi plantate – autorizarea executării construcţiilor va dispune obligativitatea menţinerii sau creării de

spaţii verzi şi plantate în funcţie cu destinaţia şi capacitatea construcţiei conform art. Nr. 34 şi Anexa nr. 6 din R.G.U.

– se recomandă ca pe suprafeţele neocupate cu clădiri sau rezervate pentru realizarea obiectivelor de utilitate publică să se asigure: – plantarea cel puţin unui arbore la fiecare 200 mp de teren în zonele de protecţie şi amenajarea de spaţii plantate pe cca. 40% din suprafaţa dintre aliniament şi clădiri – plantarea cel puţin a unui arbore la fiecare 100 mp în zona rezidenţială şi de dotări, cu excepţia zonelor cu destinaţie specială

– dezvoltarea suprafeţelor plantate va cuprinde toate nivelele urbane (parc, grădini) şi funcţionale (agrement, sport-turism, aliniament, squaruri, protecţie)

– în cadrul bilanţului teritorial al unei localităţi se consideră ca zona verde numai suprafeţele ce depăşesc 500 mp şi cu una din laturi de 15 m.

- împrejurimi

– pentru realizarea împrejurimilor se vor respecta de regulă prevederile art. Nr. 35 din R.G.U. – pentru toate categoriile, aspectul împrejmuirilor se va supune aceloraşi exigenţe ca şi în

cazul aspectului exterior al construcţiei II. ZONIFICAREA FUNCŢIONALĂ 1.1. Zone şi subzone funcţionale


12

– zonificarea funcţională a teritoriului este pusă în evidenţa atît în analiza stadiului actual cît şi în partea de reglementări, unde sunt evidenţiate zonele funcţionale noi, determinînd noul intravilan. IV. PREVEDERI LA NIVELUL ZONELOR FUNCŢIONALE DIN INTRAVILAN Zonele şi subzonele funcţionale din prezentul P.U.G. sunt următoarele: L – zona pentru locuinţe cu subzonele Lm – locuinţe P, P+M, D+P+M Li – locuinţe peste P+1, P+2 IS – zone pentru instituţii şi servicii cu subzonele ISa – administrative şi servicii ISi – învăţământ şi educaţie ISs – sănătate şi asistenţă socială ISc – cultură ISct – culte ISco – comerciale ISf – financiar-bancare ISst – sport-turism ISps – prestări servicii ID – zona pentru unităţi industriale şi depozitare cu subzonele IDsd – servicii şi depozite A – zona unităţi agro-zootehnice cu subzonele ASd – servicii, utilaje agricole şi depozite Az – ferme zootehnice C – zone pentru căi de comunicaţie cu subzonele Cr – căi rutiere Cf – căi feroviare SP – zona pentru spaţii verzi amenajate, perdele de protecţie, sport şi agrement SPp – parc public SPs – complex sportiv, stadion SPpp – perdele de preotecţie SPn – plantaţii rurale, rezervaţii SPa – agrement DS – zona cu destinaţie specială GC – zona pentru gospodărie comunală cu subzonele GCc – cimitire GCs – amenajări salubritate GCe – staţii epurare TE – zona pentru echipare tehnico-edilitară T – zona pentru turism


13

L – ZONA PENTRU LOCUINŢE A) Generalităţi – funcţiunea predominantă – locuirea – funcţiuni complementare – IS,SP,C,TE B) utilizare funcţională – utilizări premise: – locuinţe individuale P, P+M, D+P+M

–– construcţii şi amenajări pentru funcţiuni complementare – modernizări, supraetajări, întreţinere

– utilizări permise cu condiţii: – locuinţe individuale, cu condiţia existenţei documentaţiilor P.U.Z. sau P.U.D. în zonele haşurate – respectarea avizului geotehnic – respectarea regimului de aliniere, înălţime şi a indicatorilor P.O.T. şi C.U.T.

– utilizări interzise: – locuinţe pe parcele ce nu îndeplinesc condiţii de construibilitate – unităţi poluante sau cu riscuri tehnologice – respectarea interdicţiei temporare de construire până la întocmirea documentaţiilor urbanistice de detaliu, acolo unde este cazul

C) condiţii de amplasare şi conformare a construcţiilor Pentru condiţiile de amplasare vezi reglementările din cap. 3 şi U.T.R. IS – ZONA PENTRU INSTITUŢII ŞI SERVICII A) generalităţi – funcţiunea predominantă – instituţii şi servicii de interes general – funcţiuni complementare – Lm, Li, SP, C, TE. B) utilizare funcţională – utilizări permise: unităţi de interes public din categoria: învăţământ, sănătate, administraţie,

cultură – utilizări permise cu condiţii:

– întocmire de P.U.Z. sau P.U.D., după caz în zonele aflate în interdicţie temporară de construire – elaborare de P.U.D. pentru obiectivele de utilitate publică – documantaţii specifice avizate şi aprobate pentru investiţii din zonele protejate – rezolvarea şi amenajarea intersecţiilor prin studii aprobate

– utilizări interzise – unităţi poluante generatoare de noxe, trafic intens sau pericole tehnologice – amplasări de construcţii cu caracter permanent fără elaborarea unor P.U.D.-uri

C) condiţii de amplasare şi conformare a construcţiilor Pentru condiţiile de amplasare vezi reglementările din cap. 3 anexa 2 şi U.T.R.


14

ID – ZONA PENTRU UNITĂŢI INDUSTRIALE ŞI DEPOZITARE A) Generalităţi – funcţiunea predominantă: unităţi de producţie industriale ID – funcţiuni complementare: Cr, ISco, ISps, ISf, ISf, Ppp. B) utilizare funcţională – utilizări permise: unităţi productive şi de depozitare – utilizări permise cu condiţii

– dezvoltarea activităţilor productive, prin stimularea iniţiativei private pe terenurile puse sub interdicţie temporară de construire, până la întocmirea documentaţiilor P.U.Z. sau P.U.D. – rezolvarea circulaţiilor şi a echipării tehnico-edilitare

– utilizări interzise – unităţi care prezintă pericol tehnologic sau a căror poluare depăşeşte limitele parcelei – amplasarea spre DN, DJ sau CF a activităţilor care, prin natura lor au aspect dezagreabil (depozite de deşeuri, combustibilii solizi). Astfel de unităţi vor fi retrase de la circulaţiile principale şi vor fi mascate prin perdele de protecţie de vegetaţie înaltă şi medie

C) condiţii de amplasare şi conformare a construcţiilor Pentru condiţiile de amplasare vezi reglementările din cap. II. şi U.T.R. A – ZONA PENTRU UNITĂŢI AGRICOLE A) generalităţi – funcţiunea predominantă – unităţi de producţie agro-zootehnice Asd, Az – funcţiuni complementare – Cr, Isco, Isps, Isf, Isf, Ppp. B) utilizare funcţională – utilizări permise: unităţi agro-zootehnice – utilizări permise cu condiţii

– dezvoltarea activităţilor productive, prin stimularea iniţiativei private pe terenurile puse sub interdicţie temporară de construire, până la întocmirea documentaţiilor P.U.Z. şi P.U.D. – rezolvarea circulaţiilor şi a echipării tehnico-edilitare

– utilizări interzise – realizarea micro-fermelor de creştere a animalelor în afara unităţilor agricole, organizate în zone funcţionale, amenajate şi echipate special, pentru a evita poluarea aerului, solului şi a panzei de apă freatică – unităţi care prezintă pericol tehnologic sau a căror poluare depăşeşte limitele parcelei – amplasarea spre DN, DJ sau CF a activităţilor care prin natura lor au aspect dezagreabil (depozite de deşeuri, combustibilii solizi). Astfel de unităţi vor fi retrase dela circulaţiile principale şi vor fi mascate prin perdele de protecţie de vegetaţie înaltă şi medie.

C) condiţii de amplasare şi conformare a construcţiilor Pentru condiţiile de amplasare vezi reglementările din cap. II. şi U.T.R.


15

C – ZONA PENTRU CĂI DE COMUNICAŢIE A) generalităţi – funcţiunea predominantă – căi de comunicaţie Cr – funcţiuni complementare – servicii compatibile funcţiei de bază şi celelalte zone funcţionale B) utilizare funcţională – utilizări permise: – unităţi ale intreprinderilor de transport

– reţeaua de străzi în intravilan ce aparţine domeniului public (clasele tehnice I-IV, proiectate conform STAS 10.144/1-80, revăzut şi modificat în 1989. Caracteristicile arterelor de circulaţie din localităţile urbane şi rurale – garaje, spaţii de staţionare, parcaje, platforme sau alveole carosabile pentru transport in comun – trotuare, refugii şi alei pietonale – benzi pentru biciclişti – elemente de consolidare a părţii carosabile – amenajări intersecţii – benzi de aliniament, plantaţii joase mediane – echipamente publice compatibile cu terenurile feroviare – lucrări de terasament – lucrări de perdele protective împotriva noxelor şi poluării fonice dinspre căile de comunicaţie

– utilizări permise cu condiţii – incintele unităţilor de transporturi şi garaje publice vor respecta măsurile şi normele admisibile de poluare şi de asigurare împotriva riscului de incendiu şi explozie

– utilizări interzise – se interzice cuplarea cu clădiri de locuit – se interzice orice construire în zonele marcate cu hasuri ca fiind sub

interdicţie temporară de construire în cazurile: 1. trasee viitoare pentru căi de comunicaţie 2. amenajări intersecţii până la precizarea soluţiilor

definitive şi ridicarea interdicţiei temporare de construire

C) condiţii de amplasare şi conformare a construcţiilor – conform normelor specifice – aspectul exterior nu va afecta caracterul zonei în care se amplasează – pentru zona Cr caracteristicile parcelei, amplasarea, regimul de înălţime şi de aliniere şi

indicii P.O.T. şi C.U.T. se stabilesc conform necesităţilor tehnice, normelor specifice şi cu respectarea reglementărilor din documentaţiile de specialitate

– aspect exterior, se recomandă: – noile clădiri sau amenajări nu vor afecta caracterul zonei – imagine civilizată către drumul public – parcaje publice bordate cu plantaţii şi marcate cu graduri vii de 1,2 m înălţime

– distanţele ce vor respscta între diferitele tipuri de parcaje şi clădiri, conform “Normativ pentru proiectarea parcajelor de autoturisme în localităţi urbane” P. 132–193.


16

SP – ZONA PENTRU SPAŢII VERZI AMENAJATE, PERDELE DE PROTECŢIE, SPORT ŞI AGREMENT A) genaralităţi – funcţiunea predominantă: spaţii plantate sau naturale – compusă din subzonele SPpp, SPs, SPn, SPa, Spu – funcţiune ecologică: ameliorarea micro climatului şi combaterea poluării prin îmbunătăţirea

compoziţiei chimice a aerului (raportul O-CO2) – funcţiune recreativă: sport, joc, agrement, odihnă – funcţiuni complementare: L,IS, ID, A, GC, TE, C. B) utilizare funcţională – utilizări permise:

– amenajări de parcuri, scuaruri, zone de agrement – amenajări sportive inclusiv dotări şi anexe – zone, perdele şi benzi de protecţie spre căi de comunicaţie rutieră, precum şi între zonele funcţionale incompatibile, prin plantaţii rezistente la nocivităţi – plantaţii decorative şi pentru odihnă în zona centrală – menţinerea întreţinerea şi ameliorarea spaţiilor verzi naturale existente în intravilan

– utilizări permise cu condiţii – construcţii compatibile cu zona verde dar nu mai mult de 10–15% din suprafaţă, cu elaborarea prealabilă a documentaţiei P.U.D. ce va fi supusă aprobărilor legale – amenajarea şi reamenajarea zonelor de sport cu condiţia elaborării P.U.D. – amenajarea spaţiilor plantate pe principii ecologice, cu vegetaţii perene, pentru asigurarea costurilor reduse de întreţinere şi favorizarea ecosistemelor – pentru orice fel de construcţie se va solicita indicarea în documentaţia specifică a modului de tartare a spaţiilor rămase libere, în special a celor vizibile de pe circulaţiile publice

– utilizări interzise – se interzic construcţiile care conduc la degradarea peisajului şi a relaţiilor de vecinătate – sunt interzise exploatările terenului şi lucrările care produc degradarea cadrului natural şi dispariţia vegetaţiei – se interzice depozitarea deşeurilor şi a gunoiului menajer în zonele plantate

C) condiţii de amplasare şi conformare a construcţiilor Criterii specifice de amplasare: – în zone cu vegetaţie bogată şi cadru natural pitoresc – în zone nepoluate, lipsite de umiditate şi care nu prezintă pericol de inundabilitate – accesibilitate la transportul în comun, asigurarea acceselor pietonale şi carosabile, a

parcajelor – suprafaţa ocupată de clădiri şi circulaţii să nu depăşească cumulat 15% din suprafaţă – echipare edilitară şi salubritate – aspectul exterior nu va afecta stilul peisagistic. Norme pentru: – parc şi grădini publice: 5mp/locuitor/total populaţie raza de servire 1000-1500 m


17

suprafaţa deservită – localitate – zone de agrement: 15ha/1000 loc raza de servire 25-30 km suprafaţa deservită – localitate DS – ZONA CU DESTINAŢIE SPECIALĂ A) generalităţi – funcţiunea predominantă: activităţi cu profil special DS B) utilizare funcţională – utilizări permise: activităţi speciale şi locuinţe de serviciu – utilizări permise cu condiţii:

– se va ţine seama de Ordinul M.L.P.A.T. nr, 126/D/1992 – privind aprobarea condiţiilor de autorizare a construcţiilor cu caracter militar

C) condiţii de amplasare şi conformare a construcţiilor – conform normelor spacifice – aspectul exterior nu va afecta caracterul zonei în care se amplasează GC – ZONA PENTRU GOSPODĂRIE COMUNALĂ A) generalităţi – funcţiunea predominantă: construcţii şi instalaţii necesare bunei gospodării a localităţii,

cimitire, compusă din GCc, GCs, GCe – funcţiuni complementare: L,ID,A,SP B) utilizare funcţională – utilizări permise: construcţii, instalaţii şi terenuri necesare bunei gospodăriri a localităţii – utilizări permise cu condiţii:

– toate construcţiile şi instalaţiile necesare bunei gospodăriri a localităţii cu condiţia respectării documentelor cu caracter normativ şi directiv precum şi a soluţiilor şi a reglementărilor propuse în proiecte de specialitate – cimitire şi staţii de epurare cu condiţia asigurării distanţelor de cca 50 m respectiv 200 m şi a respectării unei distanţe de cca 1000 m între rampa de gunoi şi zona protejată (vezi Norme de igienă privind mediul de viaţă al populaţiei aprobate cu Ordinul Ministerului Sănătăţii nr. 981/1994.)

C) condiţii de amplasare şi conformare a construcţiilor – caracteristicile parcelei, accesele, amplasarea construcţiilor, regimul de înălţime şi aliniere,

cât şi indicii maximi admisibili de control – conf. necesităţilor tehnice şi normelor specifice – la aspectul exterior se va urmări asigurarea mascării cu perdele de vegetaţie a incintelor

vizibile dinspre drumurile publice – amplasarea şi organizarea serviciului de salubritate, vezi cap. 2.1.1. – se vor consulta şi Normele de igienă şi recomandările privind mediul de viaţă al populaţiei

aprobate cu Ordinul Ministerului Sănătăţii nr. 536/1997, precum şi H.G. nr. 101/1997 pentru aprobarea Normelor speciale privind caracterul şi mărimea zonelor de protecţie sanitară.


18

TE – ZONA PENTRU ECHIPARE EDILITARĂ A se vedea şi cap. III. Secţiunea a III-a, art. 27., 28. şi 29 din R.G.U. A) generalităţi – funcţiunea predominantă: construcţii şi amenajări aferente reţelelor tehnico-edilitare – funcţiuni complementare: L,ID,A,SP,C. B) utilizare funcţională – utilizări permise: instituţii coordonatoare în domeniu; construcţii şi amenajări aferente

lucrărilor tehnico-edilitare (gospodărie de apă) – utilizări permise cu condiţii:

– construcţii şi amenajări ce vor respecta documentele cu caracter normativ şi directiv precum şi soluţiile şi reglementările propuse în proiectele de specialitate

– utilizări interzise – se interzic construcţiile şi lucrările care pot prejudicia zonele învecinate precum şi cele care pun în pericol cadrul natural – sunt interzise construcţiile şi lucrările în domeniu fără asigurarea măsurilor protective înspre şi dinspre obiectivul de realizat conform normelor sanitare în vigoare.

C) condiţii de amplasare şi conformare a construcţiilor – se va avea în vedere caracterul zonei în care se amplasează – caracteristicile parcelei, amplasarea construcţiilor, accesele, regimul de aliniere şi înălţime

şi indicii P.O.T. şi C.U.T. se determină conform necesităţii tehnice şi normelor specifice – se pun P.O.T. = 50%, C.U.T. = 1,5 – se vor consulta:

– Legea Apelor nr. 107/1996 – H.G. 101/1997 pentru aprobare Normelor speciale privind caracterul şi mărimea zonelor de protecţie sanitară – Ordinul Ministerului Sănătăţii nr. 536/1997 pentru aprobarea Normelor de igienă şi a recomandărilor privind mediul de viaţă al populaţiei.

V – PREVEDERI PRIVIND MODUL DE OCUPARE A TERENURILOR DIN EXTRAVILAN TA – terenuri cu destinaţie agricolă TF – terenuri cu destinaţie forestieră TH – terenuri aflate permanent sub ape TN – terenuri neproductive TC – terenuri ocupate de căi de comunicaţie TE – terenuri destinate reţelelor majore de echipare tehnică TS – terenuri cu destinaţie specială TP – terenuri aflate în zone protejate – autorizarea executării construcţiilor şi amenajărilor pe terenurile agricole din extravilan este

permisă pentru funcţiunile şi în condiţiile stabilite de lege 50/1991, republicată – autorităţile administraţiei locale vor urmări, la emiterea autorizaţiei de construire, gruparea

suprafeţelor de teren afectate construcţiilor, spre a evita prejudicierea activităţii agricole (conf. R.G.U. cap. II art. 3 pct 1, 2)


19

– autorizarea executării construcţiilor şi amenajărilor pe terenuri cu destinaţie forestieră este interzisă. În mod excepţional, cu avizul organelor administraţiei publice de specialitate, se pot autoriza numai construcţiile necesare înreţinerii pădurilor, exploatărilor silvice şi culturilor forestiere. La amplasarea acestor construcţii se va avea în vedere dezafectare unei suprafeţe cât mai mici din cultura forestieră.

– Cabanele şi alte construcţii şi amenajări destinate turismului vor fi amplasate numai la liziera pădurilor, cu avizul conform Ministerului Apelor, Pădurilor şi Protecţiei Mediului şi al Ministerului Turismului. (conf. R.G.U. art. 5 pct. 1,2)

– Pentru amplasarea şi autorizarea lucrărilor de utilitate publică se va proceda conform legislaţiei în vigoare.

Întocmit

Arh. Mirk L. illa


20

UNITĂŢI DE ÎNVĂŢĂMÎNT ANEXA NR.2 (Şcoli primare, Şcoli gimnaziale, Licee, Şcoli profesionale, Şcoli postliceale, Învăţământ superior) A se vedea şi anexa nr 1- 1.6 din R.G.U. Principii: - cuplarea, în măsura posibilităţiilor a unităţilor de niveluri diferite( de ex:

şcola+grădiniţă) - asigurarea spaţiilor verzi şi de joacă -favorizarea conlucrării cu amenajările sportive -evitarea amplasării la arterele de trafic intens (în special greu)- în caz contrar se vor practica retrageri de cel puţin 40,0 m faţă de axul drumului - asigurarea accesabilităţii la transportul public

- conlucrarea cu alte unităţi de interes public (Iss; Isc;Isct; Isco; Ps; Pp)

Reguli - evitarea amplasării în vecinătatea surselor de poluare - evitarea terenurilor improprii construirii - asigurarea acceselor pietonale şi carosabile - asigurarea echipării tehnico-edilitare - asigurarea condiţiilor de igienă şi protecţia împotriva incendiilor - retrageri de min. 20,0 m faţă de aliniament - asigurarea parcajelor - parcela va avea forma unui poligon regulat şi un front stradal de min. 50,0 m

Norme pentru: Obiectivul Cerere Suprafaţă Raza de servire Suprafaţa

potenţială deservită minimă de teren/loc.

Grădiniţe populaţie zone 300-500 22 mp preşcolari 3-6 ani 1000-6000 5" mers pe jos normă 4-6 locuitori locuri/100loc.

Şcoli primare şi populaţie zone 500-1000 m 15-20 mp Gimnaziale şcolarizare 3000-12000 15"mers pe jos

obligatorie 7-14 locuitori ani; normă 12-15 locuri/100loc.

Licee populaţie zone 1000 m 18-20 mp 15-18 ani peste 15000 normă 4-6 locuitori elevi/100loc.

Şcoli populaţie localitate 1000-1500 m Profesionale 15-18 ani teritoriu 15" mers pe jos 15-20 mp

normă 4-6 30" cu transp. elevi/100loc. public

Şcoli postliceale populaţie oraş, teritoriu nenormabilă 20-25 mp 19-22 ani nenormat

Instituţii de populaţie oraş cu nenormabilă 25-50 mp Învăţămînt 19-24ani min.100000 Superior nenormat loc. Teritoriu


21

UNITĂŢI SANITARE (Spital clinic, spital general, spital de specialitate, Dispensar policlinic, Dispensar urban, Dispensar rural, Creşe pentru copii, Leagăn de copii) A se vedea şi Anexa nr 1-1.7 din R.G.U. Principii:

- accesabilitatea la transport public - vecinătăţi liniştite - cuplarea unităţilor sanitare cu specializări diferite (după caz) - posibilitatea conlucrării cu alte tipuri de instituţii şi servicii publice (Isî; Isas; Sct; Isco)

Reguli: - evitarea amplasării în zone poluate - evitarea terenurilor improprii construirii - asigurarea acceselor pietonale şi carosabile, diferenţiate pentru personal şi pacienţi - echiparea tehnico-edilitară - retrageri de min. 40,0 m faţă de axul drumulu cu trafic intens - retrageri necesare asigurării condiţiilor de igienă şi de protecţie împotriva incendiilor - asigurarea parcajelor pentru public şi salariaţi - amenajarea spaţiilor plantate


potenţială deservită Minimă de Teren/loc.

Creşe populaţie zone 200-300 m 25 mp 0-3 ani 2000-6000 5" mers pe jos normă 12-15 locuitori copii/1000loc.

Leagăne de populaţie localitate nenormabilă 50 mp copii, orfani şi 0-6 ani teritoriu abandonaţi

Dispensar 6000 consultanţi/ 10000-20000 1000-1200 m 0,04 mp uman 2-4 an 1000 loc. locuitori 20" mers pe jos circumscripţii (5000 loc/

circumscripţie) Dispensar total populaţie zonă, localitate 1000-1500 m policlinic normă 7000 25000 locuitori 25" mers pe jos cca 3,0 mp/

consultaţii/an/ Consultaţie 1000 locuitori

Farmacie populaţie zona cu cca. 500-1000 m 20,0 mp/ totală normabil 5000 locuitori 15" mers pe jos 1000 locuitori fcţ. De necesităţi

Spitale total populaţie localitate teritoriu nenormabilă 50-200 mp/pat normă 1-2 paturi/1000 loc.


22

UNITĂŢI PENTRU CULTURĂ (Expoziţii, Muzee, Biblioteci, Cluburi, Săli de reuniune, Cazinouri, Case de cultură, Centre şi Complexe Culturale, Cinematografe, Teatre dramatice, Operă, operetă, Săli Polivalente A se vedea şi Anexa nr 1-1.5 din R.G.U. Principii: - în zona destinată dotărilor pentru cultură, educaţie sau zona verde

- vecinătăţi liniştite - cuplarea unităţilor de cultură cu profile diferite - conlucrarea cu alte tipuri de instituţii şi servicii publice (Isî; Isco; Ps) Este posibilă amplasarea în zona comercială, administrativă, religioasă sau de agrement

Reguli: - evitarea amplasării în vecinătatea unor surse de poluare şi pe terenuri improprii construirii - asigurarea circulaţiei carosabile şi pietonale - echiparea tehnico-edilitară - retrageri de min. 40,0 m faţă de axul drumulu cu trafic intens - retragerea faţă de aliniament şi de clădirile învecinate din raţiuni funcţionale - asigurarea evacuîrilor şi protecţiei împotriva incendiului - asigurarea parcajelor - spaţii verzi şi plantate

Norma pentru: Obiectivul Cerere Suprafaţă Raza de servire Suprafaţa

potenţială Deservită minimă de teren/loc.

Bibliotecă normă 3000-10000 800-1000 m 0,030 mp publică 7vol./loc. La Locuitori

zona deservită

Cinematograf total populaţie 10000-30000 nenormabilă 0,25 mp zonă; normă Locuitori 25-35 locuri/1000 locuitori

Club total populaţie 3000-10000 500-1000 m 0,10-0,20 mp normă 3-4 Locuitori locuri/1000 locuitori

Teatru total populaţie 50000-150000 nenormabilă 0,10 mp normă 5000 Locuitori locuri/1000 locuitori


23

UNITĂŢI COMERCIALE, DE ALIMENTAŢIE PUBLICĂ ŞI PRESTĂRI SERVICII (Comerţ nealimenter, Magazin General, Supermagazin, Piaţă Agroalimentară, Comerţ alimentar, Alimentaţie publică, Servicii A se vedea şi Anexa nr 1-1.3 din R.G.U. Principii:

- amplasarea ierarhizată pe trepte de complexitate - alegerea zonelor cu vad comercial - accesibilitate la transport public - conlucrarea cu alte tipuri de instituţii şi servicii publice sau unităţi şi zone

de producţie Reguli:

- amplasarea în zone compatibile - evitarea terenurilor improprii construirii - asigurarea acceselor pietonale şi carosabile pentru cumpărători şi pentru

aprovizionare - echiparea tehnico-edilitară - retragerea construcţiei după caz, faţă de aliniament şi vecinătăţi în scopul

asigurării aprovizionării şi protecţiei împotriva incendiilor - asigurarea parcajelor şi depozitărilor - amenajarea de spaţii verzi, plantate, dalaje, mobilier urban - piaţa agroalimetară la minimum 40m faţă de clădiri având alte funcţiuni decât cea comercială

Notă:

Se propune autorizarea de chioşcuri comerciale, cu caracter provizoriu şi numai cu elaborare P.U.D., mai ales pe domeniul public şi cu respectarea următoarelor condiţii:

- neafectarea reţelelor tehnico-edilitare, a treseelor pietonale şi a spaţiilor plantate

- să fie realizate din materiale uşoare, cu facilităţi de montare şi demontare, cu aspect estetic deosebit şicaracter unitar

- să nu producă cantităţi mari de deşeuri şi să aibă asigurate spaţii de depozitare închise ale acestora

- modalităţi de aprovizionare lesnicioasă fără incomodarea circulaţiei pietonale şi carosabile

- să nu producă disconfort (aspect exterior, poluare fonică, olfactivă, vizuală etc.)


24

Obiectivul Cerere Suprafaţă Raza de servire Suprafaţa


Complex total populaţie zonă 300-500 m 0,50 mp Comercial normă 2000-5000 5 min. mers pe comerţ alimentar

200 mpAdc/ locuitori jos

şi nealimentar 1000 locuitori Alimentaţie publică şi servicii

de solicitare Frecventă Centru comercial

total populaţie zonă 500-1000 m 0,65 mp

comerţ alimentar

normă 6000-12000 15 min. mers pe

şi nealimentar 135 mpAdc/ locuitori jos Alimentaţie 1000 locuitori publică şi servicii

de solicitare Periodică Magazin total populaţie localitate cu nenormabil 0,35 mp Universal normă min.30000 comerţ alimentar

300 mpAdc/ locuitori

şi nealimentar 1000 locuitori teritoriu de folosinţă rară Alimentaţie publică locuitori Piaţă agro- total populaţie localitate nenormabilă 0,20 mp Alimentară normă teritoriu

120 mpAdc/ min.7000 1000 locuitori locuitori

Staţie service total populaţie localitate nenormabilă 0,12 mp Auto


25

CONSTRUCŢII ADMINISTRATIVE, FINANCIAR-BANCARE ŞI ASIGURĂRI A se vedea şi Anexa nr 1-1.1 şi 1.2 din R.G.U. Principii:

- asigurarea accesabilităţii la transport public - amplasarea după importanţă (zonă centrală - conlucrare cu alte funcţiuni(Iss; Isco; CC; I)

Reguli:

- evitarea amplasării în zone poluate sau pe terenuri improprii construirii - amplasarea în zone compatibile; zona centrală sau alte centre de interes

public - accese pietonale şi carosabile - echipare tehnico-edilitară - retrageri de min. 40,0 m faţă de axul drumurilor cu trafic intens - retrageri necesare ale construcţiilor pentru asigurarea salubrizării şi

intervenţiei în caz de cutremur, incendiu etc. - asigurarea parcajelor - spaţii verzi plantate decorative, mobilier urban


potenţială Deservită minimă de teren/loc.

Sedii birouri total populaţie conform nenormabil 0,05 mp firme interesului

public Clădiri ale total populaţie localitate nenormabil 0,1 mp administraţiei normă 3-4 locale angajaţi/

1000 locuitori


26

UNITĂŢI DE CULT A se vedea şi Anexa nr.1 – 1.4 din R.G.U. Principii:

- accesabilitate la transport public - vecinătăţi liniştite - cuplarea cu instituţii administrative legate de practicarea cultelor (după

caz) - conlucrarea cu unităţi şi servicii publice (Iss; Isî; Isc; Isas; Isps)

Reguli:

- amplasarea în zone compatibile - evitarea zonelor poluate sau a terenurilor improprii construirii - asigurarea acceselor pietonale şi carosabile - echiparea după caz cu reţele tehnico-edilitare - orientare faţă de punctele cardinale - asigurarea parcajelor - spaţii verzi şi plantate



Biserică populaţie 1500-3000 500 m 0,8-0,9 mp/ parohială aparţinînd locuitori enoriaş

aceleiaşi confesiuni normă un preot/ 500 familii

Casă de un pastor/ funcţie de 300-1000 m 0,9 mp rugăciuni 200 persoane numărul de

credincioşi Catedrală populaţie localitate cu nenormabil 0,8-1,5 mp

totală aparţinînd peste 100000 aceleiaşi locuitori confesiuni nenormat

Cimitire populaţie totală total localitate nenormabil 2,0-2,5 m


27

UNITĂŢI PENTRU TURISM Ase vedea şi Anexa nr. 1-1.10 din R.G.U. Principii:

- vecinătăţi liniştite, de preferinţă în apropierea spaţiilor verzi - accesabilitate la transport şi comunicaţii - conlucrarea cu unităţi comerciale şi de alimentaţie publică, cu instituţii

culturale şi alte amenajări pentru sport şi loisir Reguli:

- evitarea amplasării în preajma surselor poluante, pe terenuri inundabile sau instabile

- asigurarea acceselor pietonale şi carosabile separate pentru turişti şi pentru zonele de serviciu

- echipare tehnico-edilitară - asigurarea parcajelor - spaţii verzi, plantaţii decorative, dalaje, mobilier urban etc.



Hotel populaţie în localitate nenormabil 50-150 mp deplasare teritoriu (turism, afaceri) normă 8-15 locuri/1000 locuitori

Motel populaţie în localitate nenormabil 75-100 mp deplasare teritoriu normă 5locuri/1000 locuitori

Camping populaţie localitate nenormabil 100 mp în deplasare teritoriu turism

Notă: Pentru condiţiile de amplasare în teritoriu (POT,CUT), orientare accese carosabile se recomandă consultarea R.G.U. – Anexele nr.2,nr.3, nr.4, nr.5 şi nr.6 şi respectiv cap.2.2.1 şi cap 3.5 din prezentul regulament.


28

UNITĂŢI DE SPORT ŞI AGREMENT A se vedea şi Anexa nr.1-1.8 şi1.9 din R.G.U. Principii:

- accesibilitate pietonală şi carosabilă, inclusiv la transportul public - cuplarea amenajărilor sportive diferite - conlucrarea cu alte funcţiuni urbane (ISî; ISs;Isco; L; I/A; P)

Reguli:

- evitarea amplasării în vecinătatea unor surse poluante - evitarea terenurilor inundabile, instabile, mlăştinoase - amplasarea preferenţială în zone specializate - asigurarea acceselor pietonale şi carosabile - echiparea tehnico-edilitară - asigurarea parcajelor - spaţii verzi şi plantate funcţie de tipul amenajărilor

Norme pentru:

Obiectivul Cerere Suprafaţă Raza de servire Suprafaţa potenţială deservită minimă de teren/loc.

Spaţii amenajate

Total populaţie 1000-15000 300-500 m 1,0-1,3 mp

pentru joc şi din zonă locuitori 15 min. mers sport aferente pe jos Locuirii Amenajări total populaţie 3000-20000 500-1000 m 6,5 mp sportive pentru vîrstă 7-18 ani locuitori 15 min. mers pe Învăţămînt norme jos

diferenţiat pe forme de învăţămînt

Stadioane total populaţie localitate nenormabil 4,0-6,0 mp (orientarea teritoriu Terenurilor pe direcţia N-S cu devieri de max. 15 grade


29

UNITĂŢI TERITORIALE DE REFERINŢĂ SAT FITOD

U.T.R. NR.1 ZONA VESTICĂ DESCRIEREA Cuprinde zona cu funcţiunea dominantă de locuire, Lm, construcţii

parter , funcţiuni complementare sunt IS, C, SP spaţii plantate TE cuprinde terenuri agricole.

DELIMITARE Cuprinde zona sat Fitod din cadrul localităţii delimitat la nord de limita intravilanului şi limita unităţii teritorial administrative, la vest şi sud de limita intravilanului, la est de UTR II.

REGLEMENTĂRI Permisiuni

- se pot autoriza construcţii de locuinţe individuale şi servicii - modernizări, mansardări, întreţinere - dotări pentru servicii cu regim de înălţime de P, P+M, D+P+M complementare funcţiunii de locuit - se va avea în vedere la autorizarea construcţiilor ca înălţimea acestora să nu depăşească distanţa măsurată pe orizontală din orice punct al clădirii faţă de cel mai apropiat punct al aliniamentului propus.

- pentru zonele nou incluse în intravilan precum şi cele existente din cadrul intravilanului libere de construcţii parcelele nou propuse vor avea suprafaţa minimă de 500 mp

Restricţii - este interzisă amplasarea de unităţi mari de producţie sau depozite

unităţi care produc nocivităţi de orice natură - este interziză folosirea azbocimentului la acoperiri de tip şarpantă la

frontul stradal - în zona drumului public este interzis amplasarea de construcţii, panouri

publicitare sau instalaţii care periclitează siguranţa circulaţiei - pentru protecţia resurselor de apă:- este interzisă evacuarea de ape uzate

în apele subterane, utilizarea de canale deschise de orice fel pentru evacuările ori scurgerile de ape fecaloid-menajer sau cu conţinut periculos

- zonele de protecţie sanitară la instalaţiile de alimentare cu apă se stabilesc de autoritatea centrală în domeniul sănătăţii publice iar în zonele de protecţie instituite sunt interzise depozitarea şi folosirea de îngrăşăminte, pesticide sau alte substanţe periculoase

- pentru zona nou inclusă în intravilan se instituie interdicţie temporară de construibilitate până la elaborarea unui P.U.Z care va rezolva parcelarea şi accesele în zonă

Regim de înălţime - parter, parter şi mansardă, demisol parter şi mansardă - regim de înălţime mediu Rmh= aria desfăşurată/aria construită

Aliniament - în zonele construite compact, construcţiile vor fi amplasate obligatoriu la aliniamentul construcţiilor existente

- pentru zona nou inclusă în intravilan se vor practica retrageri de la axul drumului de minimum 5m


30

Amplasarea în interiorul parcelei - distanţele minime obligatorii faţă de limitele laterale şi posterioare ale

parcelei conform codului civil Măsuri P.S.I - pentru toate categoriile de construcţii şi amenajări se vor asigura

accese pentru intervenţii în caz de incendiu - distanţele minime necesre în caz de incendiu vor fi dimensionate conform

normelor pentru trafic greu - în cazul construcţiilor ce formează curţi interioare, asigurarea accesului

autospecialelor de intervenţie ale pompierilor se va face prin ganguri cu lăţime minimă de 3,80 m şi o înălţime de 4,20 m

- accesele şi pasajele carosabile nu trebuie obstrucţionate prin mobilier urban şi trebuie păstrate libere în permanenţă.

- Se vor respecta distanţele minime de siguranţă din tabelul 2.2.2 din normativ P 118-99 şi se vor amplasa astfel încât să nu permită propagarea incendiilor pe o perioadă de timp normată, sau în cazul prăbuşirii să nu afecteze obiectele învecinate

Caracteristici arhitecturale - realizarea unei arhitecturi moderne cu respectarea unor caracteristici ale

arhitecturii locale şi prelucrarea unor detalii specifice. - Toate construcţiile vor avea acoperiş de tip şarpantă - Se recomandă folosirea materialelor tradiţionale

Procent de ocupare a terenului şi coeficient de utilizare a ternului pentru zona de locuinţe - P.O.T. suprafaţă construită/suprafaţă totală - C.U.T. suprafaţă desfăşurată/suprafaţă totală - Pentru loturi pînă la 300 mp POT=40% şi CUT=0,8 - Pentru loturi între 300-500 mp POT=30% şi CUT=0,6 - Pentru loturi peste 500 mp POT=25% şi CUT=0,40 - Frontul la stradă al parcelelor va fi de min. 8 m pentru locuinţe înşiruite şi

de min. 12 m pentru clădiri izolate sau cuplate Interdicţii temporare de construire

- interdicţiile de construire îşi pierd valabilitatea în momentul eliminării cauzelor ce le-au determinat

- pentru zona nouă cuprinsă în intravilan se vor respecta POT şi CUT în funcţie de mărimea loturilor iar acolo unde s-a prevăzut interdicţie temporară de construibilitate se vor întocmii documentaţii de genul P.U.Z. sau P.U.D.

- realizarea în zona drumului public a oricărei construcţii sau instalaţii, în orice scop se face cu respectarea legislaţiei în vigoare privind amplasarea şi autorizarea executării construcţiilor şi numai cu acordul prealabil al administratorului drumului

- se va asigura amplasamentul pentru lucrări conexe, utilităţi - se pot autoriza anexe gospodăreşti retrase la frontul stradal, numai în

partea posterioară a lotului, numai parter cu asigurarea tuturor utilităţilor (apă potabilă, canalizare menajeră, energie electrică), pentru depozitarea gunoiului de grajd se vor construii cuve speciale.

- Prospectul stradal se va amenaja cu rigole de scurgere şi trotuar pentru pietoni

Observaţii: În zona U.T.R. I nu se regăsesc monumente sau ansambluri de arhitectură.


31

SAT FITOD

U.T.R. NR.II ZONA ESTICĂ

DESCRIEREA Cuprinde zona cu funcţiunea dominantă de locuire, Lm, IS construcţii parter , funcţiuni complementare sunt C, cuprinde zona A zona unităţi agricole cuprinde zona centrală TE cuprinde terenuri agricole, cuprinde zona nou cuprinsă în intravilan pentru agrement.

DELIMITARE Cuprinde sat Fitod zona centrală din cadrul localităţii delimitat la nord sud şi est de limita intravilanului, iar la vest de U.T.R. nr I.

REGLEMENTĂRI

Permisiuni - se pot autoriza construcţii de locuinţe P, P+M, D+P+M individuale şi servicii

- modernizări, mansardări, întreţinere - dotări pentru servicii cu regim de înălţime de P, P+M, D+P+M complementare funcţiunii de locuit

- construcţii administrative pentru acestea se vor prevedea spaţii verzi cu rol decorativ minimum 15% din suprafaţa terenului.

- Construcţii financiar bancare pentru acestea se vor prevedea spaţii verzi cu rol decorativ şi de protecţie de minimum 10% din suprafaţa totală a terenului

- Construcţii comerciale; comerţ nealimentar şi alimentar, pentru aceste se vor prevedea spaţii verzi şi plantate 2-5% din suprafaţa totală a terenului

- Alimentaţie publică, se admite amplasarea şi la parterul locuinţelor cu condiţia asigurării totale a aburului,mirosului şi zgomotului

- Construcţii de cult alăturarea de lăcaşe noi de cult în incinta sau vecinătatea monumentelor istorice se va face cu respectarea prevederilor legale şi cu acordul Ministerului Culturii şi Cultelor, construcţiile noi de cult se vor amplasa la marginea localităţii

- Construcţii de cultură, amenajări sportive, construcţii de agrement în zonele prevăzute în P.U.G. pentru agrement şi sport

- Construcţii de sănătate - se pot autoriza în zona centrală instituţii şi servicii administrative ISa,

învăţămînt şi educaţie ISi, sănătate şi asistenţă socială ISs, cultură ISc, culte ISct, comerciale ISco, financiar bancare ISf, sport turism ISst şi prestări servicii Isps

- se va avea în vedere la autorizarea construcţiilor ca înălţimea acestora să nu depăşească distanţa măsurată pe orizontală din orice punct al clădirii faţă de cel mai apropiat punct al aliniamentului propus.

- Împrejmuiri transparente sau opace, decorative sau gard viu cu condiţa ca acestea să nu deranjaze arhitectura faţadelor, percepţia vizuală asupra întregului ( materiale recomandate piatră şi lemn)

- În zona agricolă se pot autoriza construcţii noi numai cu caracter agricol şi de depozitare cu un regim de înălţime parter şi mansardă şi funcţiuni complementare (utilităţi, spaţii verzi, căi de circulaţie)


32

-se va avea în vedere protejarea prin perdele de protecţie faţă de zona de locuit pentru construcţiile agricole vor fi prevăzute spaţii verzi şi aliniamente cu rol de protecţie în funcţie de categoria acestora dar nu mai puţin de 20% din suprafaţa totală a terenului.



unităţi care produc nocivităţi de orice natură sau alte funcţiuni în afara celor de la permisiuni

- este interziză folosirea azbocimentului la acoperiri de tip şarpantă la frontul stradal

- în zona drumului public este interzis amplasarea de construcţii, panouri publicitare sau instalaţii care periclitează siguranţa circulaţiei

- pentru protecţia resurselor de apă:- este interzisă evacuarea de ape uzate în apele subterane, utilizarea de canale deschise de orice fel pentru evacuările ori scurgerile de ape fecaloid-menajer sau cu conţinut periculos


Regim de înălţime - parter, parter şi mansardă, demisol, parter şi mansardă - regim de înălţime mediu Rmh= aria desfăşurată/aria construită


- pentru zona nou inclusă în intravilan se vor practica retrageri de la marginea drumului de 5m

Amplasarea în interiorul parcelei

- distanţele minime obligatorii faţă de limitele laterale şi posterioare ale parcelei conform codului civil

Măsuri P.S.I - pentru toate categoriile de construcţii şi amenajări se vor asigura accese pentru intervenţii în caz de incendiu

- distanţele minime necesre în caz de incendiu vor fi dimensionate conform normelor pentru trafic greu

- în cazul construcţiilor ce formează curţi interioare, asigurarea accesului autospecialelor de intervenţie ale pompierilor se va face prin ganguri cu lăţime minimă de 3,80 m şi o înălţime de 4,20 m




arhitecturii locale şi prelucrarea unor detalii specifice.


33

- Toate construcţiile vor avea acoperiş de tip şarpantă

Procent de ocupare a terenului şi coeficient de utilizare a ternului pentru zona de locuinţe

- P.O.T. suprafaţă construită/suprafaţă totală - C.U.T. suprafaţă desfăşurată/suprafaţă totală - Pentru loturi pînă la 300 mp POT=40% şi CUT=0,8 - Pentru loturi între 300-500 mp POT=30% şi CUT=0,60 - Pentru loturi peste 500 mp POT=25% şi CUT=0,40 - Frontul la stradă al parcelelor va fi de min. 8 m pentru locuinţe înşiruite şi

de min. 12 m pentru clădiri izolate sau cuplate - Procentul de ocupare a terenului maxim pentru construcţii şi amenajări

sportive va fi de : - 50% pentru construcţii şi amenajări sportive - 20% pentru alei, drumuri şi

parcaje - 30% pentru spaţii verzi - Pentru zona unităţi industriale - P.O.T. – suprafaţa construită/ suprafaţa totală x100=50% - C.U.T. – suprafaţa desfăşurată/suprafaţa totală =1,5

Procentul de ocupare al terenului delimitat pentru zona centrală mixtă în cadrul planşei de reglementări zonificare:

- P.O.T. = 70% şi C.U.T.=1,2

Îmbunătăţire ambientală - folosirea materialelor finisajelor de calitate, evitarea culorilor monotone, refacerea sau refinisarea faţadelor în zona centrală, regîndirea iluminatului public, realizarea micromobilierului urban, plantaţii şi zone verzi pentru confort vizual

Interdicţii temporare de construire


- pentru zona nouă cuprinsă în intravilan se vor respecta POT şi CUT în funcţie de mărimea loturilor






34

Observaţii: În zona U.T.R. II se regăseşte clădirea şcolii primare protejată pe plan local ca patrimoniu construit inventariat. Este interzisă demolarea clădirii. Sunt permise lucrări de modernizare, întreţinere cu păstrarea faţadelor în forma autentică . Nu sunt permise înlocuirea tâmplăriilor cu tâmplării din aluminiu sau PVC. Acestea se vor înlocuii numai cu tâmplării din lemn cu păstrarea dimensiunii golurilor şi formei precum şi a elementelor decorative. În zona U.T.R. II se regăseşte izvorul de apă minerală şi situl arheologic Cserealja. Zona sitului arheologic care cade în intravilan se va degreva în prealabil de sarcina arheologică în cazul eliberării autorizaţiilor de construire. Pentru zona nou inclusă în intravilan se vor respecta condiţiile de parcelare parcele minime de 500 mp şi drumuri propuse cu două sensuri de circulaţie de o parte trotuar şi de partea opusă şanţ. Dimensiunile şi categoria drumului se vor stabili în funcţie de destinaţia zonei şi densitatea traficului din zonă.


35

SAT LELICENI U.T.R. NR. III ZONA VESTICĂ

DESCRIEREA Cuprinde zona cu funcţiunea dominantă de locuire, Lm, construcţii parter , funcţiuni complementare sunt IS, C, SP spaţii plantate TE cuprinde terenuri agricole.

DELIMITARE Cuprinde zona sat Leliceni din cadrul localităţii delimitat la nord, sud şi vest de limita intravilanului şi limita unităţii teritorial administrative, la est de UTR IV zona central nordică a localităţii.


- se pot autoriza construcţii de locuinţe individuale P, P+M, D+P+M şi servicii - modernizări, mansardări, întreţinere -dotări pentru servicii cu regim de înălţime de P, P+M complementare funcţiunii de locuit -se va avea în vedere la autorizarea construcţiilor ca înălţimea acestora să nu depăşească distanţa măsurată pe orizontală din orice punct al clădirii faţă de cel mai apropiat punct al aliniamentului propus.


Restricţii - este interzisă amplasarea de unităţi mari de producţie sau depozite unităţi care produc nocivităţi de orice natură






- se vor respecta zonele de protecţie pentru DJ 123B Regim de înălţime - parter, parter şi mansardă, demisol parter şi mansardă

- regim de înălţime mediu Rmh= aria desfăşurată/aria construită Aliniament - în zonele construite compact, construcţiile vor fi amplasate obligatoriu la

aliniamentul construcţiilor existente - pentru zona nou inclusă în intravilan se vor practica retrageri de la axul

drumului de 5m Amplasarea în interiorul parcelei


36







arhitecturii locale şi prelucrarea unor detalii specifice. - Toate construcţiile vor avea acoperiş de tip şarpantă









Observaţii: În zona U.T.R. III se regăseşte situl arheologic reperat Véreskép. Pentru zona nou inclusă în intravilan se vor respecta condiţiile de parcelare parcele minime de 500 mp şi drumuri propuse cu două sensuri de circulaţie de o parte trotuar şi de partea opusă şanţ. Dimensiunile şi categoria drumului se vor stabili în funcţie de destinaţia zonei şi densitatea traficului din zonă.


37

SAT LELICENI UTR NR. IV ZONA CENTRALĂ

DESCRIEREA Cuprinde zona UTR IV sat Leliceni cu funcţiunea dominantă de locuire, Lm, IS construcţii parter , funcţiuni complementare sunt C, DS, GC cuprinde la est zona pentru unităţi industriale ID, TE cuprinde terenuri agricole, cuprinde la vest zona pentru agrement şi sport SP

DELIMITARE Cuprinde zona centrală din cadrul localităţii delimitat la nord şi sud de limita intravilanului la est de UTR V iar la vest de UTR nr.III.

REGLEMENTĂRI Permisiuni - se pot autoriza construcţii de locuinţe individuale

- modernizări, mansardări, întreţinere - dotări pentru servicii cu regim de înălţime P, P+M complementare

funcţiunii de locuit - se va avea în vedere la autorizarea construcţiilor ca înălţimea acesteia să

nu depăşească distanţa măsurată pe orizontală din orice punct al clădirii faţă de cel mai apropiat punct al aliniamentului propus

- sedii administrative pentru acestea se vor prevedea spaţii verzi cu rol decorativ minimum 15% din suprafaţa terenului.


- Construcţii comerciale; comerţ nealimentar şi alimentar, pentru acestea se vor prevedea spaţii verzi şi plantate 2-5% din suprafaţa totală a terenului


- Construcţii de cult - alăturarea de lăcaşe noi de cult în incinta sau vecinătatea monumentelor istorice se va face cu respectarea prevederilor legale şi cu acordul Ministerului Culturii şi Cultelor, construcţiile noi de cult se vor amplasa la marginea localităţii

- Construcţii de cultură, construcţii de agrement în zonele prevăzute în P.U.G. pentru agrement

- Construcţii de sănătate - dotări pentru instituţii şi servicii cu regim de înălţime de P, P+M

complementare funcţiunii de locuit - se pot autoriza în zona centrală instituţii şi servicii administrative ISa,

învăţământ şi educaţie ISi, sănătate şi asistenţă socială ISs, cultură ISc, culte ISct, comerciale ISco, financiar bancare ISf, sport turism ISst şi prestări servicii Isps

- Împrejmuiri transparente sau opace, decorative sau gard viu cu condiţia ca acestea să nu deranjeze arhitectura faţadelor, percepţia vizuală asupra întregului ( materiale recomandate piatră şi lemn)

- zona pentru gospodărie comunală va cuprinde sub-zona GCc cimitire

Restricţii - este interzis amplasarea de unităţi mari de producţie sau depozite,unităţi care produc nocivităţi de orice natură


38




Aliniament - în zonele construite compact, construcţiile vor fi amplasate obligatoriu la aliniamentul clădirilor existente


parcelei conform codului civil Măsuri P.S.I.

- accese pentru intervenţii în caz de incendiu a autospecialelor cu lăţimea de 3,80m şi înălţimea de 4,20m.

- pentru curţile interioare (menţionate la art. 644 din reguli şi dispoziţii de apărare împotriva incendiilor) se asigură accese pietonale de 1,50m lăţime şi 1,90m înălţime.

- distanţele minime necesare în caz de incendiu vor fi dimensionate conform normelor pentru trafic greu




arhitecturii locale şi prelucrarea unor detalii specifice - toate construcţiile vor avea acoperiş de tip şarpantă şi învelitoare din ţigle

ceramice Procentul de ocupare al ternului şi coeficientul de utilizare al terenului pentru zona de locuinţe

- P.O.T. suprafaţa construită/suprafaţa totală x 100 - C.U.T. suprafaţa desfăşurată/ suprafaţa totală - Pentru loturi până la 300 mp POT=40% şi CUT=0,8 - Pentru loturi între 300 şi 500 mp POT=30% şi CUT=0,6 - Pentru loturi peste 500 mp POT=25% şi CUT=0,4 - Frontul la stradă al parcelelor va fi de min. 8 m pentru locuinţe înşiruite şi



parcaje - 30% pentru spaţii verzi

- Pentru zona unităţi industriale


39

- P.O.T. – suprafaţa construită/ suprafaţa totală x100=50% - C.U.T. – suprafaţa desfăşurată/suprafaţa totală =1,5

Procentul de ocupare al terenului delimitat pentru zona centrală mixtă în cadrul planşei de reglementări zonificare: (dar numai pentru zona delimitată)

- P.O.T. = 70% şi C.U.T.=1,2 Îmbunătăţire ambientală

- folosirea materialelor finisajelor de calitate, evitarea culorilor monotone, refacerea sau re-finisarea faţadelor în zona centrală, regândirea iluminatului public, realizarea micro-mobilierului urban, plantaţii şi zone verzi pentru confort vizual

Interdicţii temporare de construire - interdicţiile de construire îşi pierd valabilitatea în momentul eliminării

cauzelor ce le-au determinat - pentru zona nouă cuprinsă în intravilan se vor respecta POT şi CUT în

funcţie de mărimea loturilor - realizarea în zona drumului public a oricărei construcţii sau instalaţii, în

orice scop se face cu respectarea legislaţiei în vigoare privind amplasarea şi autorizarea executării construcţiilor şi numai cu acordul prealabil al administratorului drumului

- Se va asigura amplasamentul pentru lucrări conexe, utilităţi - Se pot autoriza anexe gospodăreşti retrase de la frontul stradal, numai în

partea posterioară a lotului, numai parter cu asigurarea utilităţilor (apă potabilă şi canalizare menajeră), pentru depozitarea gunoiului de grajd se vor construii cuve speciale


Observaţii: În zona U.T.R IV se regăseşte monumentul de arhitectură Ansamblul bisericii romano catolice Sf. Duh, pentru care s-a propus un perimetru de protecţie tranzitoriu de 200 m conform planşei anexate, iar autorizaţiile de construire se vor elibera numai cu acordul sau avizul Ministerului Culturii şi Cultelor a judeţului. Având în vedere caracterul zonei care alcătuieşte un trup separat, iar în această zonă nu s-au prevăzut extinderi ale intravilanului noile construcţii nu vor obtura monumentul.

De asemenea se regăseşte cimitirul cu o zonă de protecţie sanitară de 50m de la limita parcelei în care se instituie interdicţie definitivă de construibilitate.

Tot în zona central nordică se regăseşte situl arheologic Banatus, iar în zona sud vestică situl arheologic Kohegy care se suprapune pe o zonă din intravilan. Pentru eliberarea oricărei autorizaţii de construire în acest perimetru se va solicita în prealabil degrevarea de sarcina arheologică şi se va solicita elaborarea unui plan urbanistic zonal.

În faţa bisericii se regăseşte teiul monument al naturii sub denumirea de Leliceni Tilia SP în a cărui rază de protecţie de 500 m se vor elabora studii pentru a nu periclita monumentul naturii. În imediata apropiere se interzice amplasare de orice fel de construcţie. În zona U.T.R. IV se regăseşte zona de extindere a intravilanului cu destinaţia de zonă de agrement a cărui zonă se suprapune pe o parte cu situl arheologic Kerekerdo. Pentru eliberarea oricărei autorizaţii de construire în acest perimetru se va solicita în prealabil degrevarea de sarcina arheologică. Pentru zona nou inclusă în intravilan se vor respecta condiţiile de parcelare parcele minime de 500 mp şi drumuri propuse cu două sensuri de circulaţie de o parte trotuar şi de partea opusă şanţ. Dimensiunile şi categoria drumului se vor stabili în funcţie de destinaţia zonei şi densitatea traficului din zonă.


40

SAT LELICENI UTR NR. V ZONA ESTICĂ

DESCRIEREA Cuprinde zona cu funcţiunea dominantă de locuire, Lm, construcţii parter , funcţiuni complementare sunt IS, C, TE cuprinde terenuri agricole.

DELIMITARE Cuprinde zona sat Leliceni din cadrul localităţii delimitat la nord şi sud de limita intravilanului, la vest de UTR nr. IV iar la est de UTR nr. VI sat Misentea.


- se pot autoriza construcţii de locuinţe individuale P, P+M, D+P+M, şi servicii - modernizări, mansardări, întreţinere -dotări pentru servicii cu regim de înălţime de P, P+M complementare funcţiunii de locuit -se va avea în vedere la autorizarea construcţiilor ca înălţimea acestora să nu depăşească distanţa măsurată pe orizontală din orice punct al clădirii faţă de cel mai apropiat punct al aliniamentului propus.







Regim de înălţime - parter, parter şi mansardă, demisol, parter şi mansardă

- regim de înălţime mediu Rmh= aria desfăşurată/aria construită


- pentru zona nou inclusă în intravilan se vor practica retrageri de la axul drumului de 5m


41







- Se vor respecta distanţele minime de siguranţă din tabelul 2.2.2 din normativ P 118-99 şi se vor amplasa astfel încât să nu permită propagarea incendiilor pe o perioadă de timp normată, sau în cazul prăbuşirii să nu afecteze obiectele învecinate.

Caracteristici arhitecturale

- realizarea unei arhitecturi moderne cu respectarea unor caracteristici ale arhitecturii locale şi prelucrarea unor detalii specifice.

- Toate construcţiile vor avea acoperiş de tip şarpantă









42


Observaţii: În zona U.T.R V se regăseşte clopotniţa de lemn din Nagyboroszlo inventariat de DCCPN Harghita şi pentru care se propune o zonă de protecţie pe plan local. Demolarea clopotniţei este interzisă iar amplasarea indicatoarelor rutiere se vor face în aşa fel încât să nu deranjeze vederea asupra întregului. Pentru zona nou inclusă în intravilan sau cele cu interdicţie de construibilitate la elaborarea de P.U.Z. se vor respecta condiţiile de parcelare parcele minime de 500 mp şi drumuri propuse cu două sensuri de circulaţie de o parte trotuar şi de partea opusă şanţ. Dimensiunile şi categoria drumului se vor stabili în funcţie de destinaţia zonei şi densitatea traficului din zonă.


43

SAT MISENTEA UTR NR. VI ZONA VESTICĂ

DESCRIEREA Cuprinde zona cu funcţiunea dominantă de locuire, Lm, construcţii parter , funcţiuni complementare sunt IS, C, TE cuprinde terenuri agricole, cuprinde la sud zona ID industrială, cuprinde la nord vest zona de agrement

DELIMITARE Cuprinde zona sat Misentea din cadrul localităţii delimitat la nord şi sud de limita intravilanului, la vest de UTR nr. V sat Leliceni iar la est de UTR nr. VII sat Misentea zona centrală.


- se pot autoriza construcţii de locuinţe individuale P, P+M, D+P+M şi servicii - modernizări, mansardări, întreţinere -dotări pentru servicii cu regim de înălţime de P, P+M complementare funcţiunii de locuit -se va avea în vedere la autorizarea construcţiilor ca înălţimea acestora să nu depăşească distanţa măsurată pe orizontală din orice punct al clădirii faţă de cel mai apropiat punct al aliniamentului propus. În zona industrială se pot autoriza construcţii noi numai cu caracter industrial cu un regim de înălţime parter şi mansardă şi funcţiuni complementare (utilităţi, spaţii verzi, căi de circulaţie) -se va avea în vedere protejarea prin perdele de protecţie faţă de zona de locuit pentru construcţiile industriale vor fi prevăzute spaţii verzi şi aliniamente cu rol de protecţie în funcţie de categoria acestora dar nu mai puţin de 20% din suprafaţa totală a terenului. Autoservice la limita zonei industriale pentru care se vor evita sursele de poluare chimică, posturile trafo şi zonele de afluenţă ale publicului

- Construcţii de cultură, construcţii de agrement în zonele prevăzute în P.U.G. pentru agrement


unităţi care produc nocivităţi de orice natură - este interziză folosirea azbocimentului la acoperiri de tip şarpantă la

frontul stradal - în zona drumului public este interzis amplasarea de construcţii, panouri

publicitare sau instalaţii care periclitează siguranţa circulaţiei - pentru protecţia resurselor de apă:- este interzisă evacuarea de ape uzate

în apele subterane, utilizarea de canale deschise de orice fel pentru evacuările ori scurgerile de ape fecaloid-menajer sau cu conţinut periculos

- zonele de protecţie sanitară la instalaţiile de alimentare cu apă se stabilesc de autoritatea centrală în domeniul sănătăţii publice iar în zonele de


44

protecţie instituite sunt interzise depozitarea şi folosirea de îngrăşăminte, pesticide sau alte substanţe periculoase















de min. 12 m pentru clădiri izolate sau cuplate - Pentru zona unităţi industriale - P.O.T. – suprafaţa construită/ suprafaţa totală x100=50% - C.U.T. – suprafaţa desfăşurată/suprafaţa totală =1,5 - Procentul de ocupare a terenului maxim pentru construcţii şi amenajări



-


45

Interdicţii temporare de construire - interdicţiile de construire îşi pierd valabilitatea în momentul eliminării

cauzelor ce le-au determinat - pentru zona nouă cuprinsă în intravilan se vor respecta POT şi CUT în

funcţie de mărimea loturilor iar acolo unde s-a prevăzut interdicţie temporară de construibilitate se vor întocmii documentaţii de genul P.U.Z. sau P.U.D.





Observaţii: În zona U.T.R VI se regăseşte propunerea de includere în P.U.G. a casei memoriale a pictorului Nagy Istvan, Monumentul comemorativ al pictorului Nagy Istvan şi clopotniţa de lemn Nagy Tizes inventariat de DCCPN Harghita şi pentru care se propune o zonă de protecţie pe plan local. Lucrările de construcţie sunt permise doar cele de întreţinere, consolidare reabilitare cu condiţia păstrării caracterului şi materialelor originale. Sunt interzise schimbarea tâmplăriilor cu tâmplării din aluminiu sau PVC. Tâmplăriile vor fi doar din lemn cu păstrarea formei, dimensiunilor şi elementelor decorative.

Având în vedere caracterul zonei care este dens construită noile construcţii nu vor obtura monumentul. Demolarea clopotniţei precum şi a casei memoriale este interzisă.

Pentru zona nou inclusă în intravilan sau cele cu interdicţie de construibilitate la elaborarea de P.U.Z. se vor respecta condiţiile de parcelare parcele minime de 500 mp şi drumuri propuse cu două sensuri de circulaţie de o parte trotuar şi de partea opusă şanţ. Dimensiunile şi categoria drumului se vor stabili în funcţie de destinaţia zonei şi densitatea traficului din zonă.


46

SAT MISENTEA UTR NR. VII ZONA CENTRALĂ

DESCRIEREA Cuprinde zona UTR VII sat Misentea zona centrală cu funcţiunea dominantă de locuire, Lm, IS construcţii parter , funcţiuni complementare sunt C, DS, GC cuprinde la est zona pentru unităţi agricole A, TE cuprinde terenuri agricole, cuprinde în centru zona pentru agrement şi sport SP

DELIMITARE Cuprinde zona centrală din cadrul localităţii delimitat la nord şi sud de limita intravilanulului, la vest de UTR nr. VI iar la est de UTR nr. VIII.


- se pot autoriza construcţii de locuinţe individuale P, P+M, D+P+M şi servicii - modernizări, mansardări, întreţinere -dotări pentru servicii cu regim de înălţime de P, P+M complementare

funcţiunii de locuit în zona delimitată pentru centru localităţii:

- construcţii administrative pentru acestea se vor prevedea spaţii verzi cu rol decorativ minimum 15% din suprafaţa terenului.


- Construcţii comerciale; comerţ nealimentar şi alimentar, pentru aceste se vor prevedea spaţii verzi şi plantate 2-5% din suprafaţa totală a terenului


- Construcţii de cult alăturarea de lăcaşe noi de cult în incinta sau vecinătatea monumentelor istorice se va face cu respectarea prevederilor legale şi cu acordul Ministerului Culturii şi Cultelor, construcţiile noi de cult se vor amplasa la marginea localităţii

- Construcţii de cultură, amenajări sportive, construcţii de agrement în zonele prevăzute în P.U.G. pentru agrement şi sport

- Construcţii de sănătate - dotări pentru instituţii şi servicii cu regim de înălţime de P, P+M

complementare funcţiunii de locuit - se pot autoriza în zona centrală instituţii şi servicii administrative ISa,

învăţămînt şi educaţie ISi, sănătate şi asistenţă socială ISs, cultură ISc, culte ISct, comerciale ISco, financiar bancare ISf, sport turism ISst şi prestări servicii Isps

- se va avea în vedere la autorizarea construcţiilor ca înălţimea acestora să nu depăşească distanţa măsurată pe orizontală din orice punct al clădirii faţă de cel mai apropiat punct al aliniamentului propus.


47


-zona pentru gospodărie comunală va cuprinde subzona GCc cimitire - Pentru zona agrozootehnică în zona prevăzută pentru unităţi agricole se

pot autoriza construcţii noi numai cu caracter agricol şi anexele acestora cu regim de înălţime parter şi mansardă şi funcţiuni complementare (utilităţi, spaţii verzi, căi de circulaţie)

- se va urmării realizarea de microferme în acestă zonă

Restricţii - este interzisă amplasarea de unităţi mari de producţie sau depozite unităţi care produc nocivităţi de orice natură sau alte funcţiuni în afara celor de la permisiuni




Regim de înălţime - parter, parter şi mansardă, demisol parter şi mansardă - regim de înălţime mediu Rmh= aria desfăşurată/aria construită


- pentru zona nou inclusă în intravilan se vor practica retrageri de la marginea drumului de 5m











48






- Pentru zona cu unităţi industriale şi agricole - P.O.T. suprafaţa construită/suprafaţa totală x100=50% - C.U.T. suprafaţa desfăşurată/suprafaţa totală =1,5

Procentul de ocupare al terenului delimitat pentru zona centrală mixtă în cadrul planşei de reglementări zonificare: (dar numai pentru zona delimitată)

- P.O.T. = 70% şi C.U.T.=1,2

Îmbunătăţire ambientală - folosirea materialelor finisajelor de calitate, evitarea culorilor monotone, refacerea sau refinisarea faţadelor în zona centrală, regîndirea iluminatului public, realizarea micromobilierului urban, plantaţii şi zone verzi pentru confort vizual

Interdicţii temporare de construire


- pentru zona nouă cuprinsă în intravilan se vor respecta POT şi CUT în funcţie de mărimea loturilor





Observaţii:


49

În zona U.T.R VII se regăseşte ansamblul de arhitectură a bisericiii romano catolice A Tuturor Sfinţiilor pentru care s-a propus un perimetru de protecţie tranzitoriu de 200 m conform planşei anexate, zonă în care se vor elibera autorizaţii de construire numai cu acordul sau avizul Ministerului Culturii şi Cultelor a judeţului. Avînd în vedere caracterul zonei care este dens construită noile construcţii nu vor obtura monumentele. Construcţiile amplasate foarte apropiat de monument nu vor avea voie să depăşească înălţimea bisericii. Tot în zona U.T.R. VII se regăseşte clădirea fostei şcoli confesionale şi clădirea parohiei inventariat de DCCPN Harghita şi pentru care se propune o zonă de protecţie pe plan local. Lucrările de construcţie: sunt permise doar cele de întreţinere, consolidare reabilitare cu condiţia păstrării caracterului şi materialelor originale. Sunt interzise schimbarea tâmplăriilor cu tâmplării din aluminiu sau PVC. Tâmplăriile vor fi doar din lemn cu păstrarea formei, dimensiunilor şi elementelor decorative.

Având în vedere caracterul zonei care este dens construită noile construcţii nu vor obtura monumentul.



50

SAT MISENTEA UTR NR. VIII ZONA ESTICĂ

DESCRIEREA Cuprinde zona cu funcţiunea dominantă de locuire, Lm, construcţii parter , funcţiuni complementare sunt IS, C, TE cuprinde terenuri agricole.

DELIMITARE Cuprinde zona sat Misentea din cadrul localităţii delimitat la nord sud şi est de limita intravilanului, la vest de UTR nr. VII sat Misentea zona centală.


- se pot autoriza construcţii de locuinţe individuale şi servicii - modernizări, mansardări, întreţinere -dotări pentru servicii cu regim de înălţime de P, P+M complementare funcţiunii de locuit -se va avea în vedere la autorizarea construcţiilor ca înălţimea acestora să nu depăşească distanţa măsurată pe orizontală din orice punct al clădirii faţă de cel mai apropiat punct al aliniamentului propus.







Regim de înălţime - parter, parter şi mansardă - pentru zona nou inclusă în intravilan: parter, parter şi etaj sau parter şi

mansardă - regim de înălţime mediu Rmh= aria desfăşurată/aria construită





51















Observaţii: În zona U.T.R VIII se regăseşte o parte din zona de protecţie a ansamblului de arhitectură a bisericii romano catolice A Tuturor Sfinţiilor , zonă în care se vor elibera autorizaţii de construire numai cu acordul sau avizul Ministerului Culturii şi Cultelor a judeţului.


52

SAT HOSASĂU UTR IX ZONA SAT HOSASĂU

DESCRIEREA Cuprinde zona cu funcţiunea dominantă de locuire, Lm, construcţii

parter , funcţiuni complementare sunt IS, C, SP spaţii plantate TE cuprinde terenuri agricole.

DELIMITARE Cuprinde zona sat Hosasău din cadrul localităţii delimitat la nord,sud, est şi vest de limita intravilanului.


- se pot autoriza construcţii de locuinţe individuale, case de vacanţă cu caracter sezonier P, P+M, D+P+M şi servicii - modernizări, mansardări, întreţinere -dotări pentru servicii cu regim de înălţime de P, P+M complementare funcţiunii de locuit -se va avea în vedere la autorizarea construcţiilor ca înălţimea acestora să nu depăşească distanţa măsurată pe orizontală din orice punct al clădirii faţă de cel mai apropiat punct al aliniamentului propus. -se pot autoriza construcţii pentru agrement şi sport, amenajări de parcuri publice în zona SP. - În cadrul parcelelor pe care se vor realiza case de vacanţă se va prevedea în mod obligatoriu plantarea a cel puţin unui pom fructifer şi a tufelor fructifere. Se va ţine cont de plantare speciilor autohtone şi nu a speciilor străine.






- trebuie aplicat cositul alternativ deoarece efectele cositului integral nu sunt cunoscute.

- Arderea vegetaţiei este interzisă.


53

- În perioada de vulnerabilitate pentru păsări care este în perioada de cuibărire nu se vor executa lucrări de construcţii în perioada 01 martie -15 iunie

- În perimetrul de protecţie a ariei de protecţie specială avifaunistică „Depresiunea şi Munţii Ciucului” sunt interzise:

- folosirea de aparate, instalaţii şi dispozitive antipasăre - folosire culorii albastre la învelitori - folosirea erbicidelor, pesticidelor, insecticidelor şi a substanţelor toxice

precum şi folosirea seminţelor de gazon alohtone. - În cazul pârâurilor şi râurilor se interzice modificarea albiei acestora prin

lucrări de terasament sau construcţii, defrişarea vegetaţie de pe margine pârâurilor.

- Se interzice practicarea sporturilor extreme: enduro, motor de cross, maşini de teren

- Se interzic defrişările, tăierile rase şi lucrările silvice care au ca rezultat tăierea arborilor pe suprafeţe mari

- Se interzice adunarea lemnului pentru foc, culegerea de ciuperci - Se interzice vânătoarea în timpul cuibăritului prin deranjul şi zgomotul

cauzat de către gonaci - Drenarea zonelor umede din extravilan este interzisă - pentru zona nou inclusă în intravilan se instituie interdicţie temporară de

construibilitate până la elaborarea unui P.U.Z care va rezolva parcelarea şi accesele în zonă





parcelei conform codului civil Măsuri P.S.I - pentru toate categoriile de construcţii şi amenajări se vor asigura

accese pentru intervenţii în caz de incendiu - distanţele minime necesre în caz de incendiu vor fi dimensionate conform

normelor pentru trafic greu - accesele şi pasajele carosabile nu trebuie obstrucţionate prin mobilier

urban şi trebuie păstrate libere în permanenţă. Caracteristici arhitecturale

- realizarea unei arhitecturi moderne cu respectarea unor caracteristici ale arhitecturii locale şi prelucrarea unor detalii specifice.

- Toate construcţiile vor avea acoperiş de tip şarpantă Procent de ocupare a terenului şi coeficient de utilizare a ternului pentru zona de locuinţe

- P.O.T. suprafaţă construită/suprafaţă totală - C.U.T. suprafaţă desfăşurată/suprafaţă totală - Pentru loturi pînă la 300 mp POT=40% şi CUT=0,8 - Pentru loturi între 300-500 mp POT=30% şi CUT=0,6


54

- Pentru loturi peste 500 mp POT=25% şi CUT=0,40 - Frontul la stradă al parcelelor va fi de min. 8 m pentru locuinţe înşiruite şi



parcaje - 30% pentru spaţii verzi Interdicţii temporare de construire





Observaţii: În zona U.T.R IX se regăseşte propunerea de includere în P.U.G. a monumentului de arhitectură Capela romano catolică pentru care s-a propus un perimetru de protecţie tranzitoriu de 100 m conform planşei anexate, iar pînă la includerea oficială pe lista monumentelor de arhitectură se vor elibera autorizaţii de construire numai cu acordul sau avizul Ministerului Culturii şi Cultelor a judeţului. În zona U.T.R. IX se regăseşte zona nou inclusă în intravilan propusă pentru agrement pentru care se va elabora plan urbanistic zonal. În zona U.T.R. IX se regăseşte izvorul de apă minerală Erzsebet.


Zona UTR IX se suprapune peste situl natura 2000 cod ROSPA 0034”Depresiunea şi munţii Ciucului”. Pentru orice categorii de lucrări din acest perimetru se va solicita aviz de mediu şi se va detalia modul în care influenţează programul propus acest sit. Specii ocrotite în cadrul ariei de protecţie specială avifaunistică ROSP 0034: Ciconia ciconia, Ciconia nigra, Pernis apivorus ,Circus aeruginosus ,Circus pygargus ,Circus cyaneus, Aquila pomarina, Bonasa bonasia, Crex crex, Aegolius funereus, Glaucidium passerinum, Strix uralensis, Caprimulgus europaeus, Dryocopus martius, Dendrocopos syriacus, Dendrocopos leucotos, Picoides tridactylus, Picus canus, Ficedula parva,Ficedula albicollis, Lanius collurio, Tetrao urogallus.


55

SAT HOSASĂU UTR X ZONA TRUP CAPELA MEDIEVALĂ

DESCRIEREA Cuprinde zona cu funcţiunea dominantă de culte, IS ct,locuire construcţii parter , funcţiuni complementare sunt IS, C, DS, cuprind TE terenuri agricole.

DELIMITARE Cuprinde zona U.T.R.X din cadrul localităţii delimitat la nord , sud, est şi vest de limita intravilanului.


Construcţii de cult alăturarea de lăcaşe noi de cult în incinta sau vecinătatea monumentelor istorice se va face cu respectarea prevederilor legale şi cu acordul Ministerului Culturii şi Cultelor, construcţiile noi de cult se vor amplasa la marginea localităţii


se pot autoriza construcţii de locuinţe individuale şi servicii - modernizări, mansardări, întreţinere

-dotări pentru servicii cu regim de înălţime de P, P+M complementare funcţiunii de locuit -se va avea în vedere la autorizarea construcţiilor ca înălţimea acestora să nu depăşească distanţa măsurată pe orizontală din orice punct al clădirii faţă de cel mai apropiat punct al aliniamentului propus.






- trebuie aplicat cositul alternativ deoarece efectele cositului integral nu sunt cunoscute.

- Arderea vegetaţiei este interzisă.


56

- În perioada de vulnerabilitate pentru păsări care este în perioada de cuibărire nu se vor executa lucrări de construcţii în perioada 01 martie -15 iunie

- În perimetrul de protecţie a ariei de protecţie specială avifaunistică „Depresiunea şi Munţii Ciucului” sunt interzise:

- folosirea de aparate, instalaţii şi dispozitive antipasăre - folosire culorii albastre la învelitori - folosirea erbicidelor, pesticidelor, insecticidelor şi a substanţelor toxice

precum şi folosirea seminţelor de gazon alohtone. - În cazul pârâurilor şi râurilor se interzice modificarea albiei acestora prin

lucrări de terasament sau construcţii, defrişarea vegetaţie de pe margine pârâurilor.

- Se interzice practicarea sporturilor extreme: enduro, motor de cross, maşini de teren

- Se interzic defrişările, tăierile rase şi lucrările silvice care au ca rezultat tăierea arborilor pe suprafeţe mari

- Se interzice adunarea lemnului pentru foc, culegerea de ciuperci - Se interzice vânătoarea în timpul cuibăritului prin deranjul şi zgomotul

cauzat de către gonaci - Drenarea zonelor umede din extravilan este interzisă - pentru zona nou inclusă în intravilan se instituie interdicţie temporară de

construibilitate până la elaborarea unui P.U.Z care va rezolva parcelarea şi accesele în zonă

Regim de înălţime - parter, parter şi mansardă - pentru zona nou inclusă în intravilan: parter, parter şi etaj sau parter şi

mansardă - regim de înălţime mediu Rmh= aria desfăşurată/aria construită


- pentru zona nou inclusă în intravilan se vor practica retrageri de la axul drumului de 5m iar de la limita proprietăţii de 6m.








Procent de ocupare a terenului şi coeficient de utilizare a ternului pentru zona de locuinţe - P.O.T. suprafaţă construită/suprafaţă totală


57

- C.U.T. suprafaţă desfăşurată/suprafaţă totală - Pentru loturi pînă la 300 mp POT=40% şi CUT=0,8 - Pentru loturi între 300-500 mp POT=30% şi CUT=0,6 - Pentru loturi peste 500 mp POT=25% şi CUT=0,40 - Frontul la stradă al parcelelor va fi de min. 8 m pentru locuinţe înşiruite şi



- pentru zona nou cuprinsă în intravilan se va realiza un plan urbanistic zonal şi se vor respecta POT şi CUT în funcţie de mărimea loturilor


- se va asigura amplasamentul pentru lucrări conexe, utilităţi - nu se vor autoriza anexe gospodăreşti de tip rural. Prospectul stradal se va

amenaja cu rigole de scurgere şi trotuar pentru pietoni - Pentru zonele inundabile se instituie interdicţie temporară de

construibilitate până la eliminarea cauzelor

Observaţii: În zona U.T.R X se regăseşte propunerea de includere în P.U.G. a monumentului de arhitectură Locul capelei medievale pentru care s-a propus un perimetru de protecţie tranzitoriu de 100m conform planşei anexate, iar pînă la includerea oficială pe lista monumentelor de arhitecturaă se vor elibera autorizaţii de construire numai cu acordul sau avizul Ministerului Culturii şi Cultelor a judeţului.

Zona UTR X se suprapune peste situl natura 2000 cod ROSPA 0034”Depresiunea şi munţii Ciucului”. Pentru orice categorii de lucrări din acest perimetru se va solicita aviz de mediu şi se va detalia modul în care influenţează programul propus acest sit. Specii ocrotite în cadrul ariei de protecţie specială avifaunistică ROSP 0034: Ciconia ciconia, Ciconia nigra, Pernis apivorus ,Circus aeruginosus ,Circus pygargus ,Circus cyaneus, Aquila pomarina, Bonasa bonasia, Crex crex, Aegolius funereus, Glaucidium passerinum, Strix uralensis, Caprimulgus europaeus, Dryocopus martius, Dendrocopos syriacus, Dendrocopos leucotos, Picoides tridactylus, Picus canus, Ficedula parva,Ficedula albicollis, Lanius collurio, Tetrao urogallus.

PLAN URBANISTIC GENERAL - judetulharghita.ro din... · de Cadastru Geodezie şi Cartografie...

Documents

Transcript of PLAN URBANISTIC GENERAL - judetulharghita.ro din... · de Cadastru Geodezie şi Cartografie...