SERIA II. ANUL IV, No. 710.

NUMARUL 10 BANÏA IltDNAAIEI'VTELE

incep la 10 15 ale fle-cärel lunï gl se pli-tese tot-d'a-una Inainte

In Bucurestl la Casa Administrat,ielIn judele si streinátate prin mandate po0.aleUn an in tara 30 leT ; lu streinatate 50 lelSase hm! . . . 15 » » a 25'fret tutti . . . 8 » » . 13

Un numar In streinatate 30 ban!'

MANUSCRISELE NU SE TNAPOIAZA..,.,...r

IIEDA("TIANo. 8. STRADA CLEMENTE! No. 3

4-`,_r-,,_Editla a treia VINERI, 13 MARTIE 1898.

TZTGi EIPOl

NUMARUL 10 BANÏANUNCIUItII.E

In Bucureel si judef,e as primese numal laAdministratic

In streinatate, direct la administra(ie ,i latonte oficiile de publicit.ate

Anunciurl la pag. IV . . . , 0.30 b. Lnit. . lli , 2. lel .

11 3. . »

Insertiile si reclamele 3 1eT rindul

UN NUMAR VECIIÜ 30 EA1.1

A öliIArIST El A!I TIANo. 3 STRADA CLEHENTI:I No. 3

GUVERNUL LIBERAL ORGACONSECINTI FATALE

Am arätat eri ce periculoasa cre-dinta va trebui sa prinda radäeinlIn opiniunea publica, daca mizera-bilil autori al complotulul militardin 1894 volo mal sta la cfrma dupadezvaluirea criminale) lor fapte.

Sa vedem asta-z1 ce inriurire trebuie sa exercite acest fapt asupraluptelor noastre de partid.

Evident ca succesul unor ase-menl ade criminale ar dezgusta deviata politica pe toate elementeleserioase si deinne. Daca puterea sedobîndeste cu mijloace de soiul a-cesta, daca spre a ajunge in pozi-tiune sa-t1 realizezt vederile poli-

tice trebuie sa razvratestt armatasi sa zdruncinl Statul din temelil,atuncl elementele sanatoase, carieu niel un pret nu pot consimti sauzeze de asa mijloace, vor disparede pe arena politica si vor cautasast înirebuinteze alt -fel inteligentasi forta de munca.

Local lasat de dinsil ar fi nea-parat ocupat de oamenil capabilla face concurenta partidulul libe-ral in felul de lupta politica a a-cestuia.

Tara avea drept conducatort nu oamenl de Stat, ci ban-

dit!, misel in stare sa ruineze totnutnaI sa ajunga el la putere.

Dar chiar daca bärbatit seriosisi patrioti s'ar incerca sa nu para -seasca lupta, el ar fi dati la o partede curent, ca niste nepriceputt cari1st pierd vremea si puterile cu luptalegala, pe cind puterea se obtiilecu masinatiunl criminale si se pas-treaza malgré tout cu atitmal mult eu cit a fost mal mare(rima.

In asemenl conditiuni, fireste can'ar trebui multa vreme pentru caviata noasträ politica sa intreacain ticalosie pe aceea a HegatululPoloniel si ca aceeast soarta saloveasca Rominia.

Repetam ceea ce am spus erinu e vorba aci de interese de partid,e in joc existenta si viitorul tarit.

Nu un Stat mie ca al nostru, darIlict unul mare si puternic nu poateexista daca luptele politice a,jungsa constea din crime de inalta tra-dare.

Daca autoril nelegiuiril de la 1894nu -st daü seamil de gravitatea si-tuatiunil, el trebuiesc silitl s'o in-teleaga.

Raminerea la cìrma a partidululliberal dupa dezvaluirea crilnel ileinalta tradare sävtrsita tu opoziti-une, ar avea consecinti nenorocitepentru tara nu numal inlauntru, cisi in M'ara.

Din tot sud -estul Europei, rega-tul Rotniniel se pretuieste in strai-natate ca un factor de ordine, caun punct pe care marne Putera sepot rezema Cu iucredere.

E1 bine, reputatiunea aceasta, (is-tigata cu multa truda si alit de fo-lositoare noua din toate punctelede vedere, am pierde -o uegresit.

U tara In care, dupa treï -zecl de

and de regim monarchic constitutio-nal, un partid de guvernamint e instare, ca partidul liberal, sa orga-nizeze pronunciamente, si dupa dez-valuirea acelul act monstruos malramîue la putere, nu se poate bu-cura de increderea Statelor europenein cari asemenl acte constituiesccrima de inalta tradare si sunt as-pru pedepsite.

Continuarea situatiunil esceptionalde grave in care ne gasim, ar aveade efect sa ne degradeze in ochilstrainatatel.

Daca in partidul liberal se malgasese oamenl pe cari pauma po-litics sa nu -1 fi orbit cu desì vir-sire si stim ca sunt asemenl oa-menl el trebue sä inteleaga cäinteresele cele mal scumpe ale ta-reI cer imperios sa se pue capatregimulul liberal.

Numal asa putero esi din situa-tiunea imposibila de asta -z1; nu-mal asa se pot evita fatalele con-

secintt ale pacatuluï din 1894.---..o41111

GUVERNUL LIBERAI

ORGANIZATORUL DjVABTÄRILOR

Proeesui celor arestatl in urinadevastäarilor din Noembre, des->fL1 erat Inaintea targai etc juratldin Capitalú, a stabiiit caí poiana,adieä guvernul, a fost organiza-torul devastàarilor.

Politia, menitit ln ori -ce Statsá tic ordiuea i sìs garanteze st-guran>ta locnitorilor, la noi, subregimul partidulul liberal, tur-bnrzs ordittea, atenteazì'a la sigu-rantta rii la averea oamenilor,

Declaratíuuile Mente de tuenl-pa>ti In fata Curtir nu mal lasiiniel o Indoialá In aceastit pri-vina.

Cine a spart geanturi fil uti ?Politia guvernulul liberal.

Cine a priädat práválüle ziva'nainiaza mare ? Politia guvernn-lui liberal.

Cine ne -a Ment do baljoeurit tustritiuátate ? Politice gnvernulnlliberal.

Neapárat, pollina n'a fost decot un instrument. Vina ti rás-punderea sunt ale guverttulni(-

Acnm se explican pe deplin de-clarattile rlovititoare ale binciiministeriale a doua zi dupa de-vastitri.

Iu urina niuirturisirilor fúeutela Curtea eu jurati, trebnie sätrecem ili aecasa ispravá la pa-sivul deja atti de Incarcat al re-gi.muiui liberal.

PERDEREA METEORULUÏi1

D. N. Fleva a cerut eri guvernuluisä-i pue la dispozifie artels privitoarela repara f iunie d'acum un an aie va-porului Meteorul, precum vi rezul'alulanchetei ce s'a fäcut exsupra cauzelornaufragiulul aveslui vas.

D. Fleva este laolärit a faze o inter-pelare in aceastä privinfä.

Ne pare foarte bine de aceastä hotel-rire a d-lut I+'leva, r,äci numai ava emputea afla cine e adeväratul vinovatpentru perderea de un milicn, suferitäde taret.

D. 1+'leva insä n'ar trebui sä se mul-fumeascä cu bälbäelile lui Mututicä, cisä cearä guvernului explica f iuni cate-gorice, cäci s'aic petrecut cu aceasta o-cazie lucruri de gravitate ex:sepfionaläi nu cu arestarea cäpitanului «Meteo-s,

rulut» se pot späla grevelile incapa-citatea d-lui lonel Brätianu.

0 fi vinovat cäpitanval pentru cä n'afinut cum era de datoria sa un regis-tru at cälätorilor, o fi iarä¢i vinovatpentru cä n'a stat la postul säú in lottimpul cela, dar ar trebui sä vtie faravi cine e vinovat de reparafiunile in-complecte vi defectuoase ale 1/Ieteoru-lai vi de faptul cä acest vapor nu erade toc asigurat.

NIZATORUL DEVASTARILORDgMITRIE STURDZA

5t

Episcopul Partenie

Alegerea de Epidcop. CandidatalEpiseopulnl PArtenfe. Can-

didtatul gnvernulnl.

Alegerea de EpiscopDe la mine sá nu max ceri nimic,

dar absolut nimic, dle Sturdza ! a a-postrofat acum cite-va zile P. S. Sa Epis-copul Dunáreï de jos pe primul ministru :

. ?Lasá cá ma infelegl d-ta destul de

bine !de atrcncl rela f iunile dintre Episcopa,cl

Partenie si d. Dim. Sturdza sunt foarteincordate. De alt-fel, triai de pe vremea a-facerei fostului Mitropolit Primat, rapor-turile dintre Oreste si .Pilade de odinioarásunt cam reci. Episcopul Partenie merezïse plinyea cá d. Dim. Sturdza nu l'a apärat de loc, cind o lume tntreagá il acuzd. cá a fort promotorul dárel în judecatä a fostulul Mitropolit Ghenr.die.

Acum, in ajunul alegerel de Episcop alR£mnicului, Episcopul Partenie, avind uncandidat, a cerut concursul guvernulul,dar nu i s'a dat nid un ráspuns.

randidutul Episcopulnl PartenteCandidatul Episcopulul Dunäril de Jos

este Arhiercul Calistrat Orleanu.In favoarea acestei candidatu.ri, Epis-

copul Partenie s'a adresat d lor Dim.Sturdza, Eugen Státescu si Spiru Haret.

Arhiereul Calistrot mai e susfinu.t side Mitropolitul 111oldovel si de EpiscopiiSilvestru de HU l si Dionisie de Buzäú.

Afará de aceastá candidaturá, mai suntîncá d :uá : Arhiereul Atanasie Miro-nescu,, actual locfiitor al Episcopiei deRimnic si Arhiereul Meletie Dobrescu Gá-läfeanul.

Arhiereul Atanasie e susfinut de I. P.Sa Mitropolitul Primat, iar

Meletie de P. S Sa Episcopul Gherasimde Arges.

Pinti acum deci e o complectá neînfelegere chiar si in sinul Sf. Sinod asu-pra alegerei.

Caudidatul guvernululPiná in momentul cind scriem aceste

riudurl, candidatul guvernului nu s'a sta-bilii in mod oficial ; el urina sá se fixezela consfdtuirea ce s'a finut aseará la Scnet, consfätuire despre care dáin amá-nunte complecte la ultima ord.

Unii prelafi afirmaìíc tnsä eri la Senatcá d. Dim. Sturdza va combate eu'Enversu-nare candidatura Archiereulul Athan a sieMironescu, pe motivul cá ar avea simpatifpentru partidul conservator:

cd combate candidatura ArchiereululCalistrat ca sä ,sl räzbune in contra Episcopulul Partenie, care s'ar fi raliat ladrapelisti si

cá susfine $i face propagandá pe subminó in favoarea Archiereulul Meletie,care nu e agreat de membrii SfintululSinod.

Cestiutnea alegerei de Episcop al Rimniculul a stîrnit o mare furtuná pe bancaprelafilor in contra d -lui Dim. Sturdza sia produs o rupturá complectá antre Epis-copul Partenie si primul ministre.

Episcopul de Buzáú, spunea era laSenat:

De acum inainte d. Dim. Sturdza nu vaavea nid un titlu sá ceará concureul nostru ci la prima ocasie ce ni se va pre -cinta vom vota in contra guvernulul I

VOINTA NATIONALA"Organul ocnasulul Mlrgaritescu, in a-

celas Limp organul autorizat al guver-nulul national- liberal, are indräznealasä se plinga foarte des de procedeurilepresel opozante, mal ales de ale tele!conservatoare.

Indrazneala e eu alit mal mare, curit Voinfa Nalionatä e cet mal violent,cet. mal nescrupulos ziar din presa ro-mina.

Nol am dove dit de multe ori aceasta.A venit acum vremea sa i -o spue siziarele liberale nationale.

Raspunzind la atacurile patimase In-dreptate de Voinfa contra d -lu! Costinescu, Drapelul spune urmätoarele despre organul guvernulul:t.; «El bine, in fata acestor tnoravuridetestabile, romite a compromite $i presa§i partidele politice, trebue sa protes-tain cu cea de pe urina energie, si çaoamenl si ça liberali.

(Procedarea celor de la Voinfa e purfi simplu sälbatecä, neomenoasä, ne-donna pentru vremea in care lydim.»

Daca Voinfa e salbatica, neomenoasii,nedemnä fata cu membril venta si frun-

tal al propriulul ei partid, darà mi-tefata de adversarl, ca conservatoril ?

Consemnäm aci certificatul, pe deplinmeritat, ce ziarul liberal-national Dra-pelul dä Voinfei Nationale.

NACU -ZAPPA

Sunt opt zile de cind opozitia libe-rata a aruncat o acuzatiune de o gra-vitate exceptionalä asupra unul fruntasguvernamental, d. Nacu, vice-prPsedinteal Camerel.

D. Nacu a fost invinuit cä cu stireaguvernulul a luat suma de 100,000 lelpentru ca sa se publice in MonitorulOfc)ial decretul prin care Statut eleneste autorizat a primi succesiunea. Zap-pa, clliar in ziva cind Curtea de Ca-satie avea sa judece aceastil importantiíchestiune.

De atuncl si p1na, asta-z1 n'ait suflatniel guvernul, nicl d. Nacu, nid chiarVoinfa Nafionalä.

Prin urinare, gheseftul nu se tagadu-este.

Cind un guvern ajunge lntr'un asahal de imoralitate, luindu-se la intre-cere cu oaspetil d-lui Gr. Dianu, nouanu ne ramine de cit sa coustaläm sisä ne aducem aminte la timp.

DIN STREINJITATE'LL''.* n. ..

Obstructiunea in Camera austriaci

i

In prima sedintl, sedinta de coustituire,a Reichstrathulul din Viena, s'ad Ineeput>,celeasl scene de obstructionism ca In se-siunea de asta iarna.

Iaca dupa ziarele streine cite -va *cette :Prezideazñ pregedintele de virsta, députa

tatui bucovinean. preoiul Turcanu.Se procedeaza la alegtrea prescdiutelul

si a fost ales d. dr. Victor Fuchs, din par -tidul catelie.

Presedintele se urea la biuroä si vreasá vorbeasca.

Dr. Schoenerer : E ne n ai an-ut. Apolmut sta a fost membru! biuroulul pre-cedent, care a facut 1: gea Fa'.kenlrcyn. A-cest tradator de patrie e vrednic de pus -

carie, iar nu de presedinte.Dr. Fuchs : Onorata Camera...Dr. Schoenerer : Mizerahilii trebue sä

mearga la puscärie. Aseasta o void repetament, de cite or1 Fuchs ne va prezida.

Dr. Fuchs :,.. void Incerta mereü...Wolf : Un asemenea mizerabil e taeut

pentru puscarie, si 'find -ca e german, tre-bue sä stea toata viata In ocue I

Dr. Fuchs dieteaza discursul ran stenograillor. Nimeul n'a auzit niai un cuvantdin disaurs, din cauza zgomotulul. Intreru-perile ate urmat nelnc3 tat In urmätorul(lilt) :

Schoenerer : Protest am ca un ornas sä nep- ezideze. (Intorctndu -se spre presedintr)Est1 on mizerabil, un ornas I

NTolf : Exista o mas mare miselie, decitcalearea Conslitutiel ?

Schoenerer : inca o data spun : miz>ra-bill ca d ta numal In orne ad lot ( RiseleIn majoritate).

Wolf : In acest partid de puveariasl nuexista sentimentul ciustel.

Schoenerer : La not In Austria, aci la rarecalai constitutia, e numit in Cisa SenioriIon Alc1 e Abrahamowicz. Tot! accia suntniste miaerabils,' vredniel de o.na.

Wolf: Trebue sä azvtt lim eu calimarl ineapul unor asemenl tradrítorl de patrie. Dard -ta nod- oout'.1 prim- ministru, de ce esteasa de linislit?

Dr. Fuchs termina eu dietatul diseursu-lut sail de multumire cu str g,ïtul : SA Ira -iasca t

Wolf : AI fá ut urari l:eutru constitotie ?Schoenerer : Data nu ne vel exclude din

Camera, In fly -care sedint- tts vom spuneca est1 un mizerabil, un ornas.

Wolf : Si un acemenea betivan e ales presedinte at Camerel I De ce nu te -al facutministru de justicie, enta e'stl sped list inmis -hl?

Pergelt moliveaza o propur.ere priviro irela darea in ,jndecata a fostulul minister pre -sidat de sortele Badeni.

Schoenerer continua sa lntrerupa.Presedintele: D -le Schoenerer, al cuvintul.Schoenerer: Pots sa spul ce vigil. Est1 un

Ileac Inaintea mea.Pergelt coutinuá sä vorbeas :a.Schoenerer: Jos presedintele IIntreruperi`e si vociferärile coufivua inca

aproape o jnmatate de ara pe acelasl ton.Presedintele: D. Schoenerer are cuviniul.Schoenerer : Da, void vorbi, dar pentru

aceasta nu voitï cere voie de la d -ta ; vor-bese de cite -ors am chef. Propun pria ur-nrare urmatoarea motiune:

Camera declara tit dr. Victor Fuchs,actual presedinte, e un mizerabil bun pen -tru puscarie (Mare ilaritate in dreapl.a ; ta-cere 1n stinga).

Presedintele : L'un la vot motiunea d -luiSchoenerer. (ilaritate generala). bi motiunease respinge.

TRIBUNA LITERARA

Relatiunile tárilor RomîneOiCu Ungaria pîná la 1526

de

GRIGORE C. CONDURATU

Iati{ o lucrare cu adevärat serioasä,care ne vorbeste de nenumärate noptlsi zile petrecute in cercetarea migäloasa,a docum-ntelor noastre strävedlf, inscormonirea obositoare a une! biblioteclintregl de serien (ncilcite nationale saïrstreine, privitoare la cet mal adinc tre-cut istoric al nostru.

E partea cea mal putin cunoscutä dinistoria noastra epoca aceasta, asupracareia «Ralaf i-unite Tarit-Rom£ne,gtiMotdovei cu Ungzria, /And la 1526»vine sa arunce inca o raza de luminamai sigurä.

«Planul lunräri( ce dam acum la lu-mina, spune autorul in pref.,tS, a fostpresentat in l'unie 1897, ea tezü pentruexamenul de licenta in litere.» Si, iataacum in ce termeni elogios! raportorulcomisiunel examinatoare, d. Gr. Toci-lescu, se rostea, atunci, asupra acelulplannumalal voluminoasel tuerai.' pecare o avem arum de fata :

«Lucrarea dlul Gr. Conduratu : lever-cari asupra relafiunilor pire Romi-nevtt cu Ungnria rairai la 156, este desigur cea mal serioasa din cite s'aü pre-zentat pina acum d'inaintea facultatilnoastre, tractind un subiect din IstoriaNationala.

«In aceasta lucrare ceea-ce trebue saläudatn mal íntfiit este motodul ex ;e'ent,spiritul critic vi pätrunzätor, intuiiu-nea devinafiunea, acele prefioccseca-litait cari fac pe adeväratul istorie».

Aceste cuvinte, cari fac de prisosori-ce am voi sa mal spunem nol caaprecien, emana de la o autoritate i-lusträ sisä se notezeele aïr fost pro-vocate numal de sîmburele cartel defata, de «planul» lucrärel, prezintat catezä de licenta.

Si, dupa cum aceeast ilusträ autori-tete se exprima in scrisoarea tiparita Infruntea volumulul, «modesta monografiepresentata ca tezä a devenit acum orespectabilä carte, care se poate citi siconsulta de Loti eu fotos».

Lucrarea d-lui Conduratu se impartein doua mar! part( : 1) Relatiunile 'l'ä-rilor-RominPstl cu Ungaria si 2) Rela-tiunile Moldovel Cu Ungaria, «ambelepart( complectindu-se, cEa din urmämal ales desävirsind puncte generale».

Folosindu-se in primul rind de izvoa-rele noastre originale, de documente side cronici, si mal mull de documentede cit de cronici o munca mult malingrata si mal trudnicat(narul licentiatunind pe linga aceasta o ratine eru-ditie istori::ä superioarä, si o sirguintäconstiincioasä, a izbutit sa dea la lu-mina o lucrare pu cît de originala peatit de insemnatä ca valoare stüntificä,

Autorul, dupa cum se 'Ozu din faptulcä si-a trecut licenta, e linar de tot, toLatit de tinär pe cit de matura e tuera-rea sa.

de sigur, stind si privind la car-tea aceasta de peste cinc! sute de pa-ginl marl, dintre cari nu e una care sanu indice cunoastet-ea a zee.! si sute debrisoave präfuitN, nu stia cum, dar fárävoe itl vine sa fiel o reflectie íntristä-toare, asupra vietil noastre, a celor carine-am aruncat Cu toata impetuozitateasuflelulul nost.ru in luptele publicisticelmilitante.

Iaca un amie, un cunoscut, un coleg,ca si tine de ttnat aproape, care amuncit acoto, in coltul lu( modest, ne-stint mal de nimeni, care st-a pierdutdesfätarea zilelor si si-a scurtat odihnanoptilor dintr'un an sait dol sali tre!,a sl zidi un piedestal Mit de trainic sialit de glorios pentru viata lul viitoare.

Iar tu it! risipestl zilnic pe nimicurlfortele eu cari est! inzestrat, te frä-mint( si urast1 si lovest1 si estl lovit.intr'o luptä galagioasä dar microscopicasi färä spor, din care niel o data siniment n'a putut esi Cu fruntea incu-nunatä de laurit imaculatl al gloriel.5i ca miine, o sä te trezestl cu fortelesteite, eu parul caruntit farä de vreme,Cu inirna potolitä ;iar cind te ve! uitainnapol pe cärarea vietel tale, nu velputea sa rostestl si tu eu sufletul usu-rat de multamire :

«Am facut si E it cEVal in viata !»Acest lucre, vedeti, il poate spune

cu tot dreptul, de pe acum, d. GrigoreCoduratu. Zara.

E P O C A

IrTFORNATIIConsfatuirea majorita>ilor

Mare animatie aseare la Senat. Depu-talü $i senatoria olteni se agitali mult invederea alegerei de Episcop pentru scau-nut vacant al Rimnicului Noulul- Severin.Aproape toti ernia lavorabili ArhiereululCalistrat Orleanu, pentru care fäcea marepropaganda directorul cultelor de la mi-nisterul instruetiei, räspopitul Dragomir.

Dupa ce sose$te d. Dim. Sturdza, loti seaduna foarte agitati in sala Senatului.

D. Senator Vergati spune ça scopulprincipal at consfätuirei este fixarea unulcandidat lt scanul vacant de Episcop.D sa ça oltean se intereseazä mult de cineva fi Episcopul Olteniei ; fera sa propu-na pe nimeni, cere un Episcop harnic.cinstit $i cult, dar nu ça defunctul .Épis-cop, care se certa cu preolit in altar incursul slnjbei; ba une -ori se intimpla sa.

bats chiar in biserica. Oratorul in-gira apoi o serie de (apte in sartina de-cedatului Episcop, fare se fina cont desträmo$escul proverb : De mortuis nilnisi bene l . i sfir$e$te zicind : Episcoputpe care il vom alege se fie mal presto detoate pacatele in$irate.

D. Tau Frumusanu crede ça in ca-litate de ollean are dreptul sa propunäun candidat pentru Episcopia Olteniel. tiSicandidatut care ar intruni toate calitätilepe cari le -a cerut d. Vergati, ar fi Archie-reul Athanasie Mironescu, om cult, Uttar,etc.

D. Ciocazan,'fare a contesta ineritele ar-chiereulua Athanasie, crede ça mull maimeritos ar fi pentru scaunul vacan ar-chiereul Calistrat Orleanu, cal mal bätrindintre archierei, om cult, etc.

D. Dim. Sturdza zice cä vorbeste nu incalitate de prim- ministru, ci ça membrual partidului $i spune cä archiereul Calis-trat, in tocmai ça fostul mitropolit primatGhenadie, a vroit sa faca schisme in bi-serica, fapt pentru care a $i fost condamnat. A înalta acum pe acest oin la o atîtde inaltä treaptei bisericeasce, ar fi recom-pensarea schismes, ceea ce d -sa nu poateadmite. Caci pentru acelea$I motive a de-tronat pe fostul mitropolit primat ; $i cea fäcut d -sa cu $tiintei in cestiunea mi-tropolitanei , a desfacut fera $tiin1ä d. Las-car. Dar cu toate atacurile drapeliste, d -sase mindreste cu detronarea fostului mi-tropolit Ghenadie. Vorbind despre archie-renl Athanasie Mironescu, spune ça ale -gerea lui se impune cu at£t mai mult, cäel a fost care a redactat actul de acuzarein contra fostului mitropolit primat $i ela fost singurul, care cu toate presiunileguvernului Aurelian s'a pronuntat in con-tra revizuirei procesulul Ghenadie.

D. Ciocezan respunde ce d -sa e in po-zi)?ie de a ßti mai bine de ce a fost dat injudecata Archiereul Calistrat Orleanu,ceci a fort dat in judecatei de cetre dece-datul lui socru Gh. Chitu, pe atunci ministru al instructiei $i al cultelor. La ne-voe poate se spunä la ureche d-lui Sturdza,motivele däril in judecatei ; dar protesteazäcä eì ar fi vroit sa produce schismei inbiserica. In definitiv, Calistrat a cerutertare Sinodulul si acesta l'a reintegratin toate drepturile sale. In ce prive.tepärerea d -lui Sturdza despre fostul Mitro-polit Primat, ar dori ça primul ministrusa albe curajul $i convingerea ne n seMuda anereii cu fapta -i ilegale ; tare seteme filata ce va veni vremea c£nd va tre -bui ss -$i ispä$eascä in mod crud pel catulde a fi compromis prestigiul bisericel or-todoxe romîne. Recomanda din noia alegerea archiereului Calistrat.

D. Dim. Sturdza, dupe ce ataca din noiape drapelicti pe tema detroneiril fostuluiMitropolit Primat, face apel la deputalisa se gräbeascä cu votarea budgetelor $ise caute a in fringe campania da obstruc-tionism a drapeli$tilor.

D. Tache Giani face acelasi apel in fa-voarea budgetelor $i spune ça biuroul Ca-merai e hotärît a reprima cu energie ob-strucliunea dizideulilor.

Consfätuirea s'a sfir$it la orale 12 n6ptea.

Interpelarea de eri a d-lui Scor-tj;escu, care va pareas inmexplica-bilá peutru nrultìí, privF§te unnoiü gheteft descoperit de d sa lantinlsterul luerfirllor publicedespre care se s'a ocupa pe iargatuneY cinnd i se vor puma la dispozitie dosarele pe earl le-a ce-rut.

A. S. R. Prinripele Frederic de Wied,nepctul M. S. R'ginea, s'a logodit inStuttgart cu Principesa Paulina facaR'gelut Wurtemberguluï.

Majoritatea Rmichsratulu! din Viena ahotärit sä aleagä pe d. Ioan Lupul indemnitatea de al douilea vice-presedinteal Camere! Imperiale.

Ni se telegrofiazcl din Gala ft cd gu-vernamentalit de acolo, in cap eu pre-fectut Zorifd'I, practicei in vederea balo-tagiulut de Dumineca cele mat revcltä-toare presiuni asupra ale.gätorilor.

Sfätuim pe guvern sa comunice d-lutZorilä cä amestecul d-sale e periculosOct poate fi dug judecä fit inaintea ju-rafitor.

Guvernul ungure.c inspe.imjntat demarele numer al bsancilor populare ro-mines'I din Transilvania, a lntocmit sia depus pe biuroul Camere! din Buda-pesta un proiect de lege prin care seinterzice a-se mal fn'iinta band popu-lare rominestl cu caracter national an-ti-unguresc.

D. ministru de interne, pentru a nu pro-voca dizolvarea, consiliulul comunal dinPioests, este lrotärit a usa de un truc care11rsä nu va reusi.

Se siie el majoritatea consilierilor co-munali din Ploestl siaü dat dcmisiunile Inmod irevocabil pentru cuvtntul ca admi-

nistratia comunalä nu e niel corectä, nielcapabilil.

D. ministru de iuterne a hotärtt a primiunele din aceste demisiunl si a respingeallele, ca ast -fel sä se poat& face alegeripartiale pentru comuna. jar nu o alegerepentru Intregul consiliü comunal.

Stratagema aceasta nu va izbuti, fiindce totl eel demisionatl sent hottrlti a re-noi demisiunile. -

Ministrul de interne va depute in curledpe biuroul Catnerel un proect de lege primcare comuna urbane Sjnala, va fi autorizatäsä contracteze un lmprumut de 200.000 lelpentru construirea si pietruirea stradelor.

Proiectul construetiunel de strade a fostdeja aprobat de consiliul technic superior.

Eri s'a distribuit in Camera proiectul delege asupra sindicatelor agricole.

Primaria Capitale! a Inaintat mjnisterululde interne proiectul privitor la adincireaI)lmbobitel de la cäderea de ape pint laCiurel.

Aceastà lucrare va costa un milion cinclsute de mil de let.

In judetul Fälciü vor Incepe le curled sitfunctioneze (loud scoale, una de Impletiturl1n cctunul Vetrisoara, comuna Berzenl, sialta, de dogane, In Oltenul Ghermenestil,cemuna Dränceni.

De asemenea si In orasul Husr se va In-f inca o scoale de viticulture si pomologia.

Procesal devastatorilor(Urmare)

D. G. Florian, avtnd cuvtntul, zite ca a-deväratil vinovati suet politia, care a pa-tronat si tolerat devastarile.

D. Presedinte 11 intrerupe.D. Florian : Nu fac de ell st comentes

declaratia unor mat tori, cari ali zis ce poli-ta era la spatele manifestantilor.

Continutnd, d. Florian spore et dupe de-claratiile d -lui Ferechide, In Camera, reesecä guvernul era de coniventa cu agentil.

D. Presedinte. Dace veti continua ast-fel, o sä ve jail cuvtntul.

Avocatul termine cerind achitarea incu'.-patilor, cars ali lucrat lntr'un mod ineon-scient.

Cei- l'alti apärttorl renunta a mat vorbi.Desbaterile s'ali declarat Inchise la orele 3.

VerdictulLa orele 4, juriul aduce un

verdict negativ pentru toff, in-c&pafiï.

D. Presedinte pronun f ä achita-rea. (Aplauze).

Au>tíinältn, pe vr'o douä¡Ale, publicarea unor acteprivitoare la demisia oóte-rilor, acte ce am anuntateri, In editia de searÄ, pen-tru Moldova, cä vom pu-blica.

Doctorul Anghelescu, fost internat spitalelor din Paris, prinae.teconsultatiunï de la 6-7 seara,str. Sälciilor, 4 bis.

§.TIRÌ JUDICYAREDesbaterile In procesul dintre Compania

de gaz si Primaria, lutrerupte eri, vor con-tinua ant.

Prima sesiune de Martie a Cuitil eu jurati din Ilfov, s'a inchis erl. A doua se-siune se va des hide la 15 Martie.

Buletinul Economic11 Marcie.

Bursa din Bucuresti. Afarä de o micesc &dere de 1/4 la sutil la renta 4 °I0 din 1889,niel o alta mistare nu se poate semnala labursa noasíra.

Afaeerile foarte resti lnse.Si himbul a ramas la cursurile de eri.Bursele striiine. Niel la bursele din

trainätate nu a fost vre -o mistare demnade Inregistrat.

Renta camine continua a nu prezinta nielo variatiune In cursurl.

Conversiunea. Ministerul financelor de-nunte prin « Monitorul Oficial' de ant sidream& la plate pentru ziva de 1 (13 tulle1897, toate titlurile nerescumpärate Incaale Imprumutulul eu renta 5 °to perpetua din1875, 1 t valoare total( de 30 225.000 lel, siCuate obligatiunile 6 °/0 aflate Inca In eircu-latiune, provenind din conversiunea bonuri-lor rurale din 1880 cite vor remire nee -mortizate dupA tragerea la sorti de la 1

Aprilie 1898 -In valoare total( de 26.743 300de lel.

In schirnbul acestor obligatiunl si titlurldenuntate, ministerul va oferi purtätorilortitter" de rent& amortizabile 4 la sute din1898.

Reforme la bursa din Paris. Am datdeja seanrä de faptul ca In urma interven -tiei mil istrulul de finance al Frantel, corni-sia bugetara a admis In principiü pruiec-tut pentru reformarea bursel din Paris insensul amendamentulul prezintat de d -nilHenry si Ravarin.

Comisia budgetare a ascultat acum, chids'a ocupat mal pe larg de proiectul acesta,mal multi experts din riodurile agentilorde schimb, a eulisel si a bancilor. Comisiaa hotárit se mentie culisa asupra rentelor,dupa ce ministrul Cochery a explicat c&afacerile lu renta francesa se trchee tot -d'auna prin borderouri ale agentilor oficiall,singed' lu drept de a furnisa titlurl derenta. Dar s'a stabilit ce ageetil oficiall nuver putea trata afacerl de tit cu culisierlde nationalitate francesa.

Mtisurile acestea at produs un exod alculisierilor din Paris : seapte firme cari fa-ces ü la Paris exclusiv afacer1 de culisa semuta la Bruxelles ; alte patru firme, Intre

earl Société Générale, inflinteaze sucursalefa Bruxelles si la Anvers.

Imprumutul chinez. -0 Mire din Londraasigurä cä noul Imprunrut chinez, care ob-tinuse deja Slmbätä o prima mica, n'a malfost negociatA eri de cit al pari, caci s'aánäscut indoell asupra reusitel subscriptiu-nei. Ad sosit depest anuntind eA nemultu-mirea mandariuilor contra amesteculul strcinlu privilegiile Tor fiscale se stie c& noulimprurnut chinez e garantat cu anele im-pozite ce Incased pino acum mandarinilcreste merl ü si amenintä sA se transformelntr'o rAscoale interne.

Irprumutul grecesc. Noul Imprunrutgrecesc, garantat de Rusia, Franta si An-glia si menit se lichideze despagubirea deräzboiü datorit& Turciel, va fi emis zileleacestea la Paris, Londra si Petersburg. Seasteapta numal ça Parlamentele din Londrasi Paris s& autorize garantareaimprumutului.i

E0®UniVirert 14 Martie curent, ora 1 p. ni.,

Academia Romtnä va tine sedinta publica.Se vor face urmatoarele lector'' :D. Gr. G. Tocilescu, Comuuicatiunl epi-

grafice.D. I. Tanoviceanu, Un poet moldovean

din secolul XVIII (Mateiü Millo).

ID -17 1-11 rtS1-4.11mi') CAPITALA

Soldat pungal. -- Lucrätorul de bruterie,Gheorghe Dan, de la brutäria din calea Mosi-tor 110, a reclamat eri la polititi, eA soldatulIlie Nicolae zis si Ghitä lie, din regimentul 6de artilerie, a venit noaptea In camera sa, iaspart cufärul si i -a furat toate hainele si micileeconomil, läsindu -I in schimb tunica sa de soldat.

Politica ]c at mAsuri de uri ärirea pungasului.

DIti.O dranná pe mare. Doui pescara, Spil u

Varnate si Enim Mamut, ducindu -se alaltäerscu barca pe mare ea sti pescuiaseä, in dreptultäbäcäriei vechl din Constanta, fiind apucats defurtund pe mare, valurile le -ali rästurnat barcasi neorocitii s'ali inecat.

Drama din Tutana. Din Pitesti ni secomunica o teribilä drama petr cute zilele tre -cute 9n comuna Tutina din jud. Argel.

Petre Mateescu, perceptorul cireomscripties25 -a, eu resedinte 9n area comune, urinhirea euasidnitate pe femeia Ioana Panturescu sì 9i

faces zilnic propuneri de viata in corun sialte multe de soiul acesta.

La tonte aceste propunert tuse, femeia Ioanaa remas netnduplecata si toate manoperile per -ceptorulul atí remas färä de efect.

Mateescu, väzind cll nu poate reusi pe caleapatetismului, a sehimbat tattica si a 9nceputad persecute 9n mod revoltätor pe nenorocitaferree.

Pentru cele mal 9nsemnate datori!, percep-torul urmärea pe datornicä si Il scotea avutul9n vinzare.

Desperatä de aceste mizerif, ¡orna Pantu-rescu, esita din räbdärl, clod pereeptorul a ve-nit alaltäers ca sa-1 face o nouä mizerie, a luatpusca sotulus s40 si a tras un foe asupra per -secutorulul.

Descärcätura a lovit pe Petre Mateescu Incap si l'a ucis pe loe.

Parehetul a fost avizat si femeia Ioana Pan -turescu a fost arestatä.

Arse de viT. -Fata Iordana Dache, din co-muna Vadeni, Braila, culeindu -se alalta searalined foe, peste noapte scinteile din sobe alisärit pe dhase si i -a aprins vostmintele.

Arsurile causate fiind foarte grave, nenoro-cita a sucombat In cele mat teribile durert.

Copila Frusina Lungu, din coin. VoinestiIssi, voind sa aprindä focul, a turnat gaz dintr'olampa, pe cärbuni. Gazul a fdcut explozie si Ji-ehidul aprins s'a ïmprastiat pe haiue'e neno-rocitei.

Cu toate ajutoarale date, nenorocita a sucom-bat 9n urma arsurilor suferite.

Copal lepitdat In pildure. Eri dupäamiazi, dot lucrätori trecird prin pädurea Ilea-na, jud. Ilfov. an gasi( pe marginea Dimbovitel,o copilä lepädatä acolo, In virsta ca de 7 bunt.

Mica parasita a fost ridicata de catre eel doullucrätori sí depuse la primaria cornunel din a-propiere.

Autoritìitile ail desehis o ancheta pentru des -coperirea denaturate) mame.

4111111.

ITIRI I[A13IT10TT7E

Un exemplu de häruicia po'itiei Capi-talet :

In zinc de 10 Martin trel tigani, anumeMarin Niculae, Patin Marin si Costache Ma-rie, domiciliati In strada Stmfäneseu No. 37,fiind tormentati de bauturA, ali nAvelit asu-pra easel d -net Perasclriva G. Ostalu dinaceeasi stradA si dupa ce ail rapt ulucilecurtir, all inceput a arunca cu lerne si eupietre In capul bietet femer.

Politia nu era nicäiri.a Consiliul judetulat Gorj, a aprobat infiin-

tarea de reteje telefonice care sä lege Iutredinsele toate . omunele din judet.

* Ministerul de interne a aprobat proiectulpentru pavarea eu mastic de asfalt a pie -ter sf. Athanghel si a trotuarelor stradetRegale din Braila.* Budgetul zecimilor judetului Covurluie, ale

cArus veuiturt sent fixate la suma de 379.607lel, a fose aprobat de ministerul de interne.

* Au fast nurnitt :D -nil C. Dmnitrescu subprefect al planet

Rimnicu de sus din judetul R. SArat ;C. Nagel subprefeet al plesel Margines(

de sus din acclast judet.* D. doctor Gr. Nicolau, medie al spite-

Inlet din Slatitta, a fast transferal la spite-tut din Focsani, In locul decedatulur dr. Em.Popovicl.

* D. dr. I. Pope&u- Cornet, actual medicIn orasul Rosiori de Vede, a lost numit me-dic comunal la Giurgiu.

* A fast numit& definitiv la catedra sad ra Maria Popovici, profesoara de limbsBerman& la scoala profesionala de tete dinl'loesti.

Dr. PAUL ELEUTERESCUMarot;

S'A MUTATStrada Itegali, No. S

Consultatiuui de la orale 2 -3 p. ni.Consultatiuui grauite Lunt si Viner( de la

orale 1 -2 n

Afacerea Crispi

Roma, I1 Martie. Camera deputafilar.In cursul discutiunei asupra afaceril Crispi,ministrul de justitie anunta cä guvernul seva abtine, dupe spiritul Constitutiei, de aparticipa la vot.

Totust crede cä, dupe sentinta Curtis decasatie, Camera are dreptul de a trimeteafacerea battei Curti de justitie, dar cä nuo poste trimite Inaintea autoritate1 judiciare.

Ministrul cere Camerel sit iisuseasetunte puteri ce nu -1 apartin. (Doves' de a-probare).

Camera respinge apol mai multe ordinede zi printre care acelea deferind pe d. Cris -pi tribunalului sail Inaltet Curti de justitie.Camera adopt& apoi cu 207 votanl contra7, ordinea de zi Carcano, ziclnd ce Camerais act de raportul ce i s'a prezentat si a-proba concluziunile comisiunel. 65 de depu-tati s'ali abtinut de la vot.

N U V E L A

Se nu -ti fie frica, d -le, c& vel pierdetrenul. Sunt de 15 ant birjar ; niel o data unmusteriü al meli n'a pierdut trenul... astanumat din causa ca trenul pleaca In tot -d'auna cu Inttrziere. cu toate astea tre -nul plecase clod am ajuns eli.

Birjarul tncepu se strige furios cetre se-ful de statie :

Trebue se annoti, d -le sef, ce trenulpleaca la ora fixä ! Ce dracu, nu incurvatilumea de geaba.

toatä lutnea de pe peron era de pa-rerea birjarului meli.

Cu toate astea eli trebuiam sa. petrec a-conr trel ceasuri In sätisorul acesta, pina lasosirea unui alt tren.

La rindul met intrebai pe cet de pe peron,cum ali putea petrece cele tre( ceasuri.

Tot' Imi raspunserä intr'un glas :Du -te la Cazan ! Numsl asta e de va-

zut aci In munti.unde e Cazanul Asta ? lntrebaiü.

a jumetatea drumului pe muntele dindreapta. Cauta pe tata Simon, care e cä-läuzir.

Ma duseiü se cant pe tata Simon.Chad bätul la poarta easel lui, femeia ba-

trinulul 1ml sise :Vrei sA te ducl la Cazan ?DaVal, b &rbatul met e bolnav si nu

poate s& vie, dar nu te nelinisti ; am pecine -va care sA'1 Iulocuiasea... E ctinelenostru !

Cum etinele ?...Da, Negrila o s& te conduca foarte

bine... el a niat cäláuzit si alti celAtori sitoti ali fost foarte multuuritl. B:etu cline efoarte destept... numal verbal lipseste.

i in lec se platesti tres franci, o sA dainu nel un franc si jumAtate. SA '1 clrer ?

Da, chiama -l.Negrila 1.. Negrila. l...

II

Clinele veni. Era un cline mie, negru euparut cam lung si Inelrliontat. In toate ln-fcttisarea lui, avea un aer de gravitate, dehotarlre. Ma privi de sus plu& j( s, ca sicum er fi vrut sA zieA :

E un c &I &tor care vrea sA mearga laCazan.

Spusel femeil cA nu aveam de ctt trelceasuri de pierdut si c& mil temeani se nuscap trenul. Dlnsa ma Incredinta cA nu'Ivoiil mal scapa, de oare -ce ciinele o sA maIntoarcà la vreme.

Aide Negrila, la drum... val aduce pede la vreme... pe drum... sise fenicia clt -vacline. La Cazan 1.. la Cazan !...

La Cazaa !... la Casan 1..Clinele raspunse stäptnel sale died din

cap apol tncepu a se nelinisti ca si cumar fi zis :

Da l... da... la Cazan... Am Metes l...Ce niä ics drept prost ?

§i Negrila se asezá In fata mea arAtin-du -nil poarta ca tti cum m'ar fi poftit ladrum.

Portiirem.Pe drum copiil Il chemaü sA se joace eu

et. Dar Negrita se tinca mindru si mergeala citi -va pali Inaintea mea, cani repede.Abia '1 puteam urma.

Druniul era prost si plin de praf. Dinclod In clod li strigam eli.

Hei, Negrila, mal Ineet !El Ipse se fácea ea nu ma ande. Oste -

nisem din causa cäldurel si voi -i sa maasen pe viste pietre. Clad Negrita lutoarsecaput si ma väzu, lneepu sA latre furios.'Mi -am zis atunel ea nu e acolo obiceiul deodihnä.

Ciad NegrilA mA veza ea pornesc, tncepusA sera vesel Inaintea mea.

Dupa cite -va momente ajunst la undrum foarte placut, pliu de fiori si racoare,apol la utt chiose de verdeate unde c ineledase fuga si mA astepta In prag. Acolo erao banca. Ma apucal sit fumes o tigarA, larNegrila adormise la picioarele mele.

Se vede ea asa era obiceiul.El nu dormi de cal vr'o sede minute, a-

poi se scuba si porvi la drum.Il urmaiil.Negrilä mergea Incet, vesel, plan de mul-

tumire pe drumul eel lncintAtor. La un loeunde se Incrucisaü drunrurile, se opri, paruca sta la Indoialä, spot urma calea teadreapt &. Dar dupa aceea, taie drumul pailapalare si urmindu -1, mA' pomeni -I In fataunor perett formidabili de stitici.

Pe urina, elnd cresa ca am adnirat ludestul atele frumusett, o loa Inapor pe dru-mul pe unde venise. Negrita uitase sa -coiarate ateste frumusett si de aceea fAcusenrun vile ocol. Drurnul deveni grell de tot.Cijnele sacca din stinc& In stiucä, dar ra-minea tot pe Iinga orine. In sfirsit, incept'sa latre vesel si atunci anzi -i un fel de zgo-mot placut. El parea ca 'mi sire : Amajuns.

IJt tu adevAr, ajuuserAni.

Era un etc isvor far& marl frumusett na-turale si dacA nu ar fi fast clinele, hill

ar fi parut rail de drumul pe care 1l fa-cusern-

De fie -care parte a isvorulul, in douacase elvetiene saut doua laptArit, fie -carecu cite o fate. Una din e!e blonde, altabrune.

Facusem citi -va paci cetre blonds, careera Inalte si bine zidite, clod Negrila searunca In fata mea si tncepu sa litre fu-rios.

Schimbal drumul si cünele remase mul-turnit. Ma asez la o mesa si ter o ceascacu lapte. Negrila fuge In case, nude vasça bruna Elvetiana 11 da lut Inttiü o tar-furie cu lapte, pe care ciwele o bea enmare pofta. Negrita vine pe urma lingemine si me privi bind laptele meli. Autstat acolo vre -o trel sferturi de ceas, res-pirind aerai carat de intuite la vre -o Inal-time de vre -o 500 de metri.

Negrila Incepe s& dea semne de neli-niste. Citese iii ochii lui ça trebuie sA pie -cam. PlAtesc si pornese spre drumul peunde venisem. Negrilä se supara foe, Incepea latra si mi -se puue In este. Pe urma sapornest.e pe un alt drum. CälAuza mea in tlast( sa admir niste pozitil foarte frumoasesi apol mA conduse plia ,jos.

Ctud ne -am despärtit la gara, privirea luiImi zicea :

Am ajuns lnainte cu 15 minute ; vezieli nu te fac sa pierzi trenul.

Ludovic Halévy

Parlamentul austriac

Viena, 11 Martie. Camera deputatilor.Adunarea procedeaza la alegerea a donivice- presedintl. D. Ferjaneie, slavon, esteales prim vice-presedinte si d. Lupul, ro-man, este ales al II -lea vice- pre$edinte.

Discutia se deschide asupra discursuluiprogram al dlul ministru presedinte al con -süiulul.

Vor lus cuvtntul la diicutie 26 de ora-tort hnscrisi.

D. Turk, radical - germas, declare c& ciltosta stima mare ce are pentru contele deThun, totusi este nemultumit de declare-Ounce ministeriale. Poporul german ceradesfiintarca ordonantelor asupra iutrebuiu-tarel limbelor.

D. Jdworski, zice cA Polonezit formeazApartidul Statului pain excelente. Programullar rtspunde eu acela al guvernulul.

D. Nalfati, In numele italienilor, si d. En-gel, In numele cehilor, declare c& voesc sepästreze o politica de actiune liber( fatide guvern si se lucreze dupe actele gaver -nulul.

D. Okuniewski, ruteae, cere protectia gu-vernulus pentru rutenil din Galitia.

Discutia este Intrerupta.D. Berks si consortil depun o interpe-

lare In privinta rechem &ril escadrel si aunul betalion din insola Creta.

Corpurile LegiuitoareCAMERA DEPUTATILOR

Seclin fa de la 11 _Missile(Urinare)

D. G. Dobrescu -Arge$ continua a -si des -volta inttrpelarea ea tuceputa lu sedintade eri si pcivitoare la falsifica :ea beuturi-lor alcoolice.

Dupa ce arate cantitatea alcoo!ulul ce sefabric& la noi si In diferite state, d. Do-brescu spune ça In tara noastrA mat alesbäuturile spirtoase saint o adevarata otrava.Sustine afirmatiunea puje exemple nume -roase.

Dar -zite oratorulconsecintele fdlsificA-rei bäuturilor spirtoase sont teribile. Dicipricina falsificAret alcoolului se produc osumA de boale, precum pelagra, (tizia, etc.

Botosanil, Husjl si mai toate orasele dinMoldova de Sus sont plane de flizicl si pe-lagrosi. Lilnic presa denunta si cred eAfie care din noi citeste cazurl de otra-vire prie alcoolizm, zilnic numArul ftizicilcrsi pelagrosilor creste, i eu tonte asteameni nu se gtudeste la (hipul cuor s'arputes combate acest fiagel social.

Ar trebui zite oratorul sA se face oancheta serioasA si, In urmA, o comisiunese avizeze la m &surile de luat.

In Franta si alte tari civilizate, pe llegace existe ala numitele societat' de tempe-ranti, s'ali facut legt pain cari falsilicatorilbäuturilor sont aspru pedepsiti. La not nuse face rirait.

Abordlnd chestia monopolutut, interpela-torul se rosteete in potriva nue' asemeneamäsurt ; cere arsa o taxe mare pentru spir-tul industrial, ça unul ce este vAtämetorsanAtates si tot de odata absolut dispeusa-bil, de oare ce tara noasträ poseda intinselivezt de pruni. Statut ar trebui sa se o-cape de asemenea de afacerea esenjelor,cari s'a constatat ce daunatoare orgmului omenese.

Oratorul termina cerind o legiuire priacare falsificatori( de bauturt spirtoase sAfie epl. ()

D. l'arachisitdeAplause,ministrul de interne, In-cepe pria a recunoaste ça chestia tratatäde d. Dobrescu-Arges e de un mare in-teres si ça de rezolvrrea el attruA chiar

o Rn.ll,

rulminitru

omideiei

interne fAgäduieste ça gu-se va ocupa In deosebi eu aceasta

chestiune.Se cere inchiderea discutiez si se admite.D. C. Popovici annota o interpelare eu

privire tot la eliestia falsificArel bauturiborspirtoase si la monopolul asupra alcoo-lului.

I). Cireeianu, raportor, di citire proec-tulut de lege asupra jlumjuärei °rasolo(Piumati.

Se citesie articolul unie si se valenza faràdiscutiti.

Legea In total se puue la vot eu trite sise princeste.

D. general Berendtüa, ministrul de raz-boiü, depuue proiectul pria care irrjnisterulde domeniilcedeaza miuisterulut de räzboiüun teren din Caracal, necesar coustruireiunit local pentru cercul ini,itar. Se admiteurgenta.

1). preygedinte Giant cere intervertireaordiuei zrlei, pentru ça numitul proiect sase ia imediat 1n discutie. Carcera lncuviin-teaza si proiectul se primez =te.

ll<POCA11

D. G. Dobrescu-Prahova are cuvintul pen-tru a-sa dezvolta iuterpelarea privitoare latufiiutarea unel halte pe liuia PloeatrPre-deal

Delta aceastazic interpelatorul- are odeosebita iniportanta.

S'a facut acum dol ant o promisiune decatre banca ministeriale si s'a cerut chiarun credit pentru Iufiintarea acestel halte.Nu s'a facut tnsa nimic. Intreaba pe actua-lul ministru daca are de gtnd sä taca anulaceata halla despre care e vorba.

I). Ion I. C. Br[atianu raspunde ca s'aIntfmplht; auul acesta se va coustrui eusigurauta.

1). G. A. Scortescu consincte a-al aminepe mtine iuterpelarea asupra afacerel Vaclr-tel, de wire ce d. Slob jan, canna 11 e a-dresata, lipse¢te.

Se d& cuviutul dlui N. Ceaur Asian p?n-tru a-el dezvolta interpelarea ce a adresatd-lui ministru de lucrara publice cu privirela carbunil din Vestfalia.

D. i7eaur Asian spune ca nu e rtnduld-sale, de oare-ee a auuntat biuroulsi d.vice-presedinte Epurescu a rectificat aceastain ordinea zileaca d-sa a schimbat rindulcu d. Politimos.

D. C. Politimos protesteaza ca d. ncinis-tru nu este fate peutru ca sá-al poata dez-volta interpelarea.

D. Ministru Ferichide, sosind, spune eae gata sa aseulte interpelarea d-lui Politi-mos.

D. Dobtescu-Prahova zice ca de olre-cesi d-sa este asociat la interpelarea anun-tata de d. Scortescu, voeste sa vorbeascaazi, indifereut daca d. ministru al domeni-lor esce ori nu In Cancera.

D. Pre,çedinte Giani roag& pe d. Dobrescus'o lase pe natine, de oare-ce d. Scortescua con: imtit la aceasta fara ca d-sa sa pro-testeze atunci.

D. Ceaur-Aslan, fiiad din ncü rugat saia cuvintul, spine ce de oare-ce d. Politi-mos protesteaza ca interpelarea sa, anuntatamal de mutt, nu e pusa Inca la ordineazilel, d-sa nu poate vorbi mainte, dat findfaptul c& interpelarea sa asupra carbunilordin Wrstfalia e anuntata numal de cate-va zile.

D. Scortescu, In chestie de regulament,spune ca interpelarile se dezvolta c hiarcind nn sunt puse la ordinea zilch (zgomot).

D. Dim. Giani da din noü cuvintul d-luiN. Ceaur-Aslan.

D. Ceaur-Aslan declara ea nu poatevorbi, de oare ce nu 1 e rtndul ; cere Insäca interpelarea sa sa fie pasa la ordineazilel peutru Simbtita.

D. Dim. Giani se opune. D-sa declaraea va aterge interne!area d-lui Asian dela ordinea zIl -l. (Protestan, sgomot).

D. N. Ceaur-Asian : Aceasta e un actarbitrar, d-le presedinte. Anunt din nod !u-terpelarea mea ai cer sa fie pu sa la urdi-nea zilei pentru `;imbata.

Mai intervin d-nit Fleva si Dzlavran;ea,ai 5e fixeaza pe Slnrbñta interpelarea d-luiPolitimos.

***D. G. A. Scorfescu aal de;volta interpe-

larea adre:sata ministrulul de interne cuprivire la suspendarea alegerel din Dust.

Oratorul doreate un raspuns categoricdin partea d-lui ministru respectiv.face uu mie Moric al faptelor ce s'aü pe-trecut eu aceasta ocazie ai spune ca biu-rout a procedat conform avizulul Curtel deApel din Iasi.

Mal departe, interpelatorul citeaza o sumade alegenh carl s'aü efectuat cu listele vechi,precum al. gerea d-lui Baicoianu ai aceeade zilele trecute de la Galati.

Operatiunea electorate apartine ez lusivmagistratutuì prrsediute al biuroulul, caruiai se mcredinteaza suprevcglrerea, ran;inmdapol ca Parlancentul sa se pronunte dacaalegerea s'a fault ori nu In mod regulat.

Oratorul citeate cite-va articole din le-gea electorala pentru a arata ca listeledate de primarul din Huai eraü provizoriaai ca o alegere nu se puate face de cit culistele definitive.

In urma, dá lectura ai unel copil de peprocesul-verbal incheiat de magistratul carea prezidat biuroul la alFgerea de la Hual,din care reiese ca a .el magistrat, vazindca listete ce i s'aü prezintat nu sunt com-plecte, a cerut o lista din 1897, dar at pri-marul a refuzat categoric, rtfuz In fata ca-ruia d-sa a declarat ca alegerea nu se poateface In ast fel de conditiunh.

D-lorurmeaz:ï interpelatorul faplul de(tire s'a facut vinovat;primarul, uevoind sadea listele cerute, este rncalificabit. Se atieca primaril stint datori a da listete orl-ca-rua cetatean, dar mi-te uuna magistrat careprezideaza o aligere.

Ea cred ca s'a dat orditi expres ea sase faca ce s'a fa. ut. De altmintrelea aceas-ta conving, re mi-a dat o faptul ca inspec-torul administrativ Caligari se afta insala de alcgerl $i protesta contra pre,se-dintelul biurouluï.

D. Ferachidi : Afirml aceasta ?D. Scort sat : Da, da, dalOratorul terutina cerhud ministrului de

interne urmarirea primarulul care ai-a per-mis sa calce in picioare dispozitiile legale.(Aplat.ze).

D. Dobrescu-Prahova, asociat la interpe-larca d-lui Scortescu, spune ca liberalil vo.pleti scuncp t L:d vor fi iu opozitie luxulce-ah permit acum in creiareade precedentenenorocite.

D-sa termina cerind revoearea primaruluade Dual.

D. Ferechide, ministru de interne, fn-cepe prim a declara ca Intr'adevar ceea-ces'a pc.trect,t la Duel este gray : Un decretregal a fost izbit de neputinfa de a fi exa-cutat. Contesta afirntatiuuea d-lui Scortescuca primarul de Dual ar fi ttrmat ordiuelorprimite de la guvern.

Dar, d-lor,zice d. ministrrt de interne,cine sa fie vinovat lit aceaslia afacere ?

Voci: P:imr.rul !D. 1+'erichide: Nu atiü, dar atiü cä ea nupot irupic deca o autoritate liber-aleasa de

a-al face dotoria > s t cum ea iutelege sasi o faca. De alt-fel, cazura de aceste s'aümal intlmplat.

Trecind la chestiunea listelor, d. Feri-chide explica ce se iutetege prin liste de-finitive ai provizorit si zice ea de alt-tellistele definitive sunt cupritise In cele non!.

Iu sustinerea acesteh afirmatiunh, d-sa ci-teate cite-va articole din legea electorala.

D. Ferichide termina aparind pe prima-rul de Hual.

Se cere Inchidcrea discu(iei ai se admite.Sediuta se ridica la orele 6 at 10 m.

SENAT1If..~caro fa de la II 1llartie

(Urmai e)D. V. A. Ureche face ast -fel istoricul acoa-

lelor in tot acest timp pira la Unirea Princi-patelor.

D. Ureche vorbeate de acoala francezasi de aia zisa acoala reale din Moldova aide marne progrese facete de koala dinMuntenia sub inspectoratul lui l.aurian.

1) -sa face apoi istorie.ul loviturei de Statfacuta de Voda Cuza, care n'a renuntat ladittatura luainte de a se da acoalelor olege In locul regulamentului lui PetraclteCa ntemir.

Arata spot cum s'a facut legea instruc-tiel de la 1964.

De la acest timp, spune oratorul, reformainvatarnlntului a fost fatale tuturor mini -etrilor de iustructie publica ai enumera petots miui3triI. cari aü cazut pe aceasta lege.

Arum, dada 33 de ani de aateptare, con-tinua oratorul, trebue sa ne dam mina cututil pentru hinele si viitorel neamului ro-minese.

Sedinta se suspenda la orele 4.* **

La redeschiderea aedintel d. V. A. Urechelauds proiectul de lege.

Marea lutrebare care se pune, spune o-ratorul, este directiva de edueatiune.

Care din cele doua directiuni : clasicasea resta, se va da invatamiutulul.

Chestiunea aceasta este foarte veche.Iu Franta, ministrul Duruy a venit eu un

proiect de lices de directie realizata ln careclasicismul nu era indepartat.

Bourgeois a propus doua feluri de liceeuntil clasic si altul in care de ai se va In-vita clasicismul, autoril sa he tractual inlimba tarer.

In congresul din urma la Paris s'a admiscrearea niai multor feluri de licee. Cougresula propus creare de lier e, pe ling& cele de-sire, is cari sa se iuvete atiintele ai limbala i :a.

Jules Simon era pentru acoala clasica,care Malta ai perfectioneaza sentimentele.

Rohn era peutru chsieisin si sustinea eaatiiuta o da limbite clasice.

Importanta clasicismului este necoutesta-bila pentru dezvoltarea iodividuala. Chiernieseriaaul este ejutat ei perfectionat declasicism. Duruy spunea cá meseriaaul ig-norant nu este de cat un salahor.

Ca si clasicismul, *male realista are foartemulti partizans, si razboiul dintre acestedoua *wale este perpetuü.

Din aceasta lupia, futre elasicisin ai rea-lism, a esit tipul liceulua modern care esteintrodus In uoul proiect al Invetauciutulul.

Oratorul se declare eu desaviraire parti-zan at nouilor tipurl de licee, cari cores -pund starei iruastre sociale ai progresuluitarel noastre.

Coronameutul Ins& al acestul tip, esteacoala profesionnla.

Nu trebue ca stoat t de tip noü s& duel{numai la o diploma ; trebue s& duce ai lao profesie, la o meserie.

Stiintele aü unde si se Invete ; ele aüaltarele for in Universitatr ei nu liceelesnot facute pentru sciinta purs.

In general, privitur la Invatamintul se-cundar, orato, ta adera la proiectul de lege,alit asupra li:eelor cu trifurcatiunea lnve-tamintului, cat ai asupra acoalelor secun-dare de fete.

Recrutarea corpulul didactic, continua d.Ureche, se va face dupa un alt sistem, 1n-laturfud coucursul, care nu este de lot deregretat.

D. Ureche se declara de asemenea par -tas al suprimerei bacalaureatulul, care nuera de tit o loterie uricioasa.

D. Ureche declara ca a sflrait eu parteaItalia a cuvintarel d -sale, privitoare la In-vatarrintnl secundar si ca In viitoarea ae-din(& se va ocupa eu invatamintul su-perior.

D. Spiru Haret, ministrul instructiea pu-bike, depune un proect de lege peutru In-fiintarea In oracele Galati si Craiova a riteo acoala comerciala de g :adul al II -ha.

Se cere urgenta ai se admite.De asemenea se mat depune un proect

de lege pentru arordarea unui credit de1300.000 lea pe seama ministrului indus-triel ai comerciulul, pentru expositiunoa dinParis.

Sedinta se ridica la orele 5 30.

Depe§iie de azi

Serviciul (Agentiei Romfne>,Djedda, 11 Martie. Ora ?ul a lost decla-

rat suspect cá ar fi atina de ciimä.Constantinopol, 11 Martie. Er, comi-tiu-

nea de ancheta sub presidencia lui M.zilnbey, cousilier de stat, a plecat la Vo o.

Presburg, 11 Martie. Aichiducesa Nat-

talia, flea arc hiducelui Frederic, a murit.Belgrad, 11 Marcie. Viudecarea rcgelul

Alexandru continua cursul seü f tvor:,bil.Paris, 11 Marcie. Comisiunea armatel

de la Camera a adoptat proectul de legeacordind guvernului, in cas de expedifiepeste -mare, dreptul de a cumpara toatecoräbiile franceze, ornare ar fi locul undes'ar gasa.

Paris, 11 Martie, Afacerea expertilor ea-ligrafa in contra d -lui Zola s'a amivat pen-tru o data nedetermivate, Iu urnia apeluluaacestul din urma, in privinta competiuteltribunalului corectional.

Viena, 11 Martie.- Noua Presa Liberacare a publicat in u:timele zile un ar-licol emanind de la partidul opozitieibulgare ,qi continfnd aprecieri pesimisteasupra situatiei din Bulgaria, publicäazi niyte infortnatiuni asigurätoare in-spirale de cercurile competinte din Sofia.

Aced din urtnä at tic:ol asigurä in modcategoric cä printul Bulgariei ca iii d.Sloilow, persista intr'o politic?' absolutade lealitute fato de Sultan 0 de 7urcia.

Fortele efe'1ive ale armatei bulgaren'aú fost nici o data adra de reduse!caaroma, pe cind Tercia operettzd con-

centräri de trupe pe la granita bulgarä.ln acest fapt precum $i In eventualita-tea reproduceril atrocitätilor din Mace-donia, exista udevärata primejdie pen-tru vederile pacinice ale puteritor si iatäde ce ele, cari conduc politica euro-peana, ar avea interes sä suprime a-ceste obstacole.

dUíM INFORMATIViäf

Campania extra parlamentaráDrapelul qi Dreptatea de azi dimi-

neatdf, publicä urmätoarea convocare :

PARTIDUL NATIONAL LIBERALCetä>ÿeni1 Capitalel sunt ruga #1a Ina parte la

INTRU@IIVA PUBLICAce se va tine Duniuicä 15 Mar-tie, laorele 2 p. m., In sala Dacia.

La aceastia Intrunire vor asistaun 4nsemnat numár de reprezin-tanti al Orel vor Ina cnvin-tul d-nil:

P. S. Aurellan,teams. Y. Laeear, B. Dela-vraneea, Ent, Poruünbaru,N. Xenopol, G. Seorieceu,N. Fier(' rpi altil, pentru a ex-pune sltaatinnea sii scopul lup-tel ce am Yntreprins.

***Comitetele de acfiune ale drapeli,gtilor

vi ftevi,ytilor, intrunite asearä, aïc hoed-rit sä publice manifestul numai in a-junul intrunired.

D. Lascar Catargi, va pleca mtineViner!, cu trenul de 11.45, ziva, laGalaa.

Primaria din last a inceput nego-cierile cu casa Marmorosch-B!anla; dinCapitala in vederea conversiunei dato-rülor sale vi in vederea contractäreiunui no it imprumut.

D. E. Volpe, advocat al Statulul In Ga-lati, unui din fruntaeil dizidentel liberale,al a dat telegrafie demisiunea, drept pro-testare In contra actualet administratil dinlocalitate.

Suntem informati, dc la un iu-tim al d -lui Aurelian, cis d-sa, in-dignat de apneslítarile d lut Stur-dza, care voelte siii facie din so-cietatea Credltulul rural o insti-tulie colectivisti, a deals a urmademnul exempla al fotltilor sialcoiegì'i, d -nia G. Gr. CantacnzinoIli G. Filipesru, da demi-siunea inotivatis de membru Inconsiliui de urdministra4ie al (cre-ditulul.

D. Ferechide, respingînd demisiunile cefor , seare consilierl comunali din Galafl,ace,gtia qi -aïs reïnoit demisiunile.

D. Gufu, ofiferul starei civile, a incetatde a - ?l mai Indeplini functiunile, cu tordecä demisiunea i -a fort respinsi.

.loinn cavaler de LapaiMareaalul Bucovinel, d. Ioan de Lupul,

unui din truntaaii membri ai partidulul na-tional rumin, a fost ales en al douilea vice-preaedi .te al Reh- lisrathulul imperial dindin Viena.

Asupra atestes alegeri, Patria din Cer-nautl ne da urmatoarele amanuute :

Pulouil, cari poarta o ora veche rommi-lor, clnd aü auzit ca guveruul rustine can-didatura d -lui Lupul, aü Inceput sa agite incontra acestel candidaturl, vestind ca nu vorpermite ea un rondo s& fie ales vice -pre-aedinte.

Ctubul parlamentar romín, compus dinaease deputati, cari tac parte, tntoemal capolonil din majoritalea parlamentará, a ho-tarit imediat sa cear& explicatia de la ein-but polon. Sr dupe iuitiativa d -lut dr. G.Popoviel, comitetnl executiv al majoritatelparlamentare a Post couvocat In acest stop.D. Popoviel, membru 1n comitetul execu-cutiv a cenit explicatif d -lui Iaworsky,preaediutele clubulul polos, asupra atitudi-ner deputatilor poloel fata de candidaturad -lei I. Lupul, ai dupa vil discutir c :ubulpolos, ameniutat eu retragerea rominilorclin majoritatea parlamentara, a cedat.

Ast fil a fost ales d. I. Lupul.D. Lupul a implinit deja v rs'a de 60 ani.

A lost tot- d'aui,a membru al partidulut na-tional roniin ai In timpii din urma a dea-f anrat o mare activitate, aiaturl de tluarulel eutueiestul deputat dr. Popoviel, pentrutualtarea partidulul national route.

De vr'o 15 ani e ates mercü In Reichs-relh ai de vr'o 10 au! Camera austriaca ilalege mercü In delegatiuui, onde adese -oria fostraportorul comisiunea afaeerilorstraine.

Arum tre! an!, In urmaincetaril dio viataa baronului Vasilco, a fost numit rnareaalal Bucovinei si precedinte al Diete! dioCernauti.

Alegerea episcopulul' de RîmnicAsia zl la ora 1, tnarele co!egiu elec-

toral, compus din me.tnbrii Camerai viSenatului, s'a íntrunit in tocalul Adu-närei deputatilor pentru a proceda laalegerea episropului de Rintnic, in loculrepauzatului Ghenadie.

La orele 12 vi 25 m. membtii S-tuluiSinod, pornesc in corpore din patatulmitropolitan, la Mitropolie, unde se o-ficiaza un serviciü divin.

***La ora 1 ,si 15 m. membriï Sinodului,

mini ?tri ,si tof t membri parlamentulul cariaeislaserlf la slújba bisericeascä, apar inincinta Camere!.

Tribunele oficialá si publicä gem delume. In tribuna oficialä, majoritatea pu-bliculul e compuslí din preof ir.

Numal tribuna damelor e aproape goalä.

Sunt doul candidati pentru scaunulde epiacop : Archiereul Atanasie Miro-nescu, sustinut de guvern, vi. ArchiereulCalistrat Orleanu, independent.

Flevi,stii sunt dispu,vi sä sustinä pevicarul Mitropoliei, Archiereul Nifon,care insä nu prime,gte.

Un mic grup de deputati e dispua sävoteze pentru fostul tnitropolit Ghenadie.

.edinf a se deschide la ora 1.45 sub pre-4edinfia I. P. S. Sale losef Gheorghian,mitropolit primat.

D. Poroineanu, secretarul Senatului, faceapelul membrilor S tulul Sinod ,si al Se-natorilor.

Dintre metnbril Sinodulial nu lipsWede cit Archiereul Nifon, vicarul S-tel h1i-tropolii, care este bolnav.

D. I. Procolüü, secretarul Adunärel de-platafilor, face apelul Camerel.

Räspund la apelul nominal:Membri al S-tultal Sinod 14Senatori 82Deputafl 105

In total marele colegiü se compune din201 membri.

***

Rezultatul votului este ur-mótorul :

Arh. Atanasie Mironescu 128 v.Calistrat Orleann 90 »

» Nifon Pioe§teanu 3 »B aletine albe 8I. P. S. Sa Mitropolitul Iosef,

pre§edintele congresulnl, declaróales pe P. S. Archiereul Atana-sie Mironescu, ca Episcop al Rim-nicnlui-Nouluï-Severin.

Ieri s'a semnat la tribunalul din :Iaal,contractul hutre primaria locala ei d. Le-tareztk, reprezentantul societatil AllgemeineEleitricitaets Gesellschaft, peutru introdu-cerea traniwaiului electric.

Grigore Faria, meseriaa In Sebeeul sa-sese (Transilvania), a douat Asociatiuneltransilvane pentru literatura ai cultura po-porului romín 18.000 lei.a..._-----

SPECTACOLEGRAND ETABLISSEMENT HUGO. Simbata

14 Martie 1898, redeschiderea teatrulul devariatati, arti ?t1 de primul rang. Un ali;special va arata numere artistilor si spe-cialitatile tor.

ACT do 11IULTUMIRÈ

In sears do 26 -27 Ianuarie 1898, ivindu -seun incendiu la magazinul mer diu Galati, inrare aveam marfuri de coloniale si mobile, sifiind asigurate la Socio a -ea Romina de Asig{irari Generale din Braila, in a declara ea In-data ce a fost avizata de paguba ce am sufe-rit s'a procedat imediat la constatares daunel,si ca sur fost pe deplin desdaunat. Pentruequitatea, culants §i promptitudinea defasuratade aceasta societate In hquidarea daunei ceam suferit, considet e c o datorie de recunos-tints catre Surietatea Romina de Asigurari Ge-nerale din Braila, a 'i aduce grin publicitate.multumirile mele, sperind ca vole fi in acelas1timp folositor si publiculul asigurator.

I. RADULESCU.

Oficiu agricol viticolGARA. IILMENI

J. BRÉCHOIREiuginer agricol

Cavaler al Merituluï agricol, offer of Leului$i Soavelul Persiel

DirectorIn formatiuni technic° relative la diferite

culturl si mai eu deosevire in privinta vite!.Analisa, determinatiuuea si tratamentul boale-lor vinurilor. Alegerea altoiurilor americanedupa patninturi. Detdrminarea boalelor vitesi tratamentul tor. Reconstituirea viilor euloptanu. Consultarl pria corespondente sat cudeplasart.

Tarifa se tri mite dupí5 cerere.Planurl de stifle, cocine de poreï, staute, graj-

durl si pivnife. Administrare de proprietäfï.

I. TarnoviceanuDoctor in drept la Paris, Prof. universitar

AVOCATS'a stabilit In Becureati, Strada Ino-

cenfil No. 4 ('ing& Biserica Popa Rusu).Orale de consultare 8 -10 a. m.

af~ -t. r1J._..

PA !WU.A L b:OL1.7

ccy IaTOILETTE lls (710uCH01

r`='' Se trouve exc?ua/remont

t/d,,w,-,f{ :"!an les °rande Magasins°t r

r....r t O GOUTif.s~..r::.

..

r ..

.iCARES I ..t -.Gs,,

Y ß "4.471

Conditions spéciales pour le gros

SUPRA LICITATIELa 19 Martie 1898, va avea los asupra

licitatiel pentru vluzarea :

1) Mosia Tartaseatt (Ilfov) 10 minute de-parte de gara Ciscanestt. Are case, insta-latiuni de exploatare splendide ; 1624 pogoane. Se pate cumpara eu 605.000 (365pogonul).

La 10 Marcie s -a adjudecat provizoriü550.000 lei.

2) Mosia Voiaesta- Pajera, o jumatate orade gara Titu, case hune si ecaretdle nece-sere. Se poate cumpara cu 330.01)0 lei,(312 pogonul).

Deritori' de ale cumpara trebue sa seprezinte la ziva aratala la Tribunalul Ilfov,seetia de notariat.

Cabinet medicalal d-rului E. MANOLESC.0

de la Facultatea de Medicine din Paris. Specialpentru : Boale Interne, de Feme!, si Facer!(Mamos). Trateaza de asemenea : Boale de Co-

pi! ai Syphilitics.Consultafiunl de la 2 -5 p. ni.

Pentru säracl : Lunt i Joui de la 9 -11 a. et.Concultafiunl gratuite

321 Cairn Molitor 321

De închiriatde la 2:t Aprilie 1898In Constanta Vila decedatu-

lui general I. Em. Florescu.In I3uciir9 btï Casele din str.

Soarelui No. 37. Dona etage cartesinguró, interior lnxoa.

C4sele din Strada Numa Pom-1, cn Stradole Finti-

nei i Neptun, §apte camere, cur -te singaró.

Doritoril se vor adresa la Avo -

catul N. A. PAPADAT, 14 StradaModel, Bucure *ti.

DIN CAUZA RETRAGEREI DIN COMER'l'a d-lui H. OrlIberl;s'a onnpárat vinde

CU 27 10 SUB COST

or MOBILE logdin

Strada Carol No. Kvis -à -vis de clädirea nonlul PALAT al PO§TELOR

Vinzarea acestul depozit dureazä nu-mai scurf timp vi onor. Public este ru-gat a se gräbi ca sä profite de aceastarara ocaziune, de a cumpara mid ef-tin rte at ori unde Mobile fine ,si bunsin diferite stiluri

Aranjamente complecte de Dormitoare, Su-fragerie, Saloane, Salonap diverse Mo-bile de fantesie, Deposit mare de garniturl gata tapisate, SCAUNE de fan-tasia poleite saú negre, tot felul de sca-une de paie, etc. etc.

DE VÎL`TZARE1000 ai aunt de víìnzare in co-

muna Bahalnita, jud. Neamtu,pentru informat;iuni a se adresala d-nu Nicolae §oarec, Piatra-N.

Aparate de deöinj'eetarö EdiCIIs.AP IIiYCIEA" eta L'aötile deFormalina mint in depoöit la Farmacia e nr4li Regale_IF giATII Dr. ONIA la

Prefnri origin. a Fabrloeif ehimioe pA. Berlln.

11talina N.ANSEN din Stocl><olmPIiIMZTScc

- --;.

Cu sgomolL e 1 14.50

Important pentru ori -care gospodina esteaceasta macina.

Una din cele mai iugenioase inventiunidin puuctul de vedere practic si economic,simpltt ca constructiune, dar eu efect aproapede necrezut. Este o bucatarie In toat& pu-terea cuvantulul, care consumand un litru depetrol ordinar In 8 ore, dit o calduradincele mai marl, neproducand niel fwn, nictmicos ai arzand faca fitil, se ponte gati saüfrige ori -ce fel de ni uicarurr si fripturi Ilitimpul eel mal scuri. f litro de ape tierbein 3 minute, 8 litruri in 14 minute.

Pericolul este eu desavéraire exclus.

Depozit general S. DANCII str. Sivardau 9Pentruprovincie se efectuiaza prin posta in urmasume! lut ri gi sali unui sconto de eel putin le!5 ti imis inainte. Pentru angrosiati se acord rabat.

4 E P O C A

FOITA ZIARULUI CEPOCA>,

30

J. P. JACOBl9EN

INTRE VIAJA BSI VISNIELS LYNNE

Intr'o searA, dupa ceaiü, eraü adunatiIn salon. Nu putea sa fie verba samearga In gradina, caci ploua cu gä-leata. Dar nu eraü nemultumitr cA ste-teaü inchisf, prizonier! futre patru zi-durl in cari gustali dulcea intimitate aserilor de iarnä. De altminterl, ploaiaaceasta era o binefacere, pamintul aveamare nevoe de apt; sgomotul picaturi-lor cari bateaü in geamurl cu turbaretrezea vedenia cimpurilor inverzite si afrunzisurilor din noli racorite. t'Ara voemurmurai : «Ce ploae»! si priveal feres-trele, in suflet cu dorul de a lua partela bucuria lucrurilor de M'ara.

Erik luase o mandolina adusi dinItalia, tintase «Neapole» si «stelele stralu-citoare.» Apo! o tinará fati venite ca sAla ceaiul se acezase la pian, cinta acorn-paniindu-se ea ansasi : Cäsula mea depe_munte, si adaogind litera a la ter-

minatiunea tuturor cuvintelor spre a daromantei sale o culoare mal suedezA.

Niels, care n'avea urechea Inuzicalt,se last sA fie leganat intr'o visare me-lancolica, pina ce Fennimore incepu sacinte.

Aceasta il trezi, dar nu intr'un modplacut : vocea Fennimorel 1 -umplu deneliniste. Nu mal era o mica provin-ciale, aceea ce statea in fata lui.cum dinsa se lasa sA fie tirita de farmecul sunetelor, si cum se dedea aranotele acestea liber si t'Ara de rezerva,el erea ispitit sä zita: fari de rusine !1 se parea cA pe cind cinta ea i se a-rata goala inaintea ochilor sal. Singelei se infierbintt, timplele 'I baturA, si -slplect pleoapele....

Ce1.1 -alfil nu vedeaü nimic din aces-tea. Fennimore pe cind cinta era de-parte de Fjordby, departe de poesia side sentimentele la cinste in Fjordby.

Era transportatt intr'o lume mal in-drasneatt in cari pasiunile cresteaü in-tr'o neregula sälhatica, pe culmile incare flor! rosi! se Invirteaü de suflareafurtunil.

Oare, find cA era atit de putin cu-noscator in muzicä descoperea el atitealucrurl in acest cintec ? Spera ca asatrebuea sA fie cu toate cA nu o credeain intregime. Fennimore il placea mulimal mult de cit ca de obiceiü.

Cind ea lucra la vre -o cusatura, siil vorbea cu glasul sait dulce si linistitsi il privea cu ochil el senini si sin-ceri, isI simtea fiinta atrasA catre ea cu

toata puterea nelnfrinta a unel dorint!nepripite.

Atuncl avea nevoe sa se unlileascainaintea el, sa'cl piece genunchiul si sito numeascA sfinta. Dorea sa o cu-noasca nu numai in prezent, dar si incopilarie, In anil in care el trAise de-parte de dansa. De cite or! erait sin-gur!, el aducea vorba asupra trecutuluTsi o punea sii'! povesteascA micile-T du-rer!, micile greself, micile ciudatenil decare e plinsa copilAria or! caruia.

. Era staptnit de dorinta geloasa dea'cl apropia aceste amintirl ale unelvieti car! acum se desvoltä intr'o bo-gatie nTaT Infloritoare : si iata ca acestcintec il suprindea, cum un vast orizontsurprinde un ont care se plimba pe opoteca, reducind .t. de raclure, pinaatunci tot universul, la a nu mai fi, decit un punct foarte mic al peisajulul sifacind sa apara modeste st neinsem-nate gratiile sale comparate Cu contu-rutile marete ale colinelor departate...Oh ! dar nu era un vis, ceea ce desco-perise el in cintecul el ; ea-1 vorbea a-cum, cu tonul saü obisnuit si redeve-nise ea insasT. N'avea o suta de do-yeti despre ceea ce era natura sa a-devaratA, o undA linistitä, fara furtunAsi farA talazut'!, resfringind cerul Inste-lat si albastru?

Asa o iubea si o vedea, si ast-fel in- .

cet, lncet i se allia. Ea nu-1 insela custire, Nu era tot fals in tinuta pe careo lua ea eu dinsul : atuncl toate vor-bele. toate visurile, toate gindurile luT

Niels, lnchideaü aceeasT dorinta, aceeasi

CL SHUTTLEWORTHBucurextï, talea Corobantilor, 117. Craiova, strada Bucovàt, 18

lteeontanlld 1larele lor Depoeit de

1VZAZNErq ó GRICOLELOCOMOBILE en sait' färá aparat de ars pae

de la 2 Janlafate pina la 30 cal pntereBATOAZE de G1RÂII de toate Märimile BATOAZE de PORUMB No. 5, cu Elevator

de la 2 vi jnmitate pini la 12 caT putoro pentru LOCOMOBILX vi ou Mina

Maine de semänat, Maline de ciuruit vînturat, Ma§ine de ales neghina §i secara din grâüVIF mon' DE 1llClNd T logInstrumente trebuincioase ]i(aginigtilor, Carole englezeqtl de prima calitate

Pietre de moari.i frantuzesti, Maline de secerat WOOD" cu sail flirii aparat de legat snopiPluguri de ®te1 fattrit peste tot

en ana pina la 4 brazdeCOSlTOdRE 11111GRAPE eu treìf äripi, cLi dintilí ART1CULATI

TE FE lDE CAZAN ventru LOCOMOBILE vi atleten Ateliernl Nostrn primim Reparatinni de LOCOIIITOBILE din ori-ce Fabricàl+

VINZÄRi Cu CONDITIIINÌ AVANTAGFIOASE"i,\': {'

ClHADIPAGIITE

rPIPE-HEIDSECKAncienne Maison HEIDSIEK fondée en 1755

KUNKELMANN & Co. Succeseurs

B,EIIMISFRANCE

Representanl generalLÉOPOLD HI MARC-US

70. BIICIIRE §TI, STRADA CAROL. -70

!! BOALELE SECRETE !!

Specific Antiblenoragic, StoenescuCAPSULE

en eapaivat de Nada -salol xl santalNid unul din antiblenoragicele existente pinA acum nu rinplinevte cele

doua conditiunT de asimilare repede ,vi nu irita traectul intestinul. Aso -ciaüiunea substanl<eloe ce compun aceste capsule este tot ce actualmentevtiinta aro mai bun si mai incercat alt tratamentul blenoragiilor. ModulCu totul non si special dupa care sunt preparate aceste capsule, fac cavindecarea sa fie repede, complects si fari de a deranja stomacu ; ast.felci convine tutulor persoanelor chiar calor mai debile. Acest non medica -ment vindecà in scurt timp complect si radical scursorT, (sculanlent) no!si vechi attt la barbati cid si la feme!, precum si blenoarea, poalä alba,etc. Pre(nl ansi duoli 4 lei. Asociat cu ateste capsule ss recnmandaCu succes Injeetia santaliva. Pre(al unnii flacon lei 2.50.

Depositul general: Farmacia MIRA IL RTOENFS(7U Strada MihalVodií, No. 66, Bucureel. De vinrare la principalele farmacil din far,.In provincie und« ateste preparate nu se geiisesc, se expediarei imediatcontra uuul mandat poytal.

er:arti!.«r.,,;'s:«;:!:; ;L-:-;:K:51:51..

'->s..`>?S`r--'.µS7-aaraIR1êv?;ntatiafi.°_', 01TTie F ilari ca.

Lacrirna de Prunegruien G®Ietal,i

(Marra de Comerciù este depusä la T.ribuualul Arm)Talca este fahriesdtá din prune; aingura ne-vàthaniàtLre ; cal mai bun apetissant.

Nn trebuie sä. 1ipReas3cäl, din nid( o case'.

Mare Deposit la 'gara Uole2t1Cererete neutres en gros bei die adreseze to

ION m. Its /)ULESCII, Paler[%

BUCURE§Ti

CO-No. 9, Strada Bc^rzni, No. 9.

TLiGRAF, GAZ, ANI

IItTC.IiL Z IT îTL CENT R, A L

1,U31INA ELE(,TRICA

TELEl2O9I:PA TI t'FONERFfILTRU CHAMBURLAD PASTEUR

TUBZTRÌde BASALT, PLIIMB, FONTA fir FIER

CLOS.IETEde toute rewrite (tout .ì [égout)

MARE DEPOSIT de tonte artieoicicatingátonre de acen!rtii brnurñ

BIUROU de CONSTR EXPORTI/1PLOMA DE ONOARE

i, Expositia din Bncure.lti iu 1ß14

rugaminte, si acel omagiti adus acesteTInfatisarl de natura sa. Si, cum at' fi

pntut ea sa vegheze la aceea ca fie-caresa aiba despre dinsa o impresie exactasi adevarata, cind toate gindurite saleeraü ocupate de unul singur, Erik, pecare l'alesese ca stapin al el, pe care-1iubea cu o violenta care o inspaiminta ?Crezusa pinA atuncT ca iubirea avea odemnitate foarte blinda, nu ca e un cu-tremur de teamA, de umilirl si de în-doiala.

De multe or!, simtind marturisireaaproape sa iasa pe buzele lul Erik, eaera ispttttA sä-1 iuchiza gura cu mina,impunindu-i sa nu vorbeasca si impu-tindu-al ca-I InsealA ; i-ar fi spus atuncicit de putin era ea vrednica de iubirdaluT, ce natura de femeie decazutA erain ea si cil nu era un sufldt Malt, darticalos, din potriva, si de o prozaicauriciune.

Sub privirile-! admiratoare ea aveaconstiinta ca minte ; si simtea devenindhipocrita ne mal cautitO sA se sttstragitprivirilor sale, dupa cum se si simteavinovata find-ca n'avea indrazneala sAceara lul D-zeü, in rugaciunea sa deseara, sA intoarcil de la dinsa mima luTErik perdra ca vinta luT sä-T fie toatade marire si de nobete. Cacl stia cil eaare sa-1 degradeze cu iubirea sa de su-flet josnic.

Erik iubea pe Fennimene aproapecautind sA se fereascii. Ideates! sali fu-sese In tot-d'auna foarte nobil, Innalt ;Inîndru, cu trasurl palide, Intiparite deo tristete blinda, si o race atmosfera

CED MAI SIGURLEDI. U

CONTRABOALELOR VENERICE

(L 1JìIE.SCi)ESTE INFREBIIINTAREA

Tubulul Preservativ SAN U SPatentat in Franta, Germania, Aus -

troUngaria si In toate Statele cul-turale.Pr©tul anni TUB, Lei 1.50De vinzare la toste Farmacii:e

§i Drogueriile din tarn.t.,»

1067-24

Servicia de Bidoane Si LäzT

la domicilia

PETROL i

Adresa: Golesci, 12

Les véritables Eaux minérales de

sont les Scurces

VEDú117.ETATieELES TE:G

GIFIAp3tME.G ALLE

Exiger le nom Fur la capsule et l'etiquette.

Les seules véritables Pastilles de Vichy sont les

PASTILLE VICHY -ETATfabriquées avec les sels naturels

extraits des Eaux de Vichy-État.

Comprimés de Vichyaux sels naturels VICHY -ÉTAT

pour préparer l'eau artificielle deVICHY GAZEUSE

Agent Général pour la Roumanie, Bulgarie, Serbie:A. G. OARISSY te 0 -1e, Bucarest.®

1 1al1SpOP1 deJGleb;le ria%JIr a!,g - ,¿- = OLieele..grrularel , c!=".

L.Auzzrazwaiyagiragtimansemelaritawmistasianicaue=

D E P O Ut.°alea7'levnei 236

GIESELIealea osilor59

Tipografia EPOCA executA tot felul de luoräri atingëtoare de a; eestä artä, eu cea mal mare acuratetta qi CTr protiurl foarte modérate.

Promptitudinea qi exactitatea saut deviza Tipografie!.

_ .0..,. 3,4,,. , . .4. U. . x.. ._ . .R,..sr.,..MiGuturaie, Tuse Grippe, Influeiita -

I?ron:sita Astxnau r tdf :̀ ä.LIQUEUR * CAPSULE

BuhbiePôle de Piele

A se cere adresa

MU PASJACOB,

In töte farnladle

Catarebisicei

de templu imprejurul cutelor tepene aledraperie! sale. Dar farmecul Fennimo-rel il cucerise.Cind ea se misa, ritmul mersulu! cop-tea Imprejurulcorpulu! sAÜ; gerturile-!desváluiaü o nuditate, atitudinile salein odiltn& aveaü o elocinta visiltoare,care se manifestai si una si alta, fArastirea sa. N'ar fi fost in puterea sa sale impiedice sA se manifesteze, chiarcind s'ar fi indoit de felul de farmecpe care il raspandea. Nimen! nu vedeaaceasta mal bine ca Erik, si el stiafoarte bine cA frumusetea s'a eu totulfizica, era de muli pret in pasiunea pecare 'l -o inspira ea. Et lupta impotrivaatestel pasiunl, tacl avea in adinculsufletuluf sia, idei foarte inulte si ro-mantice asupra iubirif.

Aceste idei, nu le gasise peale nu-mal in traditiune si in versurile poeti -lor, ele proveneaü fára indoialä si dincutele intime ale naturif sale pe carerar o !Asa el sa fie ghicitä. 0 ^! carele ar fi fost obir,siea, acum eraü bi-ruite.

(Va urina)

De închiriat0 casa mare, situata pe strada

Schitu- Magureanu No. 43. Buna pen-tru Institut sala Autoritate, aviadgradina, curte, gaz ape.

A se adresa Str. Scarelui No. 12weG <:tií "itaá'cïAiH.iß :,`r$.'

ea mal' bl:nä calitate existentädeSTOMAC,AIECAILOfiuñlttlAt

AIEMIE,GASTRALGIE,DIABETi i

DISPEPSIE,Ca'0t

SI FENTRU CAIITAi!LE I

IITINATE sl LA 1

RHEUftiATiSME 1

-\ Á

APELE

N'INERALE D

POUGUESS_' LÉGER

SUN! RECOMANDATE

DE CATRE SOMITÁTILE

Mi.DICALE îr1 BQLELE DE

E farte gazas¢ si placutri la haut.a,uestera tri saes nu, ci ari'ce bs u1urti.

StIYGURA APA PURGATIVAINLATURAND SURSELE UNGLIRESCI

CARE PRODUCE M'ARA DE EFECTUL SIGUR

SI NEJICrlITOR Si 0 ACTIUNE CURATI4`;.i. ,15UPRA ORGAidELOR BOLtdA'JE.:`4

I UiJ Pí;FIÁREI FACEACELAS EFECT CA

' D STICLA iIiTREftGA DE APi DE BUDA.

rSE GÁSESCE DE VANDARE LA TQTE' i'ARMACIiLE SI DROGUERIILE DIN TARA.

--,...:.Sewaie..,.: :CIT9111M1771.o.

f3bTAGRA. MAT r Aa

4

Adj

DE USINA DE GAZvi se furniseazä la domiciliü, In sad

v.,*

tona de 1000 kgr. grentatea garantata

46 i_44 I 46dacä va adresatt printr'o carte povtalA

A.salt personal casai

A. GOEI)STE11179, STRADA DECEBAL, 9

Bi(JC1711El TI Telefoie No. !6.Tot aeolo se afta In deposit : f'oer-4

marunt pentru sobe Parigine pi Bel -giana, lei Si tona. Cues de Fonderie,Does de Feiarie, Carbaui din mi-naie englezestl de Kardiff. Antracit3,`englezesc prima calitate, pontru sobeHelios, Briquette, etc.

Expeditiuni en gros ,i en detail dinBucure>?ti, Constante vi Bruiìa la orI -cestaiiiune a cäilor ferate.aMianilEIEMISSIMPIMIEA

La Typografia EPOCA se de Tin-tare liirtie maculai-mis' eu 50 ban! kit

1

REVIATSbS7sunt vindecate prin

Särurile Granulate Ef Crv es cedede LIT1FiINA

de CH. LE PEFIDENEA.LE PERDRIEL & C10, Paris.

-tIMME`.trti.. -m.

_ /° I -' ° c 402-:"BIICIIRE§Tï, Str. DOAMNEI 9, BIICIIRE§TI

MASINI INDUSTRIALE DE TOT FELULREZERVOARE DE TABLA DE FIER, etc.

MARE DEPOZIT de TEVE DE FIER $i ACCESORIÏ

LEVI de sondag3 in docurile de la BrAila, nevämuite

Y Representuu(a GeneralA a ensuiIi'ISEUNDENSTEIN 4' Co. Berlin

FABRICA de . lNE peniru CAI FERATE ei MINE

Bncure §ti. Tipografiia EPOCA Strada Clemenlrel No. 3. Bucureel

Prima St m1ntairie Io'iiiuáMucureet, Strada Carol No. V3.

Recomandä : Semlei tele noti venirle, aduse de la granarlspecialist! din Franta, Germania si Englitera. Numal calitateasuperioara, precum araLa succesuf care l'am avut In 29 de mil.

Recomand: LUCERNA, clualitate superioara, eu certificate.GAZON, calitatea cea mal grea de 28 libre, etc.

DIFERITE SCIILE PENTRU GRADINACatalogul se trimote gratis si franco dupa cerera.

Rog pe onor. clientela a TnA onora si anul acesta ca in ani! trecuti.Cu toata stima

FRIDRICII P] LDNER