MieîiM&a. AMistrtţniifii,n îipciraiîâ

Sraf07: pkţa mars Nr, 30.Scrâorl nefr*aa«*tiî na f«

primesc, — AUtasoripî# na •«

1MSERATE se priaesc la Adml- ilttraţlane In Htk ov şi la ur- matórele Birouri da «niiaolurl:

In Viena: M. Dukes, StmrichSchaiek, Rudolf Moss*, A. OpptUks Kachfolger; Anton Opptlik, J . Danmbcr, în Budapesta: A. 7. Soldbergerg, Xckstem B tm a t; tn Bucuresci: Agence Savas, Suo- onraaie do Boumanie; in Ham* bari,: Károlyt <6 Liebmatm,

Preţul Interţlunilor: o seria garmond pe & oolonă (t or. şi 80or. timbra pentru o publi- oare. Publicări mai dase dui«ă tarifă ţi Învoială.

Se clame pe pagma a 3-a o «eriă 10 cr. séu 80 bani,. .

^_3íTTJXj L I 2 I .

,,&aieta“ iese în Ji-care di.Abonamente pentn Anstro-Ungaria:Pe un an 12 fl.. pe şâse ion!

6 fl., pe trei luni 3 fl. N-rii de Dumliteoá 2 II. pe an.

Pentru M â n ia si străinătate:Pe un an 40 frânei, pe ?ése luni 20 fr., pe trei luni 10 fr. N-rii de Duminecă 8 franol.

Be prenumérá la tóté oficiele poştale din Intru şi din atară

şi ia dd. öoiectori.AWsamentnl neutri Brasov

adminiatraţiunea, piaţa mare, Ttogul Inului Nr. 30 »' etagiu I . : pe un an 10 fl.. pe aése luni 5 11., pe trei luni 2 fl. 50 or. Cu dusm In casă; Pe un an 12 II., pe 0 luni 6 fl., pe trei luzii 3 fl. Un eaemplar 5 cr. v. a. 3óu 15 bani. A t&t abonamen­tele cât şi inserţiunile sunt

a so t)lâti tnamt6.

Nr. 272. Braşov, Mercuiî 11 (23) Decemvre 1896.

Duşmanii Românismului în>Bucovina. *

De un timp íncóce suflă în Bu­covina erăşi un vént rece şi forte neprietinos pentru causa Românilor, locuitori băştinaşi ai acestei ţerişore. A ajuns a fi şi în colonele „Gaze­tei Bucovinei“ permanentă rubrica uneltirilor de tot felul în contra Ro­mânismului, şi acum de curénd s’a dat espresiune tristelor stări de lu­cruri în Bucovina chiar şi în parla­mentul central din Viena.

Astăcjî Rutenii tineri, protegiaţî de Polonii dela putere, sunt instru­mentele, de cari se folosesc cei ce voesc se distrugă elementul român din Bucovina. In timpul din urmă s’a accentuat o luptă fórte înverşiu- nată a acestor Ruteni în contra Ro­mânilor.

Situaţiunea de faţa cu uneltirile ei în contra Românismului, cari în Bucovina, pe lângă caracterul na­ţional, iau în mare parte şi un ca­racter confesional, ni-o înfăţişâză unul din vechii noştri corespondenţi cu vii colori în următorele:

Din Bucovina, Decemvre 1896,Graţiă presiuoei de sus, care are de

scop de-a sterpi orî-ce suflare románésoá în Bucovina, preoum şi pe de altă parte firei Românului de-a nu se strica cu ni- mene, am ajuns de-a trăi într’o eră, când ratenismul face progrese minunate îu aoéstá ţâră. Satele dela Nistru pănă, la Prut, hal căror pământ este îngrăşat de sângele strămoşilor noştri, a4l sunt perdute pentru

[ naţiunea română. Numai numele lor şi al locuitorilor ne mai spun, că sunt româ­nesc!.

Cine-i causa ? — va întreba istoria şi va sorie, va scrie ruşine pe fruntea oe- lora, cari au contribuit, direct sóu indirect, spre stârpirea unui neam, care e chiămat

spre ceva mai mare, decât a peri spre a face loo aoelora, cari erau în agonia morţii şi nici nu meritau o sorte mai bună, de­cât de-a fi striviţi sub piciorul Polonului mândru.

Dér ce folos! când Românilor din Buoovina li-a fost ursit de sorte de-a avó episoop! şi preoţi buni pentru slavă şi muls, ér nu spre a-şî pune şi sufletul pen­tru oile sale ouventătore. Peirea ta Israile se precipită din tine! Elementul românesc, neprimind suours de nioăirl, uitat de vlă­dică şi sfinţi, a trebuit sé cedeze valurilor rutene, ce veniau căutând hrană’n ţâră séu ?>e aduceau ou boii spre-a lucra lanurile boe- rilor, cari băteau apoi banii în cărţi şi le împrăştiau pe alte plăceri.

Toţi mazurii, oarl au venit din Gali- ţia în ţâră, nu s’au mai întors înapoi, oi au rămas, s’au însurat cu fete române şi, fiind ei în maioritate, au rutenisat tóté satele boeresol dela Nistru pănă la Prut. Un fe­nomen deosebit este, că rutenisarea se lă- ţesce mai íntáiú peste satele boeresol séu peste satele de pe fondul religionar, unde posesorii, de regulă evrei, îşi aduc servitori din Galiţia, făcându-se aşa indirect motorl ai rutenisării.

îndată ce un sat româneso înoepe a-şl pierde caracterul séu româneso, emi­sarii Uniei, Rutenii tineri, înfiinţâză în el aşa numitele cetalnia, adecă cabinet de lec­tură. Cabinetele de lectură rutene apoi lucră mai departe pentru de-a sterpi ori ce embrion de românism în sufletul fiecă­rui mazil, séu ţăran român, şi-i prefaoe pe ómen! de a-şl schimba la urmă şi legea. Şi lor li-i uşor a lucra, oâcî Rutenii sunt pro- tegiaţl de Poloni, ér aceştia direg des­tinele naţiunilor în Austria, dincóce de Leita.

Polonii protegiézá pe Ruteni crecjénd, că aceştia li sunt avantgarda de ouoerire in acest petec de pământ, oe trebue salvat pentru o Poloniă mare. Rutenii şi adeoă Rutenii tineri în frunte cu Barvinski şi Vachnanin, lacheii grofilor poloni în Gali*

ţi a, dau porunci în ^Bucovina uniaţilor: Viniţchi, Smalstocki şi ortodoxilor feciori de preoţi, crescuţi şi ’Dgrăşaţî cu presourl românesc!, Pihuléo şi Popovicl. Aceştia lucră pe vi0ţă, pe mórte, de-a face Ruteni şi din petri şi fiind ei în consiliul şcolar ai ţerii, tote ie sucoed. Probe ne aduce „Gazeta Bucovinei1* In de ajuns de năs- drăvăniile acestei avantgarde de lachei po­loni, oarl împlinind poruncile stăpânilor, ur- măreso pe nesimţite alte planuri.

Şi de ce sé nu facă aşa? Urmăresc şi visézá stăpânii lor Polonia mare, de oe sé nu viseze şi ei de-un imperiu rutén ucrainic? Pe când ínsé Polonia nu póte fi mare cât timp colosul dela Nord este în vigóre, Rutenii tineri ored a fi făout un pas înainte spre a întemeia un stat rutén ucrainio având de capitală Chievul.

Şi acest pas îl cred ei a-1 avé îu fo­netică. A scrie tote cum aucjl şi a rumpe orî-ce relaţiunl ou etimologia, acésta în* sémná după mintea lor a fi făcut un pas mai departe. Şi l’au şi făout. S’au lăpădat de etimologia şi cu ajutorul Polonilor, adecă a Guvernului austriac, au introdus fonetioa în şc01eie poporale din Galiţia şi Buoovina. Guvernul a fost tras pe sforă, pentru-că Rutenii tineri i-au q}is, că numai aşa se pot Rutenii scutura de Rusia, décá se vor lăpăda de etimologiă. Guvernul a orecjut şi a. dat poruncă, ca oărţile sorise în mod fonetic sé se introducă prin şcoli, ér cele scrise etimologic ső se elimineze.

Acésta ínsé nu era de ajuns, le tre­buia şi un gimnasiu rutén fonetic în Bu­covina şi guvernul mărinimos li-a stat oa la poruncă şi li-a durat unul în Cernăuţi, pe când jaloba Românilor, ce au dus’o în proţap deputaţii români la Viena cu iscălituri de prin satele românesc!, nioî n’a fost băgată în sóiüá. Gimnasiul s’a creat, dér nu s’a ade­verit vorba românâsoă „lac sé fiă, brósoe suntu, câol ti’a prea venit mult poşedic ru­sesc la gimnasiu, ou tote oă toţi învâţă- torii ruteni căpătase poruncă aspră sub răs­pundere personală dela Cernăuţi, ca sé aducă

cât mai mulţi şcolari la gimnasiul rutén. Nu sciu cum s’au reotifioat, destui, oă n’au venit cât şi cum s’a plănuit şi oe-a venit este material prost, căci Ruténul dela na­tură este bătut ou maiul la oap.

Ce era de făout? Au făout şi ei un internat, vecjl Dómne, póte se va lăsa lumea sedusă şi de dragul internatului va trimite copiii la gimnasiul rutén. Nici aşa n’au prins pesoe, pentru-că în internatul rutén sunt şi Ruteni greoo-catolicl, aduşi anume de-a faoe proseliţl între studenţii ruteni greco-orientall. — Spre a se susţinâ aoest internat au apelat în tóté părţile pănă şi’n Rusia, sub cuvânt, că se pierde ortodoxia, căci Ruténul din care parte bate vântul, de-acolo pune cojooul. Şi oine soie de n’a fost tot aoésta causa, că şi Metropolitul Arcadie Ciupercovicl, dimpreună ou refe­rentul auxiliar Illasievicl, au cercetat aoest internat şi-au dăruit internatului 500 fl. v. a. Drept că se 4ice, oă aceşti 500 fl. au sé se întrebuinţeze numai pentru şoolarii ruteni ortodox!, dér oine garantézá acésta când preşedintele sooietăţii, care suprave- ghécá internatul, este un Rutén fanatio uniat ?

nNarodni dima în gazeta „Bucovena“ Nr. 258, făoând amintire despre visita Mi­tropolitului la internat, persiflézá pe toţi aoeia, cari n’au dat ajutor internatului, pice apoi, că Metropolitul prin visita sa a voit sé arate preoţimai şi lumei întregi, oă in­ternatul rutén trebue ajutat. Óre sé fi gân­dit şi Metropolitul tot aşa? Nu ne vine a crede, dér la urmă cine scie ce-i în inima omului. Destul, că Rutenii de atunci sunt mai făloş!: umblă ou nasu 'n sus şi au póte şi drept când un Metropolit se duce sé*i vadă şi sé admire oreaţiunea lor.

Au şi Românii în Cernăuţi un inter­nat. Dér ei nu se laudă. Ce Hé fiă oausa? nu i-a visitat şi pre dânşii Metropolitul?— Dér vorbă multă sărăcia omului, nu-i bine ínsé a se îngâmfa, cum o fac d-nii uniaţi, ba Rutenii tineri înourcând lucrul dintr’o simplă visitare a copiilor ruteni

FOILETONUL -GAZ. TRANS.“

CARMEN*)ad Titum Maiorescu, rectorem Universitatis romanae Bucure'sciensem, eiusque

clarissimos coleg as, mihi longe dilectissimos.

Vive diu Tite Musarum Magne Sacerdos.Soisse tuum iuvenes oiaros faoit et sapientes.Queis melius nihil esse solet, neo pulohrius usquam,Quippe animus sine cultura ignavus est hebesque.Emineant musae romanae — templa Minervae —Quae Deus ex alto florentia reddat ubique.Pireides summas penetrent, velut Ardea nubes —E t faciles habeas divos totumque benignos.Adsistant Comites, olaras per saeoula reddans.

R o m â n e s c e :

Odă lui Titu Maiorescu, rectorul universităţii române din Bacuresd, şi colegilor săistrăluciţi, mie mult iubiţi.

Tite, să trăesol mulţi ani al muselor mare preot,Deoât care nimic nu pote fi mai bun, nioî mai frumos în lume,Căci sufletul, fără cultură, n’are tărie şi e tîmpit.Inflorâscă musele române — templele Minervei —Pe care Dumne4eu, din înălţimea sa să le aducă la culmea înflorirei. Musele s3 străbată ca ciocârlanul pănă la oei mai înalţi nori.Dumne4eu sâ-ţl fiă în frdte bun.Asiste colegii, ca sS le râspândâscă în toţi secolii.

David Almâşanu.*) Acest frumos „Carmen14, dedicat Rectorului şi profesorilor universităţii din Bucuresci, este

o nouă îmbucurătore dovadă de spiritul viu, de inima tînSră şi de nestinsul foc aliubirei de neam din partea veteranului şi venerabilului nostru profesor nonagenar David Almăşcmu, care ni-1 trimite spre publicare. R ed .

„Cartea négrá“.Unde dai §i unde crepă.

Prov. român.

Răspuns la „Cartea négra* (A „fekete Jcönyvu) scrisă de br. btefan Kemény junior în 1849 , şi publicată de Hentaler József în numerii 121—131 din Mai 1895 ai lui „Magyarországw

din Budapesta.De Âxentie SeTeru.

25) (Urmare).

Sé ne întorcem acum la cele ce le scrie autorul „Cărţii negrea în Nr. 29 al lui „Magyarország44 (pag. 21) sub titlul: „Egy jelenet Abrudbánya rémnapjaiból“, în care spune, cum au provocat pe Iancu unele din cele 300 femei rămase după prima fugă a lui Hatvani, — ce se refu- giaseră în casele popii Amos şi de-acolo în cimiter — ca sé le scape din mâna lănce- rilor, citânt autorul vorbele pronunţate po- lecesce: „destul mórtie pune acuşina, ne slobod mai m ult*); cum, în fine, a răs­puns o voce sécá: „pentru ce ne-ai jurat numai acum între munţi, că ne cum un suflet Ungur, dér nici o pisică (se înţelege, ungurescă) să nu mai rămână în vieţăw.

Cum-că totă acestă poveste e numaio scornitură, se vede din testimoniul ală­

*) Semn de apocrifiă, ca şi ,.Draguss“.

turat mai jos. Acest testimoniu nu a fost dat în 1849, ca să 4ică cine-va, că a fost stors cu puterea, ci cu un an mai târ4iu, când era pace în ţeră şi când Salvatorul vieţii celor 300 femei mirosa, că grei şi întunecoşî nori şi multe tunete seci şi ful­gere ucigătore de onore se răspândesc şi lovesc asupra comandanţilor români şi a fraţilor lor. Etă testimoniul:

15 kr.____ ' „Neveinket alább irtak igaz lelki­ismerettel bizonyitást teszünk az iránt, hogy midőn 1849-ben Abrudbánya várossá, az hová Magyaroszágra menekülni kivánó utunkból zaránd Vármegyében egy elsőb­ben mindenünkből kifosztatva foglyok gya­nánt hurozoltattunk, a moczok által kipré- dáltatott, porrá égettetett s minden lakos- sai az oda menekültekkel egyetemben, igen keveseket kivéve meggyilkoltatták. Akszenti nevezetű Román Csapatvezér és a keze alatt volt Románokkal megjelenvén, nem­csak rosszalta és nyilván kárhoztata azon keresztény tiszta érzéssel ellenkező kegyet­len bánásmodort, melly Abrudbányával és annak minden lakossaival elkövettetett, ha­nem egyszersmind megértvén azt, hogy mi sokan többnyire nőszemélyek egyik oláh Templomba szaladva kétségbe, esetlen resz­kettünk a nép gyilkoló megrohanásától és meggyilkoltatástól, legottan egy Tribunus- tól kísértetve azon Templomhoz jött, az hová menekültünk vala, ott töllünk meg­értvén azt is, hogy ugyanaz nap egyi­künknek férje, másikunknak édes atya is,

Pag 2 GAZETA TRANSILVANIE/. Nr. 272—1896.

sérmani, fao şi vorbesc lucruri, oarl póte ar supăra pe acela, oare nu le ounósoe ţinta.

Ori cum ar fi, Românul nu faoe gălă- giă, chiar când este desconsiderat şi lovit în drepturile sale, având credinţă în Dum­nezeu, că tóté sunt trecétóre pe aoest pă­mânt. Dér ve4*, una tot nu i bună, căol pănă la Dumnezeu te jumulesc rőu sânţii şi alungă pe popii românesc! din Cer­năuţi.

Etă vorbă, veţi spune! Ce, nu credeţi? Apoi cetiţi:

Io Cernăuţi era la sfânta Paraschiva parochul român şi vicarul român. Pe fos­tul vicar l’au surgunit diu Cernăuţi, oa să nu aibă Românii un popă româneso şi l’au trimis la sat. Acjl parochul e rutén şi se plămădesoe a aduce şi-un vicar rutén pen­tru că-i doctor în filosofiă, ér nu în teolo­gia, şi în Cernăuţi tot filosofi trebue. La sfântul Nicolae seu paroohia S-tei Treime, era parochul român şi vicarul român. Aouma parooh nu-i şi de sigur va veni un Rutén, oare va face—oa şi vicarul*, administratorul aotual, — ca femeile sé nu plătâsoă aoaftistele la preotul român, ci numai d-sale, oare-i rutén, oăcl şi Dumnezeu mai cu plăcere aude rugăciunea, adecă aoaftistul rusesc ce­tit de-un preot rusesc, deoât de-un preot român, măcar de l’ar ceti şi rusesce.

Şi aoeste se fac în Cernăuţi aprópe de S-ta Metropoliă! Ce timpuri de grea urgiă pentru aoeia, cari nu surit Rateul, séu cred, că limba ruténá este bună numai pentru sudalme şi înjurături, având destule vocale şi diftonge!

E trist când biserica se pune în ser­viciul partidelor protegiate de guvern, căci aoésta arată slăbiciunea de-a urma nu pre­ceptelor evangelice, oi poruncilor lumeşti, cari au defectele lor din oausă că sunt tă­cute după placul oohilor.

Aşa stăm, pretutindenea Rutenii ti­neri îşi fao mendrele şi Românului nu-i ră­mâne alta, deoât sé iée traista şi bâta şi sé mérgá în pribegire. Pe drum ínső cine îl va întâlni îl va întreba de carte şi ce va răspunde?

— ’I va spune istoria biserioei din Bucovina!

Călător eseu.

Serbii din regat pentru Serbii din Turcia.

In 20 Decemvre n, c. s’a ţinut în Belgrad un meeting de protestare, la oare au luat parte vre-o 4000 de Sârbi şi Ma- oedoneni. Meetingul a primit unanim urmă­torul proieot de resoluţiune:

1) Să se r6g» Sultanul, ca să libereze biserica sârbâscă de sub Fanarioţi, pu* nându-o sub jurisdioţiunea patriachatului sârbesc din Ipec.

a többekközt szemünk láttára, csak azért, hogy magyar volt meggyilkoltatott, a mi kérésünkre minket s még egynéhányat maga pártfogása alá vett, a több ott ma­radóknak bátorságáról is gondoskodok, mikor csapatjaival Abrudbányáról Zalatnára általszállott, minket is oda áttétetvén, a keze alatt volt Románok közül, tizet őriz­tetésünkre rendelt, éfcelmünkröl is keresz­tényi módon gondoskodott s egyáltalyában erántunk oly Nemes érzést szánakozást és tiszta jószívűséget tanúsított szánakozásra méltó elnyomattatásunk és üldöztetésüunk Román nép által meg nem gyilkoltattunk, mind pedig azt, hogy onnan megszaba­dultunk és ma élünk, Isten után Akszenti Román vezérnek köszönhetjük, melyről mint fenebb is igaz lelkiesmerettel bizony­ságot teszünk. “

D é v á, Ianuárius 28-án 1851.L. S. Kun Erzsébet s. k.

özvegy Pogánynö s. k.L. S. Pogány Bertha s. k.

Cum-că povestea de mai sus despre cele 800 femei cu Iancu e scornitură, se póte proba şi din natura locului, care şi astădi e aceea, ce a fost în 1849. Mai în- táiü casele popii Amos sunt cu mult mai mici, decât se fi. putut cuprinde 300 femei, er cimiterul, care se întinde din curtea biserioei, în care am aflat eu pe cele 300

2 ) In cestiunile soolare, Sârbii din Macedonia sé fiă tractaţi în mod egal ou celelalte seminţii creştine din Turoia.

3) Alegerea ilegală de Metropolit din Üskül să se desaprobeze şi Sârbii din Ma- oedonia sé fiă înouragiaţl de-o luptă şi mai departe în contra alegerei săvîrşite.

4) Faţă ou patriarchatul, meetingul deolară, oă aoesta păoătuesoe, dâcă neluând în sémá majoritatea Sârbilor, va tolera pe Metropolitul grec în postul său.

5) Guvernul sârbeso, Ţarul rusesc şi Muntenegrenilor să li-se esprime mulţămită pentru-că au întrevanit pe lâugă Sultan şi pe lângă patriaohat. având de speranţă, oă aoestă întreverire va şi avé resultat.

6) Printr’un apei sé se cérá sprijinul opiniunei publice europene îu aeéstá oes- tiune.

In contra administraţinnei din Bu­covina. In şedinţa dela 11 Dec. n. a ca­merei din Viena, d-1 deputat baron G. Va- silco a ţinut un disours, în care a desfă­şurat tabloul multelor miserii, abusuri şi defeote, de cari sufere administraţia Buco­vinei sub aotualul sistem de guvernare, D-sa arată în deosebi, ce miserabil se ad- ministrâză averile fondului religionar al Buoovinei, şi oâte abusuri se comit ou acest fond. In acelaşi sens a vorbit înainte şi d-1 mareşal al Buoovinei Ioan Lupu, ba ohiar şi deputatul bucovinean Dr. Stepha- nowicz, care, deşi adversar al Românilor, s’a vă4«t silit în interesul adevărului a-şi ridica glasul în oontra revoltăt6relor mi­serii ale admimstratiunei bucovinene. Gu­vernul Bucovinei, fiind duşman Românilor, este susţinut orbesce din partea elemente­lor străine şi de aci vine, că abusurile ad­ministrative au ajuns pănă la acel punct, încât a4l chiar ş? un deputat adversar Ro­mânilor bucovineni se simte îndemnat a-şi ridica glasul în contra lor.

Catastrofa dela Reşiţa.Soirile sosite aoum dela Reşiţa sunt

şi mai grozave oa cele împărtăşite de noi în numărul de ieri. Numărul familiilor atinse de marea nenorocire se 4i°e> câ trece peste 100. Partea cea mai mare din acestea sunt familii cehe şi române. Soirile consună, mai ales asupra nrmă^orelor date :

Catastrofa a isbucnit Vineri séra la 6y4 óre în ocna aşa numită „SzecheayiK din hotarul comunei Doman. Aeéstá ocnă aparţine minelor dela Reşiţa şi este pro­prietatea societăţii căilor ferate austro- ungare. Ocna acésta e unul dintre cele mai bogate isvóre de cărbuni de pâtră în minele dela Reşiţav dér e tot-odată şi cea mai uscată şi espusă explosiunei. Iu acéatá oonă a isbucnit focul la o adénoime de 400 metri în pământ. Nu se soie sigur, prin

femei, e îngrădit, închis şi într’o posiţia de aşa încât pe-acolo numai cei alungaţi de furia adversarului ar încerca se-şî caute scăpare, nu şi un comandant, care vine liniştit în urma victoriei câştigate ; apoi că aşa a venit Iancu, ne arată Moldovan la pag. 139 din „Memoriile44 sale scriind:

„După mórtea Iui tragică a neferici­tu lu i Dragos, a sosit abia şi Iancu în „Abrud. El a ţinut o cuvântare la popor, „care o sfîrşi aşa: „Atât v’aţl purtat de „bine, încât ar trebui se vă sărut pe toţi, „dér fiind-că a-ţî omorît pe Dragoş, mia-ţl „întristat inima de mórte“.

„Poporul a început a face escese şi „tocmai se lăţise faima, că şi Kossuth se „află în Abrud, ca turbaţi se aruncară „Moţii*) pe tote uliţele, şi prin tote ca- „sele. Iancu, Balinth, Vlăduţ şi alţii mai „cunoscuţi umblau călări ca desperaţi pe „tote uliţele, ca se-i aducă la ordine etc.“

„Décá e aşa, apoi Iancu nu a umblat „pe délurí, nici nu a stat de vorbă cu ne­fericitele femei, pe cari Popa Amos le as­cunsese în biserică nu în casă şi cimiteru.

(Va urma).

*) Unii deduc moţii dela Mofciul seu perul legat chică cum purta şi armatele pănă la Napo­leon, noi înse credem, că Moţii, sunt prescurtarea dela monti, ca mesa dela mensa.

oe împrejurări s’a aprins. Unii cred, oă vre-un muo de ţigară, ori vre-un chibrit aprins a dat nascere exolosiunei, mai pro­babil se pare însă, că flaoăra dela lampa unui miner a fost pricina nenorocirei.

Aprin4ându-se gazurile, ocna a ex­plodat. Păzitorul de mine Iosef Münster, care din întâmplare se afla în aeéstá ocnă, au4i detunătura şi, oa om esDert, numai deoât înţelese, oă s’a întâmplat o ©xplosiă. Fugi imediat spre o altă ocnă din apro- piare (oona „A.lmassy), oa sé dea avis muncitorilor de-acolo spre a sări în ajuto­rul soţilor lor. Aoeştia şi plecară în grabă spre oona „Szeehenyiu In drumul lor gă­siră mai mulţi nenorociţi, oarl voind să fugă, fură ouprinşl de flăcări, alţii îneoaţl de gaz, oă4ând jos fără simţire. Numai de­oât muncitorii sosiţi săriră să*i soaue, ridi- cându-i şi sooţându-i afară la aer. Alţii străbătură mai înlăîntru, luptând ou curaj şi încordare extra-ordiaară pentru mântui­rea soţilor lor. In drum mai găsiră opt morţi. Numai atunci vă4ură aoeştl bravi muncitori, oe gróznioá neaorocire s’a în­tâmplat. Voiră să intre mai adânc în oonă, dér nu s’a mai putut. Limbile de flăcări, ce şerpuiau prin cavernele oonei, şi aerul înăduşit făoeau imposibil sé străbată fiinţă vieţuitore înlăîntru. Fiind însă-şl viâţa lor în pericul mare, oăutară repede sé se re­fugieze, fugind repede afară.

Intr’aoeea flăcările înoepură sé Asă prin gurile ocnei, aprin4ânudşi unele olădirl, ce se aflau în spropiare. Pe la mie4ul nopţii o nouă detunătură puternioă se au4i în adâncul minei, indicând o nouă explosiă. Cu acósta înceta orl-ce speranţă de a mai puté scóta cu vieţa pe nenorociţii munci­tori din adâncul pământului. Detunătura acésta a fost atât de puternioă. încât în urma presiunei aerului s’au sdrobit ferestrile ma­gazinului de dinamită, oe se află la-o dis­tanţă de 50 metri.

Ia 4iua, când a isbucnit catastrofa, se aflau în ocuă 113 munoitorf. In oursul nopţii au fost sooşî 28 morţi şi 21 greu răniţi, ér alţi 64 probabil, că s’au prăpădit şi ei în mine. Diminâţa se e,u4i&u ţipete în- grozitóre şi înăduşite din adâncul pămân­tului, după &mé4l însă ţipetele nu se mai au4iau, oeea oe indică, că nenorociţii s’au prăpădit.

Intre oonarii, oarl au fost scoşi morţi se află şi Bomânii: Nioolae Ghişa şi Con­stantin Chincia; între greu răniţi: Simeon Trandafir, Ioan Lupa, Augastin Codrean, Ioan Dragu, Ioan Crina, Pa vel Anca, Ión Gâdina, Eremie Ciuca, M, Creou.

Totă Reşiţa este în mare doliu. Clo­potele se trag în tótá 4iua. Io 20 Octom- vre au fost îmormântaţi de-odată în acelaşi mormânt 18 inşi priotr’un pr«ot român gr. or. şi altul maghiar rom.-cat- Predici la mormânt preoţii n’au putut ţinâ, căol au isbucnit şi ei îu plâns alături ou neno- rooitele văduve şi oopii orfani, oarl pre- sentă oel mai sfâşietor tablou. Abia au fost îmormântaţi aoeştia şi alţii au murit în spital.

După socotelile de pănă acum, sóoie- tatea proprietară a îndurat o pagubă de 400,0C0 fl.

SOIRILE DILEI.— 10 (22) Decemvre

Biblioteci ambulante ca mijloc de rnaghiarisare. Comitetul „Kulturegyleta-u- lui de dincolo de Dunăre a ţinut 4Uele acestea o şedinţă sub presidiul Ini Széli Kalman. După vii disouţiunl, la oarl au luat parte preşedintele Széli, deputatul Fenyvessy, Hollâa, Makfalvay, contele Fes- tetioh eto. s’a hot&rît, ca în interesul „pro- pagărei limbei maghiare" să se înfiinţeze cât mai multe biblioteci de rnaghiarisare („vándor- könyvtár*.) Secretarului ’i-s’a dat ordin, ca să îufiinţezB de-ooamdată 5 biblioteci ambulante, ér o altă bibliotecă ambulantă, care a fost espusă la exposiţia milenară din Budapesta, s’a hotărît a se dărui „Kultur- egylet“-ului din comitatul Somogy ca mo­del pentru imitare. — La asta avem de ob­servat de-ocamdatâ numai atât, că în co­lonele 4i&rului nostru, după cum am mai

amintit la timpul séu, s’a pledat pentrB înfcroduoerea bibliotecilor ambulante între Români cel puţin ou 5 —6 ani înainte de a-8e fi înfiinţat „Kulturegylet“-ul de din* colo de Dunăre, aşa oă am puté susţii ou hotărîre, oă aoéstá societate a împru­mutat idea dela noi.

—o —Resultatul deprinderilor de arme,

M’nisteriul oomun de résboiü a dat o or- dinaţiune oătră comandanţii de companiă, în oare dispune, oa la clasificarea ofioeri- lor în reservă resultatul deprinderilor de arme să-l însemne în rubrioa 11-a. Minis­trul a mai ordinat, oă comandanţii de companiă să se intereseze mai mult de ofioerii în reservă în timpul oât sunt la deprindere de arme.

—o—La societatea studenţilor în drept

din Bucuresci se vor ţine în oursul aoes- tui an urmátórele conferenţe: D-nu Vasile (jancicov: Istoricul Constituţiei. D-nul Gh. -Hhăileanu: Benedioţiunea religiósá e o condiţiă esenţială pentru validitatea căsă­toriei. D-nul George Mârzescu: Străinul la cei vechi şi la moderni. D-nul Vergilia N. Cucu: înscrisuri private. D-nul G. G. Danilopol: Deosebiri caracteristice între procedura romană şi modernă. D-nul Nioo- laesou Sima: Accidente de travaliü. D-nul George G. Tamara: Un ou vânt asupra jus­tiţiei militare. D-nul Dem. G. Danielopol: Reservat. D nul Cesar Th. Pasm: Idea { dreptului la cei vechi. D-nul Gh. lorgala: Interpretarea legilor. D*nul iowescw-Munte: Guvernământul reprezentativ. D nul I. D, Opreanu: Imobili. D-nul loneseu-Dolj: Pro­clamarea drepturilor omului.

— o—Ciocnire de vapor© pe Dunăre. Ia

séra de 8 (15) Decemvre în iosul portului Reni s’a oioonit remorcherul italian „Pasa- laqua“ ou vaporaşul „Prutul“ al societăţii comerciale de navigaţiune a Prutului, Zam- firescu, Youell şi Popoviol. Remorcherul 1 s’a cufundat imediat în urma loviturei pri­mite. Numai oăpitanul a scăpat ou viaţă, ér oei cinci marinari şi fochistul de pe re­morcher s’au înecat. Vaporaşul „Prutul* ou tóté stricăciunile primite a putut sé ajungă în portul Galaţi. Aici se faoe cer­cetare de cătră căpitanul portului, major Poenaru. S’a constatat, că vasele s’au oioo­nit în urma unei manevre greşite din oausa pâolei şi a ourentului Dunării.

Sciri mărunte din România. In 4iuade sf. Nioolae Regele Carol însoţit de ad­jutantul său de serviciu a asistat la litur­gia în biserica s-tului Nioolae din strada Şelar (Bucuresci). A oficiat episcopul Sil­vestru al Huşilor, oare a primit pe suve­ran cu evangelia şi cu cruoea.

— Tot în 4ina de sf. Nioolae s’a ofi­ciat un Te-Deum în biserica Creţulesou din Bucuresci, qu ooasia dilei onomastioe a împăratului Nicolae II al Rusiei au fost de faţă ministrul Rusiei d-1 de Fonton ou personalul legaţiunii, ministrul Serbiei d-1 Cristici, agentul diplomatic al Bulgariei, miniştri români şi mai mulţi membri ai corpului diplomatic rora^n- Regele Carol era representat prin d-1 general Vlădescu şi colonelul Man. După serviciu a fost re­cepţia la palatul lagaţiunei, ér sóra palatul a fost iluminat â giorno.

— In 4 (16) Decemvre societatea nStém Românău pentru industria petrolului şi-a ţinut adunarea generală în Bucuresci. Ca­pitalul integral al societăţii e de 2.4000.000 Lei. Acţionarii, luând ounosoinţă de bunul mers al societăţii au hotărît sé mărâsoâ i capitalul la 10 milióne.

— P. S. Sa Archiereul Nifon Ploieş­teanul a fost numit vicar al s-tei Metro- s polii din Bucuresci.

— Societatea „Progresul silviou va ţine la începutul anulni viitor trei confe­renţe în localul administraţiei domeniului î Corónei. Conferenţele se vor ţinâ la 1, 8 şi 15 Februarie.

■— Noul Palat al ministeriului de do­meniu din Bucuresol va fi inaugurat şi ocupat în primăvara viitóre.

— La 1 Ianuarie va eşi un nou фаг în Bucureşti sub direcţiunea unui olub de publioiştî români, la oare vor colabora şi iluştrii soriitorî din străihătate: Arh. Sil­vestre, Catulies Mendés, Madame Gyp, Edmond de Amicis etc.

Nr. 272—1896 GAZETA TRANSILVANIEI. Pagina 6

Reuniunea femeilor române din Braşov în 1895/6.

(Fine).Braşov, 7 (19) Deo, 1896.

Din raportul oassei notăm:a) Socotelile Beuniunei. Averea Reu­

niunei ou finea anului administrativ 1895/6 a fost: 41,413 Ű. 54 cr., oare faţă de ave­rea dela finea anulai precedent presentă o crescere de 825 fl. 9 cr. Venitele Reuniu- nei în anul preoedent au fost: 2631 fl. 7 or.

b) Socotelile Internatului'Orfelinat, Ave­rea ou finea anului administrativ 1895/6 este de 2779 îl. 58 cr., ér venitele şi chel­tuielile eouilibrate sunt de 5278 fl, 38 or.

Urmând la ordinea raportul co­misiunei aiésá de adunarea generală din anul trecut şi însărcinată cu revisiunea so­cotelilor Reuniunei, prin aoest raport se constată, că socotelile Reuniunei şi & In­ternatului Orfelinat s’au aflat în cea mai perfectă ordine şi oă fondurile Reuniunei sunt sigur şi bice plasate. Pe basa acestui raport adunarea generală dă absolutoriu d-nei preşedintă Agnes Duşoiu şi d-nei oassieriţe Elena Săbădeanu cu privire la gestiunea afacerilor Reuniunei pe anul ad­ministrativ 1895/6 şi primesoe propunerea oomisiunei, oa poliţele de «sigurare contra focului pentru obieotele hipoteoate Reu­niunei pentru o mai bună siguranţă pe viitor ső se plátéscá de cassieriţa Reuniu­nei în sarcina debitorului respeotiv.

Budgetul Reuniunei pe a. 1896/7 s’a votat cu un venit de 2506 fl. 72 cr. faţă de 1693 fl. 99 cr. spese şi 812 fl. 73 cr. destinaţi pentru capitalisare. Budgetul In­ternatului* Orfelinat pro 1896/7 s’a votat ou 4997 fl. 99 or. la intrări la eşirl.

In fine în aoéstá adunare s’a mai ales comisiunea de revisiune a socotelilor pe anul administrativ present în persónele D-lor Maria Lemeny, Maria Burduloiü şi ' Âmalta Chifa.

Punctul privitor la statutele Reuniu­nei nu s’a putut lua în desbatere, nefiind presente damele în numérul reoerut de statute; deci s’a decis a se convoca pen­tru desbaterea statutelor ó altă adunare generală pe cj>ua de 13 Noemvre. Neîntru- nindu-se niol în acéstá adunare numérul reoerut de statute, s’a decis a se convocao a treia adunare generală pe 4iua de 21 Noemvre. In adunarea aoésta e’au oetit tóté aotele privitóre la afacerea statutelor şi, după o desbatere seriosă, s’a ales o co­misiune în persónele d-nelor Maria Popea, Catinca Bârsan, Elena Mureşianu, Ana Pe­tre seu, Virginia Vlaicu şi Lucia Bologa ou însărcinarea, oa sé studieze cu de-amérun- tal actele presentate de comitet şi sé vină ou un raport detailat despre modificarea statutelor şi ou un proieot de representa- ţiune în oontra acelor puncte cuprinse în ordinaţiunea ministeriului de interne, cari sunt de natură a împedeca şi îngreuna ac­tivitatea Reuniunei.

In fine în adunarea generală din 3 Deoemvre a. o. comisiunea amintită a pre- sectât 2 operate, şi anume un proieot de statute modificate şi o representaţiune în contra a 3 observaţiunî cuprinse în ultima ordinaţiuno ministerială, prin oare se cere anunţarea adunărilor generale ordinare şi estraordinare ou 15 înainte la autoritatea competentă, anuoţarea şedinţelor comitetului cu 8 4ÍI0 înainte de aşternerea copielor le- galisate de pe protocólele tuturor şedinţe­lor în decurs de 3 4Ü0 la autoritatea com­petentă.

Aceste 2 operate s’au primit fără nicio modificare şi biuroul s’a însărcinat cu Înaintarea lor la locurile competente.

Cred, Onor. Redaoţiune, că mi-a suc­ces a Vé face un mio tablou despre oele ce s’au petrecut în aoeste adunări ale ce­lei mai vecbl Reuniuni de femei române din patriă, a cărei aotivitate de aprópe 50 de ani este cunoscută publicului românesc prin subvenţiunile, oe le-a aoordat mai «multor şcole de fete în decurs de mai multe decenii, ér în timpul din urmă prin înfiinţarea şi întreţinerea Internatului»Orfe­linat din loc.

închei dorindu-i şi pe viitor prospe­

ritate întru ajungerea frumóselor scopuri, la oarl tinde, şi bună reuşită în gréua afaoere ou reformarea statutelor, oare aia- oere ţine Reuniunea în agitaţiă de aprópe 5 ani.

A.

Noul teatru naţional din Iaşi-Cel mai veohiö teatru în Iaşi a fost

„teatrul Talpan“ de pe piaţa primăriei veohl numit astfel după numele proprieta­rului. In 1843 înoepu olădirea teatrului celui mare la iniţiativă lui Vodă Mihaiu Sturdza numit pe atunoea „Operau.

In 1888 luna lui Februarie a ars clă­direa teatrului dela Oopou, prefăcendu-se în ruine. Focul se oredea întâiti, oă a fost pus de un tínér artist, oare a voit sâ-şi résbune, ér după aoeea s’a 4’9* că a isbuo- nit din podul teatrului. Destul oă 8 ani de 4ile aotorii au rémasi în cea mai mare mi- seriă aprópe pe drumuri.

*Noul teatru, oare s’a înaugurat înainte

cu 10 4ile ooupă partea centrală a pieţei primăriei situată între patru strade: Golia, Danou, Căpitan Păun şi strada primăriei. El formézá astfel un edificiu liber din tóté părţile.

Precum am amintit deja constructorii teatrului nou din Iaşi sunt arohiteoţii Fel- ner şi Hellmer, cari au zidit şi teatrul din Zürich, Salsburg, Berlin (unter den Lin- den). Aceşti arohiteoţl au aflat deol solu- ţiunea oea mai satisfáoétóre, atât în pri­vinţa siguranţei si a higiénéi, cât şi în pri­vinţa unei distribuţiuni praotice şi eoono- mioe a olădirei teatrului.

In afară edifioiul are 62 metri lun­gime pe 42 lăţime. Stilul faţadelor este al renascerei franoese, unele motive Louis XV, tratate ou libertate, dór în mod ooreot şi demn.

Riaalitul central al faţadei principale se marcheză prin doué oupole miel, tratate ou gust şi, în faţă cu o colonadă ou 4 stîlpî înalţi, de piatră, frontonul triunghiular, ou sculpturi artistice.

Subsolul de piatră fiind înalt, o rampă de acoes si o scară liberă de piatră pe tótá lăţimea rizalitului oentral, mijlocesc sosirea publioului şi a trăsurilor, pe sub colonadă.

Intrând printr’una din uşile principale, ne aflăm într’un coridor spaţios cu alte doné intrări şi eşirl laterale, unde se află ghiseurile biletelor. Din aoest coridor in­trăm în hala antreului principal ou o înăl­ţime de doué caturi.

Avem în faţa nóstrá oele doué aripi ale scărei de onóre, făcute în marmoră. Ele duo la rangul lojelor, ér în drépta şi la stânga halei, se află scările galeriei, des­părţite prin alte coridóre. Sunt şi alte in­trări pentru galerii.

*Tot înaintnnd în axa clădirei intrăm

în sala teatrului. Parterul este înclinat cătră scenă şi nu conţine decât fotolii egale, 526 la numér. Ele sunt despărţite prin gangul dela mijloc şi aşedate în seg­mente de oero. împrejurul fotoliilor e re- ser^at un gang spaţios, astfel oă fiă-care rénd este accesibil din doué părţi. Lojole benoare lipsesc, afară de doué, situate, lângă scenă si reservate oomitetului teatral. In stânga loja regală şi o altă, în drépta.

L ’psa acestor loje permite publioului din parter sé pétrundá în coridor, prin 9 uşi elegante şi cu gémnrí ornamentate. Coridórele corespund ou doué săli pentru garderobă, ér fiă-care faţadă laterală are patru ieşiri aşa, că, în totul, evacuarea se face prin 11 uşi. Loja regală este direot accesibilă prin o a doua uşă, acoperită de 0 marchiză elegantă.

Rangul înteiu este ooupat de 22 de loje. Ele înconjoră sala şi au forma bal- cónelor, aşa că tóté persónele sunt visibile- Fiă-oare lojă ure şi un vestibul — salonaş despărţit de lojă, prin o draperiă. Pe dea­supra lojelor se află un vast amfiteatru, ou 8 loje şi 340 fótolii, dintre oarl acele din fund 176 la numér, formézá galeria propriu 4isă, despărţită de fotoliile din faţă, prin un parapet ornamentat. Pe désupra galeriei, la o înălţime considerabilăl se află imensul tavan boltit, construit din fer. Ploturile şi soulpturile sunt alese.

Sala fórte elegantă, în stil Louis X V şi Louis XV I, are 23 metri lăţime, pe 21 lungime şi 14 înălţime medie, putând cu­prinde 1100 persóne. Tóté locurile sunt numerotate.

In legătură ou lojile sunt coridórele, promenoarul împrejurul halei vestibulului, foierul, fumuoarul şi bufetul. Al doilea cat are un foier şi doué terase esterióre.

încălzitul şi ventilaţia se fao prin aparate calorifere dm oele mai perfecte. Ele lucrézá ou continua pulsaţiune şi fo­losesc în mod eoonomioos, ca aburi insta- laţiunei electrice.

Temperatura se regulézá în mod in­genios, perfeot şi uniform, prin amestecul aerului rece ou aerul încăl4it înaintea dis- tribuirei, astfel oă diferenţa între locul oel mai înalt şi oel mai jos, nu póte sé atingă deoât 1 iumétate centigrade.

In timp de vară un pulv^risator de apă introduce aer récoros în sală.

Scena are o perdea de fer şi e înzes­trată cu tóté maşineriile şi mecanismele moderne.

Cheltuelile se uroă la aprópe .doué milióne.

Construcţia a fost făoută de „sooie- tatea de oonstrucţiunl din Buourescía, aceeaşi oare olădesce şi abatorul.

Lucrările au fost conduse şi supra- veghiate de d-1 Kosohutz, distins inginer, representantul domnilor Hellmer şi Felner.

C L U Ş í U, 16 Deoemvre.

Ou. D-le Redaotor! In nrul. 263 al nGaz. Trans.“ a apărut un raport despre serata tinerilor universitari rom., arangiată în 6 Dec. c. subsoris de d-1 corespondent Aleco.

Nu voesc a detraga absolut nimic din reuşita bună a seratei, nici din laudele oe pe dreptul le merita d-nii tineri, cari au conluorat la succesul strălucit, ci voieso numai a-mi face o modestă observare la partea ultimă a raportului, unde fratele Aleco 4ioe: „er după aceste s’a încins o mică dispută între protopoul Roşesou, pă­rintele Raţiu de o parte şi „junimea de ambe sexe“ de altă parte: óre cuvine-se sé şi dansăm („în vederea ponderosului ar­gument : că suntem în postul Crăciunului14) ; din care dispută ínsé „junimea de ambe sexe“ a eşit triumfatóre“.

Că, ce lauri triumfători a secerat ju ­nimea de ambe sexe în urma disputei, — dâcă s<î numesce aşa, — aceea nu o sciu ; fără décá d-1 şi fratele Aleco în aoeea află triumful oă: eu şi protopjpul Roşescu, pre­cum şi alţi d-nî bétráni am fost de părere sé nu se jóoe, oă nu se ouvine „în vederea ponderosului argument, că suntem în postul Crăciunului“ şi nu e luoru ohiar frumos oa inteligenţa rom. din Cluşiu sé arate atâta indeferenţă faţă de canónele şi institu- ţiunile s.*tei nóstre biserici; neluându-le tóté aoeste în considerare totuşi a jucat pănă în 4ofi de 4*» — atunci mărturiseso sincer, că aoest triumf nu-i servesoe spre laudă.

Sé-ml spună d-1 Aleoo un singur oas, oând s’a împreunat serata literară ou joc în postul Crăciunului? Nici odată. Pentru- că îu locul prim s’a respectat simţul reli­gios şi moral, care este odorul oel mai scump al fiă-cărui creştin adevérat, preste care nu este permis a treoe niol chiar se­xului frumos sub nici o oondiţiune şi îra- pregiurare. Inteligenţa română din Cluşiu tot-déuna a fost reounoscétóre şi ou mul- ţămită faţă de tinerime, nici-odată nu i-a lipsit spriginul şi nu-1 va detrage nici pe viitor, numai cât, atâta putem pretinde dela flórea naţiunei, şi pe dreptul o pre­tinde biserica dela fiii săi adevâraţl, după ce biserica a păstrat prin atâţia secuii tot oe are mai scump poporul român, — ca sé respecteze cu sânţeniâ tóté aşe4ămintele-i sânte, oarl tóté sunt, nu numai spre binele nostru sufletesc şi trupesc, ci şi spre înain­tarea binelui public şi fericirea 3oeietâtii omenesol.

Este timp destul in decursul unui an, oând este potrivit, ba, toomai e frumos şi de dorit, ca sé se facă astfel de serate, cărora le póte urma şi joo, la cari apoi sé pótá lua parte şi familiile din jur.

Déoá íusé tinerimea nostră nu va res­pecta timpul sacrat, şi va fi mai aplicată a lua esemplu dela fiii perduţî ai unui neam străin (cari şi în postul sPasoilor fao baluri), oarl îuoep a nu cunósce şi a nu respecta cele sânte, atunci cu tot dreptul i

va putea 4ice inteligenţa română din Cluşiu» oă tinerimea nâstră din anul aoesta a înce­put a triumfa.

Ani soris aoâstă mică “observare con­dus, numai de stima şi iubirea oe păstrez faţâ de tinerimea universitară rom. din Cluşiu în buna aparenţă, oă pe viitor nu se va ni* sui a-şl câştiga ast-feliu de triumf în postul Crăciunului.

Nic. P. Raţiu,capelan gr. cat.

ULTIME SCIRLBucurescî, 21 Dec. Secţiunea

Bucurescî a Ligei culturale a ţinut erî adunarea generală. Preşedintele, d-1 Angel Demetriescu, a arătat, că în urma divisiunilor de astă-primă- vară, Liga n’a putut fi la înălţimea aşteptărilor sub raportul material. Speră înse, că situaţia se va îmbu­nătăţi, mai ales în urma tratărilor de împăcare, ce s’au început între cele două Ligi. Liga, clise d sa, tre­bue se şi estindă activitatea şi asu­pra Bucovinei, unde situaţia cultu­rală a Românilor este ameninţată din partea Rutenilor. — A urmat raportul secretarului secţiunei, Kan- cicof, asupra activităţii secţiunei şi a raportului cassierului A. Bozo» ceanu asupra situaţiunei financiare a secţiunei, din care se vede, că secţiunea are deja 600 membri.

Constantinopol, 21 Dec. Se vor­besce, că comitetul Turcilor tineri prepară un nou manifest ce vor se-1 presenteze puterilor şi în care pre­tind, ca proiectele de reformă se nu se estindă numai asupra creştinilor, ci şi asupra Mohamedanilor, şi se restabilescă constituţia cassată.

Colonia, 21 Dec. Corespondentul din Constantinopol al „Gazetei de Colonia“ anunţă, că în cjilele ultime erăşî au fost acusaţi mai mulţi func­ţionari şi oficerî. Cuvernul otoman 4ice el. nu e într’atâta neliniştit din causa atitudinei marilor puteri, cât mai mult din causa funcţionarilor şi oficerilor turci, cari deja de luni de c[ile nu şi-au mai primit leafa.

Milano, 21 Dec. „Perse veranda “ anunţă^ că ministrul italian de res- boiu va cere un credit extra-ordinar de nouă milione de lire pentru a procura 100,000 pusei de calibru mai mic.

DIVERSE.Un rămăşag fatal. Un tîner american

din New-York, cu numele Walter Hastings prân4end în anul 1860 în Londra cu lordulC. conversă cn el despre închisori, Tínérul american îşi spuse părerea, că cei ce sunt închişi numai câte unul într’o celulă întu- necósá nu-s pedepsiţi toomai aşa de gro­zav cum sé crede. Lordul atunci oferi tí­nérul Hatsings suma de 10,000 livre ster­ling!, dâcă se va supune unei astfel de to­tale separări de lume timp de 10 ani. După ce Hastings primi propunerea, s’a arangiat în casa din oraş a lordului C. o celulă pentru el. Era în patru colţuri; 12 urme lată şi 15 urme lungă. Arestantului de bună voie i*s’a dat luminări, cărţi, reovisite de de soris şi mâneare simplă. Acésta i-se de­dea de-o mână nev£4ută. In modul aoesta Hastings a petrecut în adevér 10 ani. La prima Mai 1870 s’a terminat captivitatea s’a voluntară şi el îşi primi banii amar câştigaţi; dér a părăsit oelula sa într’o stare de plâns. Deşi era numai de 35 de ani, esteriorul lui era oa a unui bétrán de de 65 de ani. Pérni şi barba lui erau albe. Corpul lui era gârbovit, ubletul lui tremu­rător, faţa lui palidă şi slăbită vooea lui tremura şi când vorbea i-se împedeca limba.

Proprietar: D r . A u r e l f i A u p e ş i a n a » .Redactor responsabil: G r e g ö P i u ü a i o r ,

Pagi q a 4. GAZETA TRANSILVANIEI Nr. 272—1896

Cnrsul la b ursa din Viena.Din 19 Decernvre 1896.

Renta ung. de aur 4% . . . . 122.20Renta de cor6ne ung. 4% • • • 99.05Itcpr. o&il. fer. ung. în aur 4y2% . 122.40Impr. o&il. ier. ung. în argint 4y2% 101.10Oblig. căii. fer. ung. de ost. I. emis. 120.10Bonuri rurale ungare 4% # . . 97.35Bonuri rural« croate-slavone. . . 97.40Imprum. ung. ou premii . . . . 150.—Losurî pentru reg. Tisei şi Segedin. 137.20Renta de hârtie austr...................... 101.30Renta de argint austr......................101.40Renta de aur austr........................... 123.25Losurî din 1860 ........................... 143.—Aoţii de ale Băncei au stro-ungară. 931.—Aoţii de-ale Băncei ung. de credit. 405.50Aoţii de-ale Băncei austr. de oredit. 371.25Napoleon d o r i t ................................ 9.53y2M&rci imperiale germane . . . 58.921/2London v i a t a ........................... . 119.95Paris v i s t a ...................................... 47.50Rente de cor6ne austr. 4%* • » 100.80Note i t a l i e n e ................................. 45.45

Cursul pieţei B raşov .Din 21 Decemvre 1896.

Bancnote rom. Camp. 9.47 Yend. 9.50Argint român. Cump. 9.43 Vend. 9.46Napoleon-d’orl Cump. 9.53 Yend. 9.54Galbeni Cump. 5.65 Vend. 5.70Ruble rusescl Cump. 126.— Yend. —.—

Mărol germane Cump. 38.30 Vend. —.— Lire turoesoi Cump. 10.70 Vend. — Sorie. fonc. Albina 6°/o 100.75 Vând. 101.75

Publicaţiune de licitaţiune.Biserica română gr. or. cu hra­

mul St. Nicolae din Braşov-Scheiu, şi comuna bisericesea română gr. or. din Braşov-Cetafce avend de scop a vinde realitatea lor aflatâre în Bra­şov suburbiul Blumena, a împărţit aceia realitate în 16 parcele, după cum se p6te vedea din planul aflător în Cancelaria Eforiei şc6lelor centrale române din Braşov. Din acele 16 parcele de asta-dată se pun în lici­taţie următorele 8 parcele:

1. Parcela IV în estensiune de1441.68 metri cuadraţl, dimpreună cu casa de grădinar, preţul de es- chiamare fiind 2400 fi. v. a.

2. Parcela V în estensiune de1167.90 metri cuadraţl cu preţul de eschiamare 1800 fl. v. a.

8. Parcela VI în estensiune de 1348.60 metri cuadraţl cu preţul de еэсЫатаге 2700 fl. v. a.

Licitaţia pentru vinderea celor trei parcele sus numite se va ţinea n 8 /2 0 Ianuarie 1897 la 9 6re îna­

inte de amiacji în Cancelaria Eforiei şc6lelor centrale române gr. or. din Braşov, unde se va putea lua în ve­dere planul de parcelare şi se vor putea ceti şi condiţiunile de licitaţie.

Pană la 7/19 Ianuarie 1897 se pot tace şi oferte în scris, provec[ute cu vadiu de 10°/0 a preţului de es­chiamare.

Ofertele în scris sunt a se adresa cătră Eforia şc6lelor sus pomenită.

La dorinţa cumpărătorului jume- tate din preţ va putea se remână intabulat pe parcela cumpărată pe lângă plătirea unei dobâncjî de 6°/0.

Braşov, 18/30 Nov. 1896. 1 1 2 9 ,3 -3

Nr. 145-1896 .

Păduri de vondare.Biserica Sf. Nicolae din Braşov

pune în e s p l o a t a r e şi p r i n ur ­ma r e în v e n c j a r e 261.55 hecta­re pădure de stejar la moşia Sudi ţ i î şi 117.9 hectare pădure de stejar la moşia M e t e 1 e u, ambele în jude­ţul B uz e u (România).

Ofertele însoţite cu vadiu de 5 % din suma oferită se primesc atât la Comitetul subsemnat cel mult până în 31 Decembre v. a. c., cât şi la d-1 inginer hotarnic Teodor Ber- rea din Bucurescî, strada Popa Tatu 33, în cari locuri se pot afla şi con­diţiunile mai de-aprope de esploata­re şi vencjare.

Comitetul parochial al bisericei ro­mâne ort. res. dela sf. Nicolae în Braşov.

David Almăşan, Arseniu Vlaicu,preşedinte. secretar.

Nr. 16575-1896.

PUBLICAŢIUNE.Din fundaţiunea Friede-

ric de Closius se pot da pe lăngă asigurare pupilara şi cu 5 2 carnete împrumuturi mai mari.

Reflectanţii au de a se adresa la subscrisul magistrat

B r a ş o v , 14 Noemvre 1896. 11113, - 3 . Magistratul orăşenesc.

Anunciurî(mserţinni şi reclame)

Suntă a s e a d re sa su b scrise adm inistraţi uni. In caşu l pu­blicării unui anunciu mai mult de odată se fa ce scădem ent, c a re c r e s c e cu c â t publicarea se fa ce mai de m ulte-orl.

AdmListr. „Gazeta Trans.“

Numere singuratice din „ Gazeta Transilvaniei,

л 5 cr. se potii eumpera îa librăria Nicolae Cmrcu.

2*s/£ers-ml trenurilorpe liniile orientale ale căii ferate de stat r. u. valabil din I Oct- I896>

S S u d i a p e s t a - F r e d e a lTren

deрегзбп.

Trenaccel.

1 0 —1 8.068.30 2.16

11.21 4,161.331 5.488.42 7.083.58 7.154.38 7.435.20 8.186.436.32 9.077.16 9.378,078.34 10.378.49 Tr. prs.

11.109.06 11.2710.12 12 3010.42 12.5711.01 1 0911.09 1.1611.31 11.4011.48 11.5512.0512.3312.471.181.342.132.323 043.404.036.346,126.417.168 . -3.554.405.10

12.00

Trenmixt.

5.108.00

1.222.193.32 3.515.136.147.32 8.21 8.40 9.09

10.4011.2511.4911.5912.2912.55

1.30 2.08 2.27 3.113.31 3.46 4.08 4.45 527

Trende

pers6n.

Trenaceel.

8.055.459.02

3 J 331.482.063.03 3.45 406 4.53 5.326.24 6 592.17 2.52 4 45 5.39 6.08 619 6.57 7.30

2009.15

11.1912.472.112.182.50 3.26

4.174.50

6,55

6 12 7.508.379.079.40

10.25Î L — 12.26

1118 30

pl.

Vsospl. }

6.116.277.27 7.50

8.178.33 8.38

9.09

9 .4J9.44!9.69

10.2210.5111.1212.2612.58

1.151.342.09 2.193 01 3.31

sos.pl.

9.30

Viena . . . B u d a p e s t a Szolnok . . P.-Ladâny. .

Oradea-mare .

Mezo-Telegd . B-ev . . . . Bratoa . . . Ciucia . . . B.-Huiedin Grhârb&u . .

Cluşiu . . .

Apahida , . G-hiriş . . . Cucerdea . . Uiuora . . . Vinţul de sus Aiud . . .

sos.*

I Pl-Isos.

pl.sos.

sos.pb

Уsos.P1-

Teiuş . .

Г Crăoiunel .I Blaşiu . .

Micăsasa .

Copşa-mică

Mediaş . . Elisabetopol Sighiş6ra . Haşfaleu . Homorod . AgoştonfalvaApeţa . . Feldi6ra .

pU } Braşov • •

7 Timiş . . 4* P r e d e a l

sos. Bucuresol .

/pi.Isos.Л

pl.sos.

sos

Trende

pers6n.

Trenmixt

11.0410.4410.07

9.309.108.327.546.54 6.13

U>-

fpl.Isos.

îpl.

1.66 7.-3.371.19

Trenaooel.

1657,40

Trenaccel.

Trende

pers6n.

7.20 6.20

6.313.56

Tr. expr.m

■2 * &<D hEhPQ

3.363.18

2.48

2.152.12

1.401.06

12.5211.54

1111

10.10Ю.05

9.399.125.36

8.00 7 10 6.13 5.38 ‘5.49 4.59 3.18 2 23 5.245.02 3.37 3.06 2.492.41 2.17 1.55 1.29

12.5512.40 12.0111.41 11.1410.55 10.219.42 9.12 7.457.02 6.365.585.085.204.14 3.329.15

2.37 2.31 2 01 1.34

12.5212.20

11.011045

9.238.49

8.238.06

1.5011.4410.038.438.388.117.46

7.086.89

5.23tr.pers.

4.864.032.552.252.082.001.381.17

8.104.282.17

11.3211.1710.4210.089.509.19,8.377.377 . -6.466.27

12 57 12.32 11.59 11.28 11.10 11.05 10.48 10 18

9.43 9.19 7.38 7.22 6.48 6.33 5.57

5.204.143.32

5.124.334.27 4.20 3.59 3.38 3.06 2.40 2.26 1.54 1.35 1.01

12.4612.1611.33 11.16 10.039.269.018.28 7.48

trende

persdn.

trenmixt

trenmixt

trende

person.

trende

pers6n.

trenmixt

trenmixt

trende

person.

7 33 7.53

11 — 11.20

5 . -6-20 î ! ~ ъ Ш

4.4510.3010.10

3.203.00

10.2110.41

9.128.52

C o p ş a - m i c ă , — S i b i i u — A v r i g — F ă g ă r a ş

trende

регзбп.

Trenmixt

trende

pers6n.

trenmixt

trenmixt

Trenmixt

trende

pers6n

trende

pers6n.

3 1 3 3 39

19

pl. Copşa mică . sos?.

Ocna . . .

X ) Sibiin • • • {sos.Avrig . . .

s o s . Făgăraş . . pl.

9.348.117.447.296.02

3.05 1 27

12.57o> 03 зЗ j_•e- a>« 2

2.203.574.19

4.456.357.01

11.551.251.48

7.108.509.15

¥ 1 6.255.0?4.40

12.3511.0110.30

8.577.16

4.346.168.42

2.053.586.35 3.28 4.30

G Ii 1 r 1 s - T 11 r d a

8 i m e r i a (Pisfcî) — II 11 11 e d o r atrenmixt

6.156.387.13

trenmixt

11.35 11.54 12 20

trenmixt

4.254.485.23

trenmixt

10.2810.4611.12 1

Simeria . Cerua. . Hunedora

trenămixtă.

4.504.344.10

trenămixtă

10.2510.059.38

trenămixtă

3.102.542.30

trenămixtă

8.348.147.45

B r a s o v rA 11 e s t itrenămixtă

8.3510.28

trenămixtă

4.556.36

trenămixtă

BraşoyZSrneşti

trenămixtă

trenămixtă

7.446.20

1.2912.05

trenămixtă

M u r e ş - Ii 11 ti «» f — B i s t r i ţ a4 . - 6 03

9.088.288.013.15

Cucerdea — ©sorlieiu — Regli.-săsesc.Trenmixt

Trende

pers6n.

Trende

pers6n.

Trende

регзбп

2.30 8.10 3.11 10.59 pl. Cucerdea . .3 19 8.61 3.52 11.40 Ludoş . . .4.12 9.37 4.37 12.26 Cipău . . .5.12 10.27 5.26 1.14 sos. 16.40 10.42 5.36 pl. j Oşorhei . .7.14 12.16 7.14 9 sos. Regh.-săs.. .

sos.

fpl.Isos.pl.

Trenăde

регзбп.

7.457.026.285.34

Trenăde

persân.

Trenăde

pers6n.

2.361.581.19

12.259.20 7.54

Trenămixtă

12.42 9.59

11.01 9.54

"9 35 8:05

6 48 7388 339 07 9.59

* 9.10 4.20 _110.28 5.35£12 41 as **» 1.54 § 3.02 * ri

« iЙ O1. 3.4!

4 55

Mureş-Ludoş . . . . Z a u ................................ b

6.465.49

7.216.24

Ţagu-Budatelio , . . St. Mibaiu de câmpie .Lechinţa...........................Ş.-Mâghiăruş . . . . B is t r i ţa ..................... .....

1 & *S *

2 os0 3

4.503.442.482.011.16

s§ S ВL i p c©< Ф- M

9.4d 8.46 7.43 6- 2 556

A 1* a d — T i m i s o а

6.207.088.01

12.47

11.25 5. 4w12.15 6.14

1.10 7.398.47 12 27 6.10 9

AradVingaTimişoraSeghedin.

6 10.43 3.449.42 3.018.20 2.—

6 05 2.30 10 05

10.5610.11

9.102.15

S i b i i u — C i s n ă d i e . § i g M ş o r a - O d o r t i e iu - s e c u e s c .trenă trenă trenă trenă trenă trenă I trenă trenămixtă mixtă mixtă mixtă mixtă mixtă mixiu mixtă

5.30 2.15 pl. Sibiiu . sos. 7.10 9.20 3 22 11.08 Sighişora . . . I 9.51 5.325.42 2.27 „ Seleniberk „ 6.57 9 07 3.54 11.48 Haşfaleu . . . 9.02 4.546.06 2.51 „ Cisnădie pl. 6.36 8.46 6.20 1.59 Odorheiu-secuesc.| 7.15 3 . -

N o t ă : Orele însemnate în stânga staţiunilor sunt a se ceti de sus în jos, cele însemnate în drâpta de jos în sus. — Numerii îneuadraţi cu linii mai negie însemneză, 6reJe de nopte.

Tipografia A. Mureşianu, Braşov.