SERIA II.ANIIL IV, No. 694. Ednìa awtrela · 2018. 1. 11. · SERIA II.ANIIL IV, No. 694. NL7MARUL...

4
SERIA II.ANIIL IV, No. 694. NL7MARUL 10 BANÏ A.BONAllliL TELE iiasa la 1 gi Ili ale le- eìsrei lui li me plileel tot- d'tl -ui iitaiate lu Bwowretli la Casa Adminiatratiei alt /Wets et "¡Mutilate prin mandata poetale Un an In tari 30 lei ; in streinïtate 60 let $ase inni ... 16 ftb a rrel Jais ... s a 13 Dn anmh ta streinitate 30 beat iiANUSCRISELE NU SE INAPOIAZA gFDA JTXA $ThADA îL11WITEll -- la. Ednìa awtrela MMRTI, 24 FEBRIIARIE 1898. TELEFON NIIMARUL 10 UANI AaUaCIUBI411 ta Bueurafti ai ,udets M proem motel it Administra te ta atrainitate, diraol la aioNwiat,rld,i ti la teats oGciile ds pnbllcitata (t.siaaeinrl la pag. IV 0.30 b. llir:a m j . . , , 3. lai II , 9 . . . 8. D Iasertiile ti raelantals 3 tai r1a3nl NECUVIINTELE UNUI GONSItIER AL TROIrULUI D. Gogu Cantacuzinct tt luat-o de sus cu nol, in sedinta tie Sïmbatä a Senatulul. D. Lascar Catargi a. intrebat pe guvern daca va prelungi, prin con- versiune, termenele împrumuturilor. Aceasta intrebare fireascä, dar su- paratoare pentru ministrul care in opozitie luase angajamentul de a m-iuora termenele de amorl izare. a í'nfuriat intru atit pe d. Cantacu- - zino, in cit a pierdut culnpatarea ce t.rebuia sa pastreze fata de un otn ca d. L. Catargi.. D. Cantacuzino si-a Inchipuit ca . poate intrebuinta un linlbagiü ne- . pexmis vorbind cu seful autorizat al partidulul conservator, poate din cauzä c.ä drojdlile cluhului liberal vad in actualul ministru de finante pe adevarattll sef al partiduluï. D. Cantacuzino merita de sigur demnitatea la care a ajuns in par- tidul liberal ; dar aceasta nu-1 pune pe aceaesl treapta eu un coin ce are trecutul si autoritatea d-lui Catargi. Dintre tot liberalil tt. tiogu Can- tacuzino este acela care sl-a permis tuai rriult de cit ort-cine in opozi- tie si care tot o-data se arata mal dezbracat de ori-ce scrupulurl intru a nesocoti anga,jamentele trecutu- lui ; antidinasticul de eri si asta-zi, curtisanul pina la necuviinta fata tie principesa Maria, speculatorul cestiunel nationale si azl vräjina- sul eel mal aprig al Rominilor de peste munti, d. Gogu Cantacuzino este in adevar quintesenta colecti- vismulul. Aceasta sefie de un soin special, nu indritueste insa pe acest om a se pune pe un picior de egalitate eu fruntasil nostri politici. Cînd in parlament seful partidu- lui conservator pune intrebarl ban- eil ministeriale, d. Cantacuzino nu trebue sä uite ca e consilier al 'l'ro- nulul si ea in parlament stint per- sonalitatl fata de cari e dator sa pastreze o atitudine cuviitícioasa. Daca nu i-se poatè vorbi de pro- iectele sale de impozite rara a i-se aminti angajament.ele luate, in olto- zitie de a reduce darile, dacä nu se poate discuta eu dinsul cestiunea prelungirel termenelor împrumutu- rilor, fora ca sa se simia ati;is prin amintirea fagaduelilor contra re luate in opozitie, singurul vinovat este d-sa. Sa nu-sl i'nclripue d. Gogu Can- tacuzino ca purtindu-se ast-fel, scapa de invinuirea ce apasa asuprä-I d'a-si renega toate angajanlentele. Cind intinde termenul amortizärei datoriel publice de la 40 la 75 de anl, dupa ce se angajase a-1 reduce tuai jos de .40 de ani, suntem in dreptul nostru a-1 biciui cutn merita SI neeuviintele sale nu Iltllnal t'a nu-1 ajuta intru nitnic; dar ne au- torizä a-I atninti lucravi mal nepla- cute inca. Tribunalul de Ilfov, fiind sesí- zat (lo ><uinlaterul public, a dai eri, in contra 41-lai lh'ilipFSen, o sentintá de condamnare pentru delictul de duel. In numele prit>tcipinlui egali- titeii cetiitenilor Inaintea legil, Yutrebiam timers toti acet enlpabili ne acelal delict 9i a eï<ror d'elicte de s'ai[ prescris, vor fi nrmürili pe temeinl aeelnialli text de lege. O DENUNTARE Iml permit a face d-lui prim-procuror al tribunalutai de Ilfov urmätoarea de- nuntare : In acesti din urnlll patru ant am a- vut douti duelurl, in cari intr'unul am fost ränit, iar in celälalt am ränit pe adversarul metí. Cer ca, in baza principiului constitu- tional al egalitätei tuturor cetätenilor in fata !egil sä fia dat ,judecätil pentru delictul ce am comis. Stint incredintat ca se vor gasi si altil car!, fiind ca si mine vinovati de acelasi delict, vor cere si el «domnia legilor». M. E. Papanuiltalopol. - ---- nINCOI.O DE 1111USA11IA Guvernul fFbercel vrea sei fntindä mull inceircata mugama vi asupra afacerel «iticteorulut ». Se va face o ana hetä care, probabil, va scoate ca Marea Neagrä e de vina ca reparafiile vasulut n'ait fort fäeute cum se cuvine. _elm fäcut destulä experienfä ca sä flint cä loate protestärile surit zadar- nice. 111ugamarta e nepäsgiloare. S'a intimplat ïnsä ca, de asta- data , cunoscuta muisama sri nu mol fie de ajuns. Se va astupa abizul in care s'a cu- fundat «Metcorut ». Dar cu aceasta nu se restabileee serviciul nostru maritim Constan fa- Constantinopol. De la c ufundarea «llfcteoruluï» a- cest servi;iit s'a in! amid. Aü trecut atflra zile de alunci ; pa- guhele, mat ales cele morale, pe cari le suf Brim, aunt marl. Cu Coate astea, n'am talzut pe guv=rn sä is vre -o mä- surä de indreptare. In privinfa asta, tusamauta e nrfo- lositoare. S'a inecat serviciul roman de pe Ma- rea Neagrä o data cu «Meteorul» s.mrCSesv UN 1SCANDAI. E vorba de unii avocati, cari inteleg sA -si exercite intr'un mod eu totul ciudat profesiunea tor. SA learn o pildil. In procesul duelu'ui in cursùl dczbate- ri'or, d. Danielopol se scoalä si (feeble' cä si d. C. Nacu este avocat al pärtei civile. D. Nacu însä a disparut st nitnens n'a mai auzit, in tot eursul dezbaterilor acestui preces, vorbindu -se macar de acest domn Naco. Loam cavil ae.esta ea mal recent. De felul ltii sunt multe altele si rolul de a- vocat figurant, In persoani .anti eu nu- mele, se observa des de aceita earl fre- quenteazä Palatul.tustitiei. Modul acesta de a exercita profesiunea de áyocdt'à fost inaugurat de d. Eugen .Statgeu sCtìe si- gu.r nu poate ti ea1i(Icat;,d t' drept un adevärat scandal. as! Ce insenrneaza deelaratia cä d. Nacu azistä parten eivil?Cii preces zi apoi a- cest doran niel du 'se ms.i!.' vede ? Oaro simple numele d -lui Nacu' este un argu- ment juridic' Permitindu -se comiterea unes astfel de punguí is, se ]ngadue nu numai permané- tizarea unui scandal, el se degradeazi si profesiunea de avocat, . i mai mutt inca: se aduce o suprema insult» magistratures tires. Asemenea avocati trebue data afar» din baron: 1111---. Un nob' conflict diplomatic Nota eontelui Gtolnchowekf. Istori(ul afacerei. Situa(ia d -lui Sturdza. Nota cunteluakoluchowskl Acnni c£he -va eile baronul d'Aerental, mi- nistru plenipoten f iar al Austro- Ungariei, a înm£nat d -lui Dim. Sturdza o nota a contelui Goluchotvshy, prin care acesta cere pe baza unes adrese a guvernulul unguresc cu d -nii Procopie Dumitrescu si I. G. Bibicescu sa fie chetati înaintea judecätorului de instruclie ca set dea lei- muriri in privinfa unsi sume de aproape 10,000 lei pe care din$ii, in calitatea lor de directori ai Báncei ,.Nationale, ait pri- mit'o de la d. loan Slavici, sumä destinata pentru ridicaréa unes statui in Transilva- nia, a lui Avram Tanca, feful revolutiel romîne din 1848. Istoricnl afacereí Iacä istoricul acestel a faceri : Acum patru ani d. loan Russu- .57rianul, pt-im redactor al gazetel sturdziste din Arad Tribuna Poporulul, a ernie ideia ridicärel unei statut lui Avram Iancu, in ziva ju- bileulul de 50 ani a proclamärel revolufiei, rom£ne din Transilvania. Ideia find bin- brñlilatä eu entuziasm, s'a deschis o sub - scriplie public?' ,si in cur£nd s'a adunat o sumä de aproape zece mil de lei, su ma încasatä de d. .Titu Livia Albini, pe a- tunct administrator al Tribunel din Sibili. Acum doni ani £nsä, rend in urma in- trigilor d lui Dim. Sturclza, partidul si co- mitetul national' din Transilvania s'a dea binat, de o data s'a închis subscriptia pen- tru statua lui Iancu, de oare -ce aea cereait interesele politice ale d -lui Sturdza, devenit prim-ministru. A trecut un an vi jumälute färä ca sa se vorbeascä ramie nici despre statua lui Iancu, nici despre ..sumele colectate. Astä- varä insu in urma, unei notife apclrute In «Telegraful Bottin» din Sibta, care a in- trebat uncle sont banii titi onde e statuia, faimosul Ieszenszky a luttt afacerea in mina sesizind justitia ungureascä, pe basa unei ordonanfe ministeriale care opreete ori -ce colectä farà auturizatia ministerulul de interne. S'ait tnceput cercetärile. D. Tito Albini a Post citai la parchet. unde a declarat al suma de aproape 10,000 lei pe care a in- casat-o, a depuso la d. Ion Slavici in Bu- curegi. Cur£nd dupä aceasta dotti redat- tori ai `Tribunel, din Sibiu ait somat pe d. Slavici sä inapoeze suma la adminis- tralia acestui ziar, care deschisese subscrip lia acum patru ani, ca nu cute -va ziarul sä se compromitä ei sa fie acusat al nu dä socotealä de sumele pe cari le. adttnä pentru diferite scopuri matl' culturale Si nationale. D. Slavici räspunde c?i n'a pii- mit nici o suma de la nimeni. =Tribuna », ca sä se justifice, a publicat aceasta seri soave a d -lui Slavici. Faimosul I' szenszky väz£nd aceastä scri- soare, a flat din noli ordin parchetului din Alba Julia sa citeze pe d. Titu Albini. Acesta se prezintä .fi mentirne afirmaliu nei sa de niai 'nainte, ca, suma aclunatä a dat -o spre pästrare d -lui Ion Slavici din Bucureeti, de team& ca nit cum va autori- Mille ungureei a'o sechestreze. Judecäto- rut de instruclie vcizind insä cil declaraf ia d -lui Albini nu este con firmata de scrisna- rea d -lui Slavici, il depuné imediat. Din Septembrie ,qi pfnä azi £ncä d. Al- bini, ora bolnävi;ios, 'este finttt in ai-est preven tiv. Sitnatla d -lui Dim. Sturdza Tinenz sei accentuäm, färä a mai intra in amänunte de o natura politica foarte delicata, di nimeni, nici d. Rusu.cirianul, niel d. Slavici ,si niel mai ales d. Albini, nu pot fi acuzafi de loe de necorectitudine in aceastä afacere, ci tel ntttlt de ueu- rin f et. Intreaga afacere este pur politica exploatatä de faimosul Ieszenszky pentru a justifica, in aparenfa, persecvfia ce a intreprins in contra unor tiare rom£ne de peste munti. Vidima acesteï afaceri este tocmal omul tel mal cored, d. T. L. Albini ; o victimä eroica, care prefer4 sti indure puscüria ces mai grec(, de eft sä fata pe placul lui Ieszcnszky. c: D. loan Slavici väzind ta ce torturi mo- rate este expus d. Albini in puscäria din Alba. Tulip, in compania criminalilor, a provocát din partea d -lot- Procopie Dimi- trescu ,gi I. G. Bibicescu, direttorii Bän- eei ltialfal`e; :o cleclaralte, prin care fit-' firma ca sigma tele asce tell de lei se afta idepusä la Banca . \ "af ionnlà de (atre d. Siaiuicï. In urnut acesteï declarafii parchetttl un- g4resc trebuia sa Libereze pe d. T. L. Al- ibini. Dar l iarurile se petrec tocmal din pdtrivä : d. Albini este martirizat in pus - carie ça sit -fetta oars -cari destäinuirl, zar pe de alta parte pat'chetiil a confiscai toste registrele Tribunel. In acelasi -time, guvernul unguresc cere guvernulul venin pe cale diplomatica sa citeze pe cl-nil Pr. Dimitrescu $i I. G. Bi- bicescu înaintea parchetulul $i sa fie in- trebafl c£nrl fi cine a clepus suma de 10,000 lei. Guvernul ungurese, prie d. Goluebowsky, mal cere ea aceasta sunna sa fie confis - ma' de (atre d. Dim. Sturdza si trimisä imediat guvernulul ungurese. In ce situalie sa afta d. Sturdza Tali aceï transilvänenï pe cari If im- plica guvernul unguresc in aceasta afa- cere, d -nii: Russu ,,Sirianttl, V. Mangra, Slavici si Albini, sont amicil d lui Sturdza. lar d -nii Bibicescu si Pr. Dimitrescu aunt frunta ocultei. A confisca banii de la Banca Nafionalä inseamnä a provoca pe oculta. A refuza cererea guvernulul unguresc £nseamnä a expune la o serie de perse - culil pe eel all va sturdzigi din Transil- vania. Afiäm al d. Sturdza a räspuns in doni peri la nota contelui Goluchotviky, spu- nind cä intreaga afacere find de un or- din politic, d -sa nu poate da ordin par - chetului ca sä cheme la instrue(ie pe d -nii Pr. Dimitrescu ,gi I. G. Bibicescu, si nici nu poate confisca cele zece mil de lei. Aici stet de- ocamdatä aceasta afacere, care, de sigur, va provoca un vita schimb de note diplomaties antre d. Sturdza ,si a- ngicul säú Ieszenszky, mare ofiter al Co- roanel Rom£niel. PROCEDEURI NERUSINATE Liarnl tar4 familia ftiria pndoare din jurel Inde - penrlenfei, dupa ce ait insultai pileta í pe martoril lui Lahovari, batjoeoresc acum ii tribanalul. Iati ce zice nerulinatul ziar asupra sentintei tribunalullul Yn proçesul duelulal: «Vom reveni miine asupra acestel sentinte, pe care atitudinea presedinte- lui, atit de bine - voitoare pentru incul- pati, facea de alt -fel sA se prevadä. Am auzit multe persoane si din cele mal moderate, zieind cä aceastä sentintä este argumentul tel mat puternic contra inamovibilitiitel magistrature! ). Liisïtim pnblicul sis pretuiascia procedeurile d -lor Nicolae Kre- tulescu, Galli, Johnsohn, Mur - gulescu 11 Rubin. ADMINISTRATIA l IBERAIII OR Nú stili care redactor glume! al Voinfei s'a pus Intr'o zi sa faca o gluma proasta, in coloanele acelul ziar, spurrind ca partidul liberal á inaugurat o era de «administratie civilizata» In tarn. Tosta lumea a Ment haz de aceasta a- firmatie a Voinlei si nu arare ori presa in- dependenta a luat peste picior gluma zia rulul guvernamental, arattnd cu fapte ce fel de «administratie civilizata» stie sa faca partidul liberal. Mal peste tot locul primarit sunt In ceartä eu prefectit si pe fie -care zi demisiuni de ale consilierilor comunali vin la ministerul de interne. Aceste demisiuni In cele mal multe cazarl surit motivate pe reaua ad- ministratie a primarilor, cari adesea sunt ìuvinuitl de incorectitudinl si chiar gliele- turt. Se Intelege ca o asemenea administra - tie are tot meritai sa fie denumita «civili - zata », Intru cit se stie ca spiritul de econo- mie si de afacerl nu este propria popoarelor barbare. Daca est -fel se antelege «administratie ci- vilizata», suntem de perfect acord cu Voinfa ca partidul liberal face o ast -fel de admi- nistratie. DIN STREINATATE mumgennewsomasmiamaum Chestiunea Polonilor prusiana in sedinta de la 19 Februarie a Landtagulul prusian a venit in discutiune noul credit cerut , de.guvern . pentru colonizarea cu germant a Poloniet prusiane. Colonizarea aceasta, Multi pe cale adminis- trativa, s'a ir}ceput in vremea ciad printul de Bismarck era in culmea puteril. Se pare totusl ca incercarile facute pina acum Wad reusit si , se cere acum un credit de o sutä milioane de ' marc!. Deputatil polonezi ad parasit, frreste, localul Landtagulul in ziva disc.utiunil, protestind in contra proiectulul. ljiscutiunea a fost purtata de ministrul pm- .sian de finante, dr. Miguel, si de citi-va re- . prezentantI --`--'ut si al fractiunei pro- gresiste. ;<tinistrul Miguel s!a intemeiat proiectul pe tepdintele din ce in ce mal agresive ale Polo- tnilor. Neajungindu-se la nicl un rezultat cu 'masurl luate in contra Polonilor, trebuie sa se lucrezé cu botarire pentru iírtarirea germaniz- mulul. Cit va costa aceasta actiune, asta nu discuta ministrul. Opozitiunea' a test criticata de repre- zintantul guvernulul ca nepatrioticg. t nul dintre op'pzantl, reprezintant al parti- del Centrulul, a criticat proiectul ca contrar dreptulur national, drefìtulul gintilor si Cons- stitntiunil ; o lege ca rea propusá de grrvern uu poate de cit sa ìnaspreasca coniliçtele nationale si confesionale. Opozantil progresistl .s'aíl aparat de acuzatia tie nepatriotism si aa imputat guvernulul ea tomtit el face specula din patriotism. Proiectul a fost totusl votat. Foreign. Ila raasaia S7sstaiií a tergi A)1<3ffill<IIITBATIA tta. ä!. 4li,1,`le C1r.181['8rárár - 'f» S TRIBUNA LITERARA CU DIPLOMA - Nuvelä de I. A. BASSARABESCII Strada Afroditelor din Buzaa se Imboga- tise eu o firma noul : «Evdochia Popeasca, moasa cu diploma, fosta interna a spitalu- lui Maternitatea din Bucuresti, etc. etc ». Intre «Evdochia Popeasca» «si mossa eu diploma », sta zugravit pe tablita un copil In fase, care, de departe vazut, putea fi but pe linga altele si drept o felce de cozo- nac legata In curele. Sasita numal de doua zile, Evdochia nu cunostea pe nimmt din orasul acesta ae care numal antimplarea i'! alesese... Un concurs nefericit o amarase... c hiar la luce - putul carierei... «Nu mat merge pe stiinta... Azl, daca n'ai protectie, nu fact niel doni baut'. Atunel a crezut ea cast va gäsi uitarea In subire si ca nu va fi rari sa asculte vor- bele duioase dar amngitoare ale lui Aleas. Baiatul era de familie si cu viitor; sergent vechi dar cu carte; avea trei clase gimna- ziale si colonelul il fagaduise ca in curtail It va face ofiter. Dar, cite va lent ali fost de ajuns pentru ca särmana Evdorhie sA vada ca si de asta data tot rea si Inselatoare e lutea Alece isbutise la examen §i astepta deere- tul o data cu care trebuia sa'si tie cuv£ntul dat scumpel sale mosse. Acest tuero il li- nisti elt -va ; dar, lva repede o hotarire voluiceasca : «scurt... voicl Indeparta -o ! Costa( he 1 Ordonatl1 Du scrisoarea asta... stil nude... Pas gimnastic L. Räspuns n'ara... Ii seria : «Nu se poste. Nu ma lasa nici tata, niel pozitia mea de ora In societate. Ce -ar zite lumen ? Un ofiter si o... mossa ! E Area prea... UitatrmA, dar doamna, si scu- p.II Al. G. Spadeanu, oficier,» Alune!, numal atunct, mutt Incercata Ev- dochie scrise pe tres -zece si doua de foite numele celor tre! -zeta si doua de capitale ale tarel romanestt. Care va esi mat Mtai, acela Irnt va ti patria ». A fose Buzan!. 1 -a strins lucrurile, sia socotit micile economie si s'a dus acolo, In strada Afro - ditelor. S'ar fi inchis mat bine Intr'o mt- nastire, caci tot era singera pe lume, dar ft parea rail de meserie : Pacat de alita In- vatatura, de anta munch. La Buzara, steana et buca rAsari deodafh... 0 operaie destul de Brea dusa la un bun sfarsit, II Malta firma. Da atunct, fu cuuos- cuta : zalnae se vedeatl la poarta el trasurt, cupeurl : era chemata de pretutindenl. Cele - l'alte mose ratnasesera pe jos. La venire, In cele d'intil zite, ca sä't treaca de uiit, Evdochia antepuse citirea romanulul «Alexandrina sail otravitoarea din Giurgirl ». Et bine. alit de putin timp li- ber avea acum, In cit, tre! ant romanul a stat neatins la pagina '25. Bunul trai si multimirea Ileteaseä stra- luceaü In ochit el negri. Intinerea In loe sa 'nbatrineasea... Se putea zite ca la dinsa virsta merge tnapol si frumusetea nnainte. Ast -fel a cuuoscut -o Barbu Creionescu. pee - sionar cu doua sute cinel -zece de lei pe luna, ora bhtrIn, serios, care'l ceru mina. Pe tabla de la poarta seria aeum : «Ev- dochia Creionescu, etc ». Cu acest prilej co- pilul -firma fu refacut eu vapsele tart : en- relele inegrite si faca Inalbith. Cind ant, fericita Evdce hie a dus eu Cre- ionescu o viata de sur : Niel un nor peste viata lar senina. 0 singera durera treca- toare veni In orma : Moartea batrinului. Sarmarul, parasea lumea ferieit ca -31 lasa numele ;i pensia fiiutel care le merita. E drept, Evdochia si -a pastrat vaduvia Cu demuitate ; era cea mal minora dintre mosse ; pizma si ura celor-l'alte nici n'o atiegeaü : plutea prea sus. Dar antr'o sear& pe caed citea «Misterele Lionulul », cine -va bato la usa : Antri:, aise ea. Evdochio !! .. Alecu !... tivil... Egt L. Adita... luatl lee, musiü... Cn ce pot servi pe domnul ?... Nu mal unible cu mcfturl ; iarta -ma Am fost si sunt... cum vret sa -ml niel mat rail. 0, dar cate am suferit numal eil stiri. Blestemele tale .. m'ari ajuns rati, Evdochio I1 N'am blestemat pe aiment ; nu stili siti blestem. Ah, ba da... caci azi sunt reformat, nenorocit. Nu e nici o saptamina de ctn I am ple- cat din Inchisoare. Pentru lume, sunt un Onr perdut ; n'ara mincat de eri. Evdot hia se uita la dinsul si -sl retine« din toste puterile lacramile ce stavi s'u inece. Alece era intr'un hai nespus de trist Slab, ghetele rupte, hainele vechi, pataria anverzita ; drept cravata o batista, care t`- nee loe si de guler ; drept bastos, o Hura de alun rupia din cine stie ce gradins. Ce pot sa -tt fac, Alecule z;se ea, ri- diclnd din umert. -- Sa ma erti.

Transcript of SERIA II.ANIIL IV, No. 694. Ednìa awtrela · 2018. 1. 11. · SERIA II.ANIIL IV, No. 694. NL7MARUL...

  • SERIA II.ANIIL IV, No. 694.

    NL7MARUL 10 BANÏA.BONAllliL TELE

    iiasa la 1 gi Ili ale le- eìsrei lui li me plileeltot- d'tl -ui iitaiate

    lu Bwowretli la Casa Adminiatratieialt /Wets et "¡Mutilate prin mandata poetaleUn an In tari 30 lei ; in streinïtate 60 let$ase inni ... 16 ftb arrel Jais ... s a 13

    Dn anmh ta streinitate 30 beat

    iiANUSCRISELE NU SE INAPOIAZA

    gFDA JTXA$ThADA îL11WITEll -- la.

    Ednìa awtrela MMRTI, 24 FEBRIIARIE 1898.

    TELEFON

    NIIMARUL 10 UANIAaUaCIUBI411

    ta Bueurafti ai ,udets M proem motel itAdministra te

    ta atrainitate, diraol la aioNwiat,rld,i ti lateats oGciile ds pnbllcitata

    (t.siaaeinrl la pag. IV 0.30 b. llir:am j . . , , 3. laiII , 9 . . . 8. D

    Iasertiile ti raelantals 3 tai r1a3nl

    NECUVIINTELEUNUI GONSItIER AL TROIrULUI

    D. Gogu Cantacuzinct tt luat-o de

    sus cu nol, in sedinta tie Sïmbatäa Senatulul.

    D. Lascar Catargi a. intrebat peguvern daca va prelungi, prin con-versiune, termenele împrumuturilor.

    Aceasta intrebare fireascä, dar su-paratoare pentru ministrul care inopozitie luase angajamentul de am-iuora termenele de amorl izare.a í'nfuriat intru atit pe d. Cantacu-

    - zino, in cit a pierdut culnpatareace t.rebuia sa pastreze fata de unotn ca d. L. Catargi..

    D. Cantacuzino si-a Inchipuit ca. poate intrebuinta un linlbagiü ne-

    . pexmis vorbind cu seful autorizatal partidulul conservator, poate dincauzä c.ä drojdlile cluhului liberal vadin actualul ministru de finante peadevarattll sef al partiduluï.

    D. Cantacuzino merita de sigurdemnitatea la care a ajuns in par-tidul liberal ; dar aceasta nu-1 punepe aceaesl treapta eu un coin ce aretrecutul si autoritatea d-lui Catargi.

    Dintre tot liberalil tt. tiogu Can-tacuzino este acela care sl-a permistuai rriult de cit ort-cine in opozi-tie si care tot o-data se arata maldezbracat de ori-ce scrupulurl intrua nesocoti anga,jamentele trecutu-lui ; antidinasticul de eri si asta-zi,curtisanul pina la necuviinta fatatie principesa Maria, speculatorulcestiunel nationale si azl vräjina-sul eel mal aprig al Rominilor depeste munti, d. Gogu Cantacuzinoeste in adevar quintesenta colecti-vismulul.

    Aceasta sefie de un soin special,nu indritueste insa pe acest om ase pune pe un picior de egalitateeu fruntasil nostri politici.

    Cînd in parlament seful partidu-lui conservator pune intrebarl ban-eil ministeriale, d. Cantacuzino nutrebue sä uite ca e consilier al 'l'ro-nulul si ea in parlament stint per-sonalitatl fata de cari e dator sapastreze o atitudine cuviitícioasa.

    Daca nu i-se poatè vorbi de pro-iectele sale de impozite rara a i-seaminti angajament.ele luate, in olto-zitie de a reduce darile, dacä nuse poate discuta eu dinsul cestiuneaprelungirel termenelor împrumutu-rilor, fora ca sa se simia ati;is prinamintirea fagaduelilor contra re luatein opozitie, singurul vinovat ested-sa.

    Sa nu-sl i'nclripue d. Gogu Can-tacuzino ca purtindu-se ast-fel, scapade invinuirea ce apasa asuprä-I d'a-sirenega toate angajanlentele.

    Cind intinde termenul amortizäreidatoriel publice de la 40 la 75 deanl, dupa ce se angajase a-1 reducetuai jos de .40 de ani, suntem indreptul nostru a-1 biciui cutn meritaSI neeuviintele sale nu Iltllnal t'a

    nu-1 ajuta intru nitnic; dar ne au-torizä a-I atninti lucravi mal nepla-cute inca.

    Tribunalul de Ilfov, fiind sesí-zat (lo >

  • 2 E P O C A

    Te -am ertat de malt ; nu mal am ni-mie en tine.

    SA ma erti si... sä rn& el. Acum suntal tag.. pe veci al tan !

    «Tot indraznet» se gradi Evdochia... «In-draznet ai copilaros... Ce va sä zicä sä filnobila ! Ar trebui... aria ea ce ar trebui».

    Si treeu In odaia de al &turf, de uncle seintoarse eu ban!.

    Iato, seumpul mea, cincf -zeri de lei ;ti I dan. cu o conditie : sä pled Indatä dinBuzau ai sä astepts in alt ora* raspunsulla propunerea ce 'mi faci.

    A, plec singur. Mi s'a fágäduit unloe de administrator la o mogie §i ratine tre -bue sä fill la Bucureati,,.

    Si se duse.Edvo1 hia reluit «Misterele Lionnlul» Era

    la sftlsitul unul capitol atragatär, in carecontale de Bordeaux, eazut. In mizerie, cereaertare.., a' bail, Yacht sale amante mar -chiza de Hamburg.

    «Veti, tai zicea moasa, cum se aseamänäde bine : la Lion, ca ai la Buzaii... A dicace zic en' ? .Nu e toto lume, lot o räutate ?...»

    In timpul cititulul, ex-:lama pain& de mul-tumire :

    A, bravo... Asa ! Mizerabilul... Sä trit-olo, mareliizo de Hamburg... S'a sinucis ?...Oneare femeilor !

    Peste doua zile primi o scrisoare. Aiecucerea nelntirziat räspuns Marea de doraiel, srdea de ner&bdare sä vaza llaga dlnsulpe Evdochia lui iubitA, pe draga lut Ev-do1

    Ea Ii rAspunse Indatä :«Alecule, nu se poate. Nu mä lasä pozitia

    mea de ora In societate. Ce -ar zite lumea ?...O moasa eau un... reformat. E prase. ilitati-mä dar, musiü, ai scuzati... Creioneasca ».

    Apot fat freca mlinele eu bucurie :Creioneasca ai Marchiza de Han burg.

    Doua ad fost, dar,.. bravo for ! !...loan A. Bassarabescu

    Liter®, §tiint4, Arta,CRONICA MUZICALA

    Nin!, Opera comica in 3 acte de d. C. Dimi-trescu, libret de d. Ionescu -Zane.

    Nini a vazut in dirait lumina rampel,Viner!, 20 curent. Opera maestrulul Dimi-trescu a fost primita cu multa buunä- vointädin partea pubhculul care nu i -a menajataplauzele, §i recliemat de mai multe ors larampa. Pe finga aplauzele frenetice, acla-marile din galerie si ploaia de poezil laadresa maestrulul, acesta a mal primit si ofrumoas& coroanä de lauri, atentiune foartedelicata, din partea membrilor ochestrel,care ast -fel si -an' manifestat toata _simpatiator.

    Neapárat cil, pe IingA calitAtile sale, Niniare ai detecte, dupa parerea noasträ, Nininu e de loe In stilul operai comice ; In ade -evor gäsestl si opera comica, si opera bul'ñ,ai opereta. Dupa modal cum e tratatA, Ninitiode mal mult spre opereta si credem çaasta ar fi denumirea el exactA. Muzica ede oare care valoare.

    Duetul din actul I fntre Nini gi Nastu, ede toatä frumusetea ; bogata In colorit me-lodie, are nn pasagitû maestos, foarte pasi-onat ; e o frumoasa inspiratie. De aseme-nea ai Mazurca, cintata de Nastu.

    Succesnl cet mare muzical a fost fesadurtul buffo intra eel doua pretendenti lamina frunioasei Niai. A fost malt aplaudatsi bizat. E partea cea mal buna a operel simerita a fi rele.vatA. In special finaful, informa de vals, ne -a parut cam banal, dupadeliciosul duet sub a casai impresiune amramas.

    In actul al 2 lea s'a täiat multa muzicafrumoasa, (am auzit -o la repetitii) din cauzad -nel Breziaru, care a fost toarte indis-pusa si de altmiters a cerut. ai indulgentapubliculul. Am remarcat un frumos quartait,Intre mAtu§tle lut Nini si ces dont preten-denti, o frumoasa arie a hl Nastu acom-paniat de corul pictorilor §i invitatilor §iun prea frumos duet, filtre cele doua mA-tuae, iarASI lucrat cu mult merit. Coranfoarte vil, vesele si melodioase. In actul al3 lea la Caldaruaani, o hors delicioasA pen-tru cor, inca un quartait «De 3 zile umblAnrdin sat In sat», bine lucrat, trams. fusacam lung ai obositor.

    Dei in unele locurl muzica nu e tocmalin raport direct cu situatia, ça de pildamuziea lenta in gnartetul «Sa cliefuim », to-tuai, Nini e bogata In orchestratie, desi in-cArcata inoportun in miele pArtf, §i in me-lodia frumoase. Intr'un cuvant e o muzicaban& care reiese din banalitatile operetelorordinare.

    Intru rit priveate libretul, are anele de-fecte cari se pot usar indrepta la a douareprezintatie.

    Ast -fel ar trebui scurtatä scena din ate-lierul de pictura, scena eu logodna ; s'armai putea modifica rolul cu preotii, etc. etc.De asemenea ar fi de dorit pentru a 2 -areprezintatie, bine Inteles, ca sa se suprimeunele expresiuni absolut neliterare si In a-celasl timp ne permitem a cirage atentiaatit a d -lui Catopol cet si a d lut Poenaruc& nu le cade bine de lot, celui d'inttiücind parodiaza ciutecele bisericeatf §i celuide al douilea cind crede c& face efect imi-Und stiigAtilé unul auimal proverbial.

    **t

    In editura Gebauer, a apArut o frumoasáíbucata pentru piano, intitulatä «Scena pas -tora-ct- romïnä», datoritä distinsulul flautistai compozitor P. Elinescu. Aceastä bucatatinuta Intr'un stil eminamente national, afost executatA In diferite concerte de orchestra ai a obtinut un sùcces foarte frumos.

    **

    In zilele de 6, 9 si 14 Martie, opera noa-stra va da 3 r- prezintatienl extra- ordinareCu concursul celebret cantar* de la Operaimpeciala din Viena, d -na AntoniaSchläiger,de altminterl cunosiutà gi bucureatenilor.

    Tala §i programul : Trovatore, Emani giAida. Biletele se gasesc de pe anima lamagazinul Const. Gebauer.

    Dr. ROTSNo. 3 Calea Illtaliovel No. 8.

    lingó Biserica d-na Báaaaorele de consultatie 4-F d. a

    INFORMATIISeandalul de la CasabeUn scandal nemas ponienit, izbucnit

    la Malta curte de casatie, emofioneazätoate cercurile noastre judecätorestf.

    Lata cum stan' faptele :Se rslie ca d. Stätescu, consilier la

    curtea de apel din Galaff, a fäcut opi-nie separata la sentintu de achitare cea dat aceasta curte in procesal d -luiGh. Robeson. Prin aceasta opini6 se-parata, redactatä in stil de pamfletar,d. Stätescu piene la indoiala corectitu-dinea colegilor sai i ',si termina re-flexiile cu aceasta fraza : ',mari suntminunile tale o, inamovibilitate ».

    Acum cite -va zile a venti inainleacurfif de casafie recursul ftiout de pro -curorul general din Galaff in contrasentinfef curfif de ape!. Conform usului,d. consilier Buiclii a fost insärcinatsa faca raportul cuvenil. D. Buiclii inraportul säi a fäcut aluzie 0 la opi-nia separata a d -lui Stätescu, opiniecare a scandalizat Intreaga lume jude-cätoreasca din tara, ri pentru carecredem chiar cl d. ,Stätescu trebue sadea socotealä.

    I). Bniclii dat In jndecatACe sa intîmpló ? Colectivitstif, impre-

    una cu primul prefedinte al curfit d.Schina, s'ai supärat foc pe d. Buiclii,có a avut indräzneala sa releveze mon-struositatea juridicä a d-lui comitial.Stätescu, tratele d-lui Eugen Stätescu.

    Ait cautat dar nod in papura d-luiBuicliu si l'ait grlsit. Ascultati enormi-tate. Se tstie ca inalta curte de casa f ie,chiar atunci cind da sentintele sale inmájoritate, loti mennbrif sunt datori saiseäleascä sentintele, intru cit suntmenite sä formeze jurisprudentä.

    Zileie trecute era vorba sa se nu-meascä la malta curte un copist. D.Buicliu find contra numirei ce se de-cisese, a refuzat sa se -iscäleascä actulprin care sa hotära acea numire.

    Atunci d. Sehiita a crezut cä a venitmomentul sa loveascä in d. Buicliu. S'azis ca d. Buiclii neiscälind acea holà-rire, a contravenit obligafief ce are dea iscäli toate actele Curfii.

    Si ce credeff ca a fäcut d. Schina ?A dal in judecatä pe d. Buiclii, iar

    curlea este convocata pe Joi, ca in sectifunite sa judece pe consilierul care nua fost pe placul colectivi,stilor !

    D. f9eLinaA ci stan" lucrurile. Scandalul acesta,

    cum a fost allai, a uimit pe bald lu-mea, care se intreabä, cu drept cuvinf,daca nu ar fi fost mai nemerit sa seronvoace secfiile unite ale mallet Curtisa judece pe primul el president, pentruun adevärat scandal al cäruf autor afast, care s'a petrecut de cit-va limpabia, ,si despre care loatä lumea vorbeste.

    Nu voim sä amintim nume pentruca se ,stie la ce sf3andal voim sa facemaluzie.

    Vom fine in curent pe cititori cu a-cest scandai ce se petrece la . inaltanoastra curte de casatie.

    D. C. Särateanu, fost prim-procuror alTribunalulul Ilfov, care a fost transferat inaceeaai calitate la Galati, va parasi Capitalala sftrsittrl säptäminel aceasta, pentru a-sllua in posesie pout sad post.

    Magistratis tribunalului de Ilfov, vor daMainte de plecare, simpatieulul lor camarad,un bancet de despärtenie.

    Afläm cä cea mai mare parte a depu-tafilor guvernamentali, refuzä sä meargäla banchetul ce se va da Miercuri searain onoarea d-lor Haret $i C. Dimitrescu-Ia,si, socotind cä 45 lei tacîmul este enormde mult.

    Pînä acum, cu toate presiunile unor nri=ni,ftri, nu s'aü inscris pentru banchet decit vr'o 25 de deputa f i,

    Mal multe ziare aa vorbit despre un a-jutor ce baroneasa de Hirsch ar fi dispusäsa acorde anual spitalulul de copit (Cari-talea» din Iaal.

    Stirea nu se confirma.Baroneaia de Hirsch a raspuns cornac-

    talai acabit spital ca din cauza multor ee-rerl de bine-facerl ce are a fost silit& sa-allimiteze raionul ln mod geografic §i ca Ro-minia nu intra, In acest raion.

    Ail tost inaintati la gradui de medie ba-talion, chemtudu -se tot o data aal face sta -giul de un an cerut de lege, urmatoril me-dici :

    D. Iarca N. George la hergbelia armatel.Sturdza Gr. Constantin la reg. Band No. 27.Tornita Mardare, la reg. 1 celate.

    D. locotenent Ion Teodorescu, din reg.Mlhaia Viteazu Ni. 6, a fost !recut in positie de disponibilitate pentru infirmitatitiinporale provenite pe timpul serviciulul.

    Proiectul de lege asupra igvAtámintulutsecundar al superior a fost luat alalta -eraIn discutiunea sectiunilor Senatului.

    Ministrul instruetiunel publice a luat partela discutiune.

    Rapol-tor al proiectulul va fi ales d. Tzoni,senator al UniversitAtel din last,

    Comitetul central al Ligef Culturalea invitat de urgen fa serfiunile sale dinAlexandria,Birlad, Cimpulung, Focsani,Gala fi,. Pitegti, Roman, RosiorI, Sinai§$i Vaslui sa -! comunice modul cumsunt constituite, precum ,gi fondurile decari dispun, conform statutflor.

    D. Jean Datis publica In ziarul La Cloche

    din Paris, sub titlul Le tour des Balcana,un lung articol, in care arati starea tärilordin Orient.

    Autorul vorbind despre Romania, o nu-meste «tara cea mal simpatica din Sud -Est»,pentru cä e o tara neo latina §i Indrumatape cales progresului.

    El ;gAseate Insä, cä lipsa de stabilitateIn Romania, precum ai «mrnoritatea turbo-lenta» a socialiatilor sunt In detrimentul tari!.

    L'Economiste Europtne publicó in nu-märul säú de la 18 Februarie o lungadare de seama, in care analiseazó inmod putin favorabil legea asupra zaha-rului, politica financiara a guvernuluf

    budgetul.

    E vorba ca pe ziva de I Aprilie sA fieavansat In gradua de general d. colonel dr.D ianti.

    RFabrica de pulbere de to Dudeatl a fa-bricat un model de praf, farä fum pentrutunurile de 87 si 75 mm. diametru.

    In curind se vor face experience cu acea-sta pulbere.

    Archiducesa Stefania merge din ce ince mal ran'. Puterile i -ah scäzut cat de-savirsire ai nicl nu se mai poate nutri.

    Regina Belgiel, mama archidu ceselStefania, va sosi mîine la Viena.

    D. Dr. Weigand, eminentul profe, oruniversitar din Lipsca, va fine in zivade 3 (15) Martie o conferinfä la Vienaasupra cestiunei nationale romine.

    IIn vot de blam berechetaluI dela justi4ie

    Se cunosc Mate am&nuntele scandalululde asta -vara din Odobesti :

    Faimosul Saveanu neputind dispune dupacbeful sali de tribunalul din Focaans, a in-tins o cursà judecätoruluI de instructie, su-pleantulni si procurorulul, prin o cucoanäcam InaintatA in versta din Odobeatl, anumemadame Marinoia.

    Intr'o buna dimineatä ne trezira in Capi-tala eu Saveanu ai compania cAutind sä seIntilneascä cu reporteril tutulor ziarelor §isä le spana, cä magistratil sus amintitl ailvroit sA atenteze la pudoarea madames Ma-rinoiü, pe Md aceasta se scalda In gerladin Odobeatl.

    O parte a ziarelor an' crezut spusele fai -mosuluf Saveanu si ah fäcut un scandalenorm, prezintind pe madame Marinoia cao frumusete de odalisca.

    Säveanu §i compania s'ad plins ministru-lut de justifie, d. Al. Djuvara, §i primululministro, cerind destituirea imediatä a celortrel magistrati.

    Se face o anchetaà de cetre procurorulgeneral din Galati, care in raportul sita dez-value Intreaga intriga §i reabiliteazä cu de-savirsire pe magistrati.

    Madame Marinoia a fost arestata, dargrafie concursuluf complicelul sail, politainlZägänescu din Odobeatl, nu numal cä afugit din arestul preventiv, dar a ai insul-tat pe cet trel magistrati.

    Pentru acest fapt, madame Marinoia aipolitaiul ZAgänescu an' fost dati in judecat&inaintea tribunalulul din 11.- Sarat.

    Säveanu §i compania an' stAruit meretltoata iarna pe linga d. Djuvara sä Inlocuiascäpe magistratil din Focsani. Dar ministrulde atunel, vAzind infamia satrapulul, a re-fuzat.

    A trebuit sit vie un mitocan de Palladiin capul ministeruluf justitiei ca sA transferepe judecatorul de instructie Radvan ai sapromita a inlocui, cu ocazia miscArii dinMartie Iii magistratura, ai pe cel- !'alti ma-gistrati.

    Dar abia s'a pretat berechetul Palladi laaceasta infamie, tribunalul din R. -Särat i adal o lectie zdravänA condamnind sàptaminatrecutA la trel Ioni Inchisoare pe madameMarinoiü, si la 100 leI amenda pe politaiulZagänescu.

    Ast -fel magistratit din Focaanl, pe carirind pe rind il inlocuegte matadorul, as pri-mit o strälucitä satisfactie de la colegit Iondin R.- SArat.

    Bravo Palladi !

    Din tiranci milionariCitim lu Telegraful Romin din Sibiia :Taranul Ferinescu din un satulet romi-

    nesc de lingä Temi§oara, a avut zilele a-cestea o mare Si placuta surprindere. 0träsuro s'a oprit dinaintea easel lui, iar dinea o dama de o eleganta rara eaind, s'aardncat de gftul batrinulul taran, farä agr&i o vorb&. Forinescu stetea Inmärmurit.Numal intr'un tirzia, cind dama pltngind,grai : «Tatäl se dumeri, Era fata lui, pecare o credea pierdutá.

    Cu ani Mainte fetita lui Forinescu si-apArasit satul si s'a bAgat slujuicä la 'femi-aoara. Staptnul säü, un ofiter, transferatfind la Viena, nevasta Jul a luat-o cu sineai pe servitoarea credincioasa. Acolo ailInchiriat un apartment In casa unui corner-ciant milionar. Miliouarulus i-a batut laochl frumusetea servitoarel ; a luat-o lasine, a crescut-o domniaoarä, apol s'a cA-sätorit Cu ea. Acum, ca milionarä, a venitsa-al vada pärinti

    Cronica JudiciaràUn sistemnoii de expropirere.Lna-

    re eu japes.Se stie cA dupa Constitutie cine -va nu poate

    fi expropriat de pe proprietatea sa de cif pentrueazurl specificate anume, dupa ò prelahila sijusta despagubire fixate de jurit. Dar se stieca procedura in asemenea eazurl . merge camanevoie si ca juratil se arata de multe :oil preagalantonl eu averea publica. Primaria Capitale1a gasit un mijloc mal lesuicios si putin costi -sitor pentru a se pane In stipinirea locurilor,de care are nevoe.

    Asa, in strada Brezoianu, colt eu bulerardulElisabeta; exista un locusor, de care Primariaa avut nevoie sa intra repede in stapinire pentrualinierea strade! Breozianu. Ce sa mai alergAinla juriü, si -a zia Primaria, si sa intirziem eu in-frumusetarea strade!? Intr'o zi toporaait muni-

    cipalitAtel dan jos ulucile si oamenil primärielsa si instaleazA pe locul :ce inconjura atele u-lucI. Cit pentru proprietarul loculul, treaba luise alerge si sa reclame.

    Da, proprietarul loculul s'a si adresat la tri-bunal, cerind danne ; fireste, nu local Inapol,ci valoarea lui ; 12,000 lei si despagubiri, 6000de lei.

    Tribunalul, nu e vorba amuitumita:7ade binepe propietar, dindu -! in total 6000 de lei, inoit primaria a zis bogda- pi-oste.

    Facindu -se apel de propietar si de primarie,aceastadin arma, proforma, .urtea a redus

    despagubirea de la 6000 la 2000 de lel.Oamenil primarie! tai frecan rnilnile. Dea rani

    mainte nu vor mai alerga la jnrio.AIN. am

    1TIBI RIABITNTE

    * Primaria oraaulut Galati a fuaintat,spre aprobare, mintsterulul de interne, bud -getul sä11, pe exercitiul viitor.

    * Pe ziva de 1 Martie, d -nn' maiorl C.VAlvoreanu, din reg. 2 cetate ai Basara-bescu din administratia centrala a rfztlo-iului, suet mutati until In local celai- l'alt.

    * D. D. Algiü, fost set de biuroü la mi-nisterul de externe, a fost decorat eu ordi-nal «Coroana Rominiel» in gradul de o-fiter.

    * D. Dimitrie Miliailescu a fost numit sub -comisar pe Raga prefectura polities Capita-lei in local d -lui G. Popescu, destituit.

    Buletinul Economic0 statistica interesantïa. Iustitutul sta-

    tistic international ai -a luat osteneala säelaboreze o statistica a efectelor publice adiferitelor tari din Europa. E vorba, natu-ral, de efectele ari circulatiune.

    tata suma totalä a acestor efectein miliarde francY

    Anglia .... 7,246,902,736 lire st. 182,6'farile de jos. 6,486,480,000 fiorini = 13.6I elgia . . . . 6,193 419,000 fraudGermania . 73 641,000,000 marci = 93.0Austria . . 11,680,800,000 florin! = 24.5Italia ... 17.500.000 000 lire = 17.5Roininia . . 1.214,048,009 lei = 1.2Norvegia. . 600,000,000 coroane = 0.7Danemares 2,045,679,000 = 2.7Franta ... 80,000 000,000 franca = 80.0Rusia ... 25,429,O40,000 « = 25 5

    Total 446.4Observäm c& din statistica aceasta lip-

    sese cifrale efectelor emise de Saaoia,Portugalia, Grecia, Elvetia, Serbia, Bulga-ria, Torcia §i Suedia, asa cd statistica une compleciä.

    Pe finga aceasta, nu prezintá garantiacomplect& a exactitatil cifrelor, cäct insu §Ibiuroul statistic recunoaate cA pentru aneleState s'a servit de valoarea nominala a e-fectelor, la altele de valoarea efectiva ai laaltele de valorile mobiliare.

    Prime de export in Rusia. Guvernulrus e hotArlt ca, fata eu situatia dificilä Incare se aflä exportul de faina, se ridica la20 la sutil raductiunea de 10 la sut& ce seacordä exportatorilor de faina pe caile fe-rate ale Statulus. In acelaai timp a urcat.la 15 la sutä, de la 7 si jumAtate la sula,prima ce se acordA exportatorilor de lagranita si portori.

    Situatia recoltelor. Asupra recoltei vií-toare aAmericel, Cincinnati Price Currentannota ca situatia a ramas stationarä, Cutot gerul de säptaminile trecute, pentru caogoarele surit pretutiudeni acoperite de zä-padA.

    Recolla din Indi! promete a fi briliantä,daca trebuie sa credem o depeaä primitadin Calcuta de ziarul Times.

    .1111.

    ECOURIAfläm cu odeosebitA piacere cä compa-

    triotul nostru d -nul B. Frenkel, fost internmal multi ani la spitalurile din Paris, asustinut eu un deosibit sucres teza sa des -pre «Iufluenta rugeolel asupra refnvierelsail agravarel infectiunilor anterioare, pen-tru care a fost via felicitat de juriul profesoral.

    EPOCA" IN PROVINCIE

    IASiS acietatea atiintificá §i literarä a tinut

    aedinta la 20 Februar, sub presediritia d-lusA. D. Xenopol. -

    D. Missir a citit studiul« Tipul fizic al He-teenilor», datorit panel d-lui Aguletti, profe-sor de istorie la Tirgoviste. Studiul acesta e adoua parte a studiulut inceput in Archiva,sub numele ,Considerafiuni generale asu-pra HeteenilorD. Concluziittrile la cari a-lunge autorul e ea Heteenil ail fost Semiti?.

    ***

    D. Gr. C. Butm-eanu a dal ecturA unelnotite : «Factorii Istoriei», ca räspuns altesnotite cetite de d. A. C. Cuza in una dinaedincele anterioare ai prin care d-sa afirmacA ceea ce explicit in mod satisfAcAtor feno-menele istorice sunt numal factorii econo-mici. D. Cuza e un adept al acoalet marxiste,desvoltatá de Engels, iar la nol de G'te-rea si NAdejde, anume ConceF fiunea ma-terialista a tstorieï.

    D. Ifurmuzescu a prezintat societatis unmemoria publicat de d -sa in Archives dessciences physiques et naturelle, asupra «Surles modifications mécaniques, physiques etqu'eprouvet les différents corps par l'aiman-tation,.

    T.-O CA' AStmbätä, 14 Februarie, In saloanele ma-

    relut Otel Regal, a avut !oc balai ,CruceaRoaie:* dat de ofiterii batalionului 4 vina-tori.

    I:a orele 10, saloanele otelului arma piblecu tot ce are Tg.-Ocna ai Imprejurimilesale mal ales. Orchestra militará, diii lo-calitate, sub conducerea maestrulul artistDanìlciu, Incepu a intona valsul in farme-cul caruia perechele, in legAnarea dulce abostonulul, aluneca uaor, apärlod §i dispa-rind intocmal ca niste fluturast purtati dearipele vintului,

    Saloanele, prea frumos iluminate, matmull inn& de farmecul necunoscut al ochilornegri. ail fost decorate de simpaticul Ca-pitan Balmez, al carat gust este prea binecunoscut. Salonul avea aspectul unul ade -värat paradis.

    Sexul frumos era reprezintat prin d -nele:Maior Tarnoschi In negru, Capitan JippaIn roze, d -na locotenent Petrovicl o per-fecto dansatoare in bleu - seulle, d na maiorHaru maro, d -na inginer Cristodulo in albCu fiori, decol'é, un gingas fluturas al bos-tonulul cu orlai de andaluza si privirl sA-getatoare, regina balului, d -na capitan Sta -tigrande, décolte` In raze cu fiori, figurasimpatica, d -na capitan Banciulescu in ne-gru, d -na capitan Grigorla in negru, d -nainginer Popescu In negru, simpatica, d -naMavrodin In heliotrope de o gantiletä careo caracteriseazä, d -na Anton Mihat migno-nä, privighetoarea din Sipoteni, d na Stan -eiu in alb decolte, aspect grandios ai vo-luptoasf, d -na Mann in negru, d na OsepMunteanu In maro, d-na Lak in mauve,d -na Varian Gagos in gris, d -na Calota Innegru eu roze, d -na Lognin In gris, d -naCeajAc in negru, d -na Cr. Sandu In negru,d -na Samarian in negru, d -na Ionescu Inalb, d -na Grinberg la bleu electric, d -naKaufman In faille en flora, d -m- primarGanea In bleu -marin cu dantele albe, etc.

    Un frumos bucket de d -aoare de o gingAaie incomparabilg, compas din domni-aoara Eugenie Glteorghiu in roze gratioasäfarä margini, d- aoarele Cealac doul albifluturasi seducAtorl, d -aoara Petrovici inroze o neintrecutA bostonesse, d -aoara Mun-teanu in negru, daoara Gagos in alb gen-tilä si modesta, d- aoarele Cristea Sandro opereche de porumbaal In bleu, d -aoara Vu-ruclas In alb, d -aoara Stani in negru, d -ralordächescu In negru cu dantele albastre,d -aoara Belici rosata, d -aoara Ganea in all,dragutä eu privirl fermecatoare, d ra NaumIn bleu, dsoara Bouta§ in alb, d -ra ComteIn alb, d -ra Broder in bleu placutA, etc.

    Epoletul era reprezintat prin d -nit ma-¡or Tarnoschi, capitan Balmez, capitanZappa, capitan Lelescu, capitan Pastia, ca-pitan Banciulescu, capitan Stati, locotenen-til Petrovicl, Irimia, Latea, Velent gi sub -locotenentil Machedon, Antoniu ai Deme-trescu, tots neintrecutl ai neobositi dansa-tori; iar fracul era reprezentat prin d -nilGanea primar, Iarca directorul penitencia-rulus, Mavrodino judecator, Sak, Calota a-vocat, fratil Munteanu, Osepiano, AntonMasai, Popescu inginer, Slancio, Loghiu,Gagos, Cealäe, Cristea Sandu, &¡marini,Grinberg, Kaufmann, Bontaa, Georges Pan -date, artistul bostonulul, etc.

    La orale 2 noaptea s'a servit un frumossupeu onde ehampagnia ai hätrinul vin deCotnari impreuna eu dulcile melodil ale vio-lonistulul Audrel care cu timpul va deveniun bun muzicant a transportat lumea ba-luba din Tg. -Orna Intr'o veselie ai anima -tie farä margini. Pe la orale 6 jum. dimi-neata, lumea s'a retras ductile] cele malfrumoase impresiuni. Terminind aceastamica dare de seams mä simt dator a aducecele mat vil multumirf intregulul corp ofi-terese, care an' putut prin silinta lui säsatisfaeA lumea Intr'un mod asa de pläcut.

    De la Iietlizelf.

    Demisia cabinetului austriac

    Viena. 21 Februarie.Imparatut a primitdemisia Intregulut cabinet ai a numit peeonsilierul intim conte François de Thum-llohensteiu, ministru presedinte, eu misiunede a forma noel minister. Foatii miniatrilvor continua de gera afacerile pins la nu-mirea suecesorilor for.

    DINams

    Din dramele petrolenlai. Din Cra-iova aflam ca o drama ingrozitoare s'a in'im-plat in comuna Dobrisor, judetul Dolj.

    Locuitorul Stan Vladut, din ace+ comuna,voind sa faca foc la o masiva ce avea in casa,a turnat peste lemne, gaz dintr'o tinichea mare.Cind a voit sa dea foc lemnelor, g zul a facutexplozie, focul s'a comunicat vasului eel mareCu petrol al intr'o clips toata casa a fost indatara.

    Nenorocitul taran, a Post prias de fiacäri inoiae impreuna eu doua fete ale sale, una de16 si alta de 18 ant. Toate silintele date deverini pentru a scApa pe cel trel nenorocitide la o asa cruda moarte, an fort zadarnice.Cind veeinil an putui patrunde in casa, sar-mani.! mil arca peste tot corpul si cito si trelcazutl in nasimtire. Una din fete a murit ¡me-dial ce a fost scoasa afarA ; iar tatal si encea- l'alta fats a sa, ail fost transportati in a-gonie in tngrijir-ea spitalulul din apropiere.

    Intreaga comuna este vin' impresionata deaceasta groaznica nenerocire.

    Mort din be &fie. Ni se comunica din Ca-racal ca in comuna ScArisoara din judetul Ro-manati, locuitorul Nicolae BAdet, hind o canti-tate enormA de tueca la eirciuma din sat, itcAzut ca traznit si a murar pe loe.

    Parchetul a fost avizat.CoDllA arsrt de vie. Copila Maria

    * lrioapa din comuna Dolhasca, judetul Sueeava,Hind lAsata singura in casa si jucindu -se peling§ foc, i s'as aprins hainele dupa diosa. Fla-carile s'aO intins eu repeziciune si nenorocitacopila a fost anconjurata de flacari.

    Ciad parintil nenorocitel s'aO rotors acasa,aìí gasit pe copila for carbonizata fa mijloculcamerai.

    AINa

    Un asasinatConstantinopol, 22 Februarie. L' a indi-

    vid s'a prezintat eri la d. Makedonsky, re-dactor al ziarului bulgar Novini si l'a ietrebatIn limba bulgara pentru ce nu s'a publicatoare -care informatie. D. Makedonsky necu-nos and afacerea, s'a dus sä cerce teza, rindindividui In cestiune a tras doua focurl derevolver, cari l'ail snit In mod gray. Dupapatin limp d. Makedonsky a munit.

    Asasinul a fugit. Politia al taut& In modactiv.

    PMA arum sail fäcut vre`o cincl -zees dearestäri.

    Berlin, 22 Februarie. Se anuntä dinConstantinopol Agenfieï Wolff cA d. Make -donsky era prim - secretar al eaarcatului bul-gar si redactor la ziarul Novini, organ alarestul exarcat. Se crede cä atentatul esteun act de rAsbunare politics.

  • Depe §ile de eri

    Servicial cAgenfiet Ronmine»

    Paris, 21 Februarie. Camera deputati-¡or D. Carnaud, socialist. adreseazä o ces -tiune ministrulul marine! in privinta nau-f'ragiulut vaporulul Flachat lingä capii Té-neriffe. Cere ca un regulament sa entreminimul de oament al echipagiilor pentru

    de comert.Amiralul Bernard raspunde ca numarul

    uameuilor de eehipagiü al vaporulul Fla-chat era suficent pentru serviclul acestulbastiment si ca de altntflteI ea entrunu.mär este fixat de un res pentru

    eorabie.Incidentul este Inclus.Roma, 21 Februarie.Azl dimineata s'a

    t'Acut in prezenta perechiel regale punereaprimei pietre a monumentulul ridicat ingradina publica memoriel Regelui CarolAlbert.

    Belgrad, 21 Februarie. Zvonurile ras -pindite de unele ziare anuntind o triza ministerialä sunt lipsite de ori- ce;temeiü.

    Atena, 21 Februarie. Proiectul de con-trol a Post votat in a doua catire.

    Atena, 21 Febr. Amiralul rus Skrydlova sosit la Atena ierè, spre a remite dinportea [arului o scrisoare familiet regaleEl pleacá azi la Creta.

    Paris, 21 Februarie. Un duel cu spadaa fost azi dimineata la manegiul scoaletmilitare intra colonelil Picquart si Il -nry.Acest din urma a fost ranzt usor la bratsi la mina.

    Demisia cabinetuluT austriac

    Viena, 2:.' Februarie. Oficialul publicädoua scrisori autografe ale Impäratuluidatate de la 21 Februarie, dintre cari unaaccepta demisia intregului cabinet austriacSa 1nsdreinind pe acesta sä expedieze afa -cerile curente pinä la constituirea nouluicabinet.

    crisoarea a doua numeste pe consilie-rul intim Fran4ois conte de Thun Ho-henstein ministru - presedinte Si -1 insärci-neazä sä formeze noul cabinet.

    NUVELA

    ifineril marchizelI

    Marchiza doarnte in patul el cel mare,sub pologul de matase galbenä. Cind cea-surile batura douä- spre -zece, la amiazi, se ho-tari sa deschiza ocbü. Odaia e calda ; ocaldura plana de parfnmurl Imbata simtu-rile.

    Abia scolata, marchiza e cuprinsä de In-tristare ; ea chema pe fata din casa si ointreba :

    Iulia, s'a desghetat garaSe pare ca marchiza e cuprinsa de mila

    pentru nenorocitil cari tremur-a de frig.Oh ! nu, doamna, zise Iulja, dindu -I

    capotul pe care il Incalzise la gura snhPlfrigul e mal mare. S'a gssit, chiar, un bir-jar ìnghetat.

    Ait mal bine, ma duc sa patinez dupaamiazi.

    II

    Cind Iulia desfacu Inset perdelele de alfereastra ca lumina sa nu supere ochil fru -moasel, albeata albastruie a zapezel se re-flecta in odaie. Cerul era cenusiü si astareaminti marchizel rochia pe care o avu-sese in ajun la bal, de onde venise la lìdimineata.

    Marchiza se aaezä in fata oglindel si Iu-lia II ridica frumosul par negru ; atuncicapotel aluneca dupa mari marchizel cariramasera gol. O generatie Intreaga a im-batrinit tot admirtnd umeril marchizel. DeBind gratie model, damele pot sa se decol-teze, ea a preumblat umeril sal prin toatebalurile oficiale cu . o sirguinta ne obosita.

    A trebuit, nomai, sä urmeze moda si säI l faca rochile cite odata prea decollate sialta data eu totul inchise, ara ca frunioasamarchiza a arätat partitica eu particicatoate comorile pieptulul el.

    IIIE nefolositor sa mal fie descrisl umeril

    marchizel. El ari luat parte timp de 18 ani.Era de ajuns cul -va sa zsreasca o micapartitica din pielea el alba si sa zita

    Uite marchiza ; Imi reamintesc sem-nul cet ni gru dupa umarul el sting ! Deal' -fel, sunt de pe umerl foarte frumosl,albs, grad, provocatori. Cind te gindestl cape aceti umerl a trecut suflarea tuttiroiparizienilor din lumea galanta, rind te gin -desti la mule de dorinti cari ad tremuratimprejurul tor, te intrebi din ce fel de lutnatura i -a creiat, ca el sä nu fie uzati,titers!, ca atele statua goale expuse In gra-dinile publice si citron adierea vtntului le -aros conturele. Marchiza a läsat la oparteori -ce rusine.

    Din umeril sat, ea a fäcut o institutiune.Si cum a luptat ea pentru guvern, in tot -d'a-una In fruutea partidelor! La ministri,la ambasade, la simpli milionari, a susti-nut tronul eu sinul el tie alabastru, arátlndin zile de pericol miel parti assunse si de-licioase, mal convingatoare de tit argu-mentele oratorilor ; ea era gata a mari de-coltarea (;pre a Imblinzi pe cet mal salba-licl membri din opozitie sia le capata vo-tul. Tot -d'a -una umeril marchizel ari esit In-vingart ; el as condus o lume fart( ea oincretitura m.car sa'l hrazdeze.

    IV

    Dupa amiazi, marchiza, Imbracata intr'oroche delicioasa, s'a dus la patinaj.

    Dansa patineaza foarte bine. Era frig ;gerul Il rosi nasul si buzele. Marchiza ri-dea tact frigul o amuza. Se ducea din clodto ciad sa'si Intalzeasca picioarele en untoc de cracl si apol sbura tar ca o rindu-nicä de parca nu atingea ghiaia. Oh ! titera de fericita ca nu desghetase. Va puteapatina toata saptämina.Cind se intoarse. marchiza vazu pe drumo cersetoare mal moarta de frig.-- Neoorocito murmura narchiza; si cumtrasura margea si ea neputind gasi punga, a-

    runca cersetoarei buchetul 'sau de florl: unbuchet de liliac care facea o suta defraud !

    Emil Zola.

    Depqile de azi..r_Servicial (Agenfiei Romine

    Constantinopol, 22 Februarie. D. Sino -wiew a primit ordinal Osmaniei eu briliante.Alihaidar -Bey Kaimakan din Hotahkiri, atost numit Kaimakan din Aitaki.

    Balfort, 22 Frbruarie.La banchetul par -tidulul republican progresist, d. Bourgeois atinut un diseurs constatind Insemnatateaviitoarelor alegerl, cari va fi vorba de aimpedeca autoritatile Papil si ale regelulde a Inlocui pe acole ale poporulul. D. Bour-geors a demonstrat ca moderatil, legiti-mistii si raliatif merg strinsl sub drapelulcanditaturei oficiale..

    Viena, 22 Februarie. Imbunatatirea stil-rat arhiduc.sel Stefania continua.

    Paris, 22 Februarie. D. Garasaninministru plenipotentiar al Serbie!, a murit.(: orpul sau va fi transportat la Belgrad pecheltuiala guvernulul strbese.

    Atena. 22 Februarie. Un Te -Deum s'aci- tat azi dimineata la biserica mitropoli-tallit din initiativa muucipalitatil. Multimeas'a dus apol la palat. Regele a esit in bal-con si a multumit poporulul elen pentrudemonstratiunile ce dovedesc dragostea siincrederea poporulul entre regalitate. A afirmat, ca singurul sait gind este fericireasi gloria Graciai In favoarea c &rora a lu-crat in tot -d'a -una. (Aclamatiuni entusiaste)

    Dupa amiazi, familia regala a asistat lapunerea primat pietre a capelet expiatoriepe drumul de la Faler, in local unde s'acomis atentatul.

    Familia regala a tost foarte aclamata.Paris, 22 Februarie. Colonelul Pic-

    quart refuzä de a raspunde la provocareata duel a maiorului Esterhazy. Martoriimaiorului .Esterhazy ad sois cotoneluluiPicquart, somindu -i sä -Si constitue martori.

    Un duel mortalRotear, 22 I 'bruarie. In urma

    uneïi polemice, un duel eu sabiaa avut loe intre d -oil Cavalotti. l Macola, deputati.

    La prima reprizta, d. Cavalottia eäzut mort, avind carotidatáiatä de o loviturá de sable.

    D. Macolla n'a fost räuit deloe.

    Félix - Charles - Emanuel Cavalotti, autor drama -tic ai barbat politic Italian, s'a nascut la Milanin Noembrie 1842. El apartine familial poetu-luT venetian Baffo. In 1860 a facut parto dincet o mie al lui Garibaldi si a azistat la lop-tale din Milazzo si din Volturne. Atunci a pu-blicat si un prim velum Germania si Italia.De asemenea a lttat parte ea voluntar la com-pania 1 in 1866.

    Poeziile patriotice, dar de o attira republicanasi revolutionara foarte accentuata pe carile-a publicar in 1867 si 1868 art fost confiscatede polizie ca si ziarul Gazzettino ce publicala Millau. Fiind arestat, a slat tret luir la in-chisoare.

    De la aceasta data s'a ocupat si eu teatralecriiad : Cer¢etoriit, Agnese si Alcibiade, capod'opera sa, una din cele mal bune piese deteatru ale Italiei contimporane.

    Ales deputat, provoca un enorm scandal curezerva ce arata in privinta joramtntulut ce a-vea sa depue : rtConstiinte nelinistite ! Din a-

    'cest incident ave si doua dueluri eu adversarilsal politici.

    De alt -fel, la C:cmerä. nu s'a remarcat de citpria apostrofele sale pasionate adresate mem-brilor dreptul.

    Cavalloti deveni in ultimul timp seful radicalilor si dedea sprijinul sari cabinetulut diRudini.

    Cavalloti era unui dintre cet mal entuziast1filo- rominT.

    Corpurile LegiuitoareCAMERA DEPIJTATILOR

    Se llanta de la 23 Februarie§edinta se deschide la orale 2 si 10, sub

    presediu(ia d lui D. tiiani, presedinte.Prezentl 98 d -nt deputati.Pe banca ministeriale , d -nil general

    Berendeiü, G. Palladi, Gogu Cautacuzino,M. Ferechide si Ionel I. C. Bratianu.

    D. I. Stavri Brätianu cere biurouhil sapuna de urgent& la ordinea zilei proieetulde lege asupra duelului. Oratorul roaga caAdunarea sa treaca in sec(iunl pentru astudia proiectul.

    D. D. Giani, presediutele Camerai, spuneca trebuie mal intliü sa consulte guvernulasupra acestul proiect.

    D. An. Stolojan, ministrul domeniilor,Bere ca, dupa interpelad, Camera sa treacain sectiuni, pentru a se ocupa eu studiareaa do' :ä interesante proiecte de lege.

    D. D. Giani propone Canterei trecereaIu sectil si se admite.

    D. Dink4 Schileru cere bancal ;ministeriale si, In special d -lui ministru al dome -niilor, sa se ocupe de urgen(& cu chestiu-nea pasunatulul vitelor In padurile Sta-l'uni.*13. An. Stolojan, ministru de domenit,raspunde, ea tot- d'auna, ca deja studiazachestiunea.

    D. M. Moisescu roaga sectiuuile sa la indezbateri un project de lege privitor la pen-sionarea cu 30 de lei lunar a copiilor unulinvätator, care a murit cu cite -va luna !na-iute de a implini zece ani de profesorat,eind, ehiar dupa lege, ar fi avut dreptul lao ast -fel de pensione.

    Se pune la vot In total proectul de con -ventiune cu Serbia; -vot ramas nul In se-dinta precedente, si se admite eu 71 bilepentru, fiind 13 contra.

    SENATÜLSedis+lta de la 23 Februarie

    .edinta se deschide la orale 2 sub pre-sedintia d -Iut V. A. Uracile, vice- presedinte.

    Prezentl 70 d -ni senatori.Pe banca ministeriale dd, Haret si DSturdza.

    Se fac formalitatile obiclnuite.D. Costescu-Comaneanu tntreabä biuroul

    pentru ce comitetul delegatilor n'a inaintatinca pina saura raportul asupra proectululde lege al Casei Rnrale, proect care a tre -cut eu iuteala fulgerulut prin sectiile Se-natulul.

    D. Grädisteanu, dupä ce face cele malmari elogil posibile proiectului de lege alCasei Rurale, spune ca nu d -sa este cauzaca comitetul delegatilor n'a putut inca stu-dia acest proiect. D. Primministru carevoia sa la parte la discutie, a fost ocupatla Camera s, u'a putut veni. Daca d. Co-maueanu, crede ca ea ast ti cauza, spuned. Gradisteanu, sunt gata a'ml da demisiu-uea din comitetul delegatilor.

    D. D. Sturdza cere Senatului ca sa treaea in sectiuni, pentru studierea leget Inva-tamintulul.j o). Zágänescu interpeleazä pe d. prim -mi-nistru asupra conflictulul ce ar fi Intre Par -lament si Constitu(ie. D -sa vorbeste de A-dunarea deputatilor care voteaza diferiteregi financiare, fära sa consulte Senatul.

    D. D. Sturdza spune ca fiind vorba deun conflict Intre Senat si Camera, d -sa nuvoeste niel sa -1 auda nici sa raspundä lainterpelare.

    Se intra In ordinea zdet.

    ULTIME INFORMATION!Diu mai multe ,judete am primit eopil dupä

    telegramele adresate d-lui Filipescu.Le publicain aci cu o mica rezerva. Orl-care

    ar fi hotärirea tribunalulttt, nu vrem sa o dis-cutam. -

    Dica in vre-o depesä s'a strecurat vre-o cri-tica la adresa tribunalului, aceasta reflecta sen-timentale celor ce-aü atlat In provincie, hotä-rirea, farä a cunoa,ate modul co,ect cum a con-dus dezbaterile d. presedinte Florian.

    Pitesti.Martir al cinsteï convingeri-

    lor d-v., trebuia sä suferiti fi a-cest pahar, ce azi nu vä puteatrece. Veti fi ïnsä exemplul tutu-lor, qi veti rämînea cinstit qi res-pectat. Suntes~s condamn2t, dar r«.-min* onorat. Apelats sentiva.

    (ss) Comäneanu, Gr. Bacovicea-nu, G. Hagiescu, Cäprescu, Gr.Meculescu, Docsache Bogdan, Hiot-tu, Nicolescu.

    *

    Brlila.Sentiva te-a fäcut martir ; sti-

    ma ei iubirea rämin neperi-toare.

    (ss) Nkulae Prrlea, Niculae Joja.

    Birlad.S'il y a des juges a. Berlin, il

    n'y en a pas ù Bucarest.Te felicitäm martir al on4ares

    psi al politices.(s) Maior Pruncu.

    ** Cimpu-LungLuind cunoeiuä de sentivnta

    tribunalului Ilfov, pronuuatä a-supra duelului dintre dv.posatul Lahovary, vä felicitäm pen-tru atitudinea ce afi avut atit incursul procesulus cit dupä ci-tirea sentiuei.

    Fi;Fi mindru cä cet puin s'adescoperit in cursul dezbaterilorprocesului lealitatea dueluluscä scribi! amuit aft pusbotul pe labe.

    Onoare prefedintelus tribunalu-lui, Florian, care a condus dez-baterile procesului cu demnitateasi im.partialitatea ce trebue sä ca-racterizeze pe magistratul prob fiintegru.

    (RF) G. I. Georgescu, Grigore Andre-escu, C. Em. 141arinescu, N. Crassan,/strate Rizeanu, Ion Beytelet, Vasile Geor-gescer, Dimitrie Florian. Costache Du-mitrescu.

    ***Focsan!

    In expunerea d-voast,rä ati a-rätat cä urmärirea a fost inne-gala. Pentrzu ca armonia întreputerile judec«toreqts sä se afirme,tribunalul a dat o hotärîre ille-gala.

    Ea este efectul crizei moraleprin care trecem.

    N'a fost dictatä nia de mani-festatiile opilliei publice, care v'aabsolvit ; nici de interesul socie-ta tei, care vrea sä ïnumere in si-nul ei oanlenï demni.

    Fund un act de violenta, al rr-neï facfiuni, va räminea exemplulceles mai puternice desfideri a-runcat sentimentelor de onoare qidreptate a amulluï.

    Pentru noi particular de odioseste acest act : ne consoläm însäcu ideea cä mimai virfurile celemai malte sunt atinse de träznet.

    Primiti scurllpul nostru preqe-dinte asigurarea prefectei noastrestime.

    (ss) Gogu Constaníinescu, V. Aposto-leanu, mare proprietar ; Al. Iurase i-dem ; C. Tatovict proprietar, G. P'lo-rescu avocat 0 proprietar, P. G. Rie

    proprietar, M. Bottez avocat, St. Gri-goriu proprietar-comerciant, ,SE. Nicolaüproprietar, S. Nicolaü idem ; Em. Pur-chere inginer-proprietar, An. Cole,gu pro-prietar, Gr. Pantelli avocat ; N. Rado-vict idem, lonescu proprietar, N. Albi-nescu proprietar, C. Stánescu rentier,N. N. Bibescu proprietar-avocat, L Ti-roni proprietar, I. Gaicu proprietar ;T. Tironi proprietar, Cristofor propri-etar-comerciant, G. Rusovict proprietar-comerciant ; Atanasiu proprietar, Bog-dan proprietar, Al. Copcescu profesor,C. Boiu avocat, Major Maori, pensionar,Panaitescu proprietar, C. Sándulescuproprietar, C. Gheorghiü proprietar, maturmeazá 50 semnáturì'.

    ***Nisa.

    Prime fte, draga amice, impreunäcu protestatiunile mele indignate,asigurarea ïnaltei mele stimea celei mai vii simpatia.

    (s) George Mavrocordat.In numarul nostru de moine

    vom continua a publica din a-ceste telegrame de simpatie pen-tru d. N. Filipescu.

    o veste buna din Bucovina :Drept rezultat al campanien Indreptate

    de partidul national romin,Patria anunfäca s'a hctirit ïnfainfarea une! Scoli secun-dare de fete In Cernáuf i, in care cursurilese vor preda in limita romtna.

    Scoala aceasta se va infiinfal:la 1 Sep -tembrie a. c.

    Asemen1 succese ne bucurá foarte mul-Sa dorim partidului national sä tnregis-treze cit de des success atit de insemtnate.

    Faimosul S &veanu, deputat si primar alFocsanilor, vrea sa faca un imprumut de700.000 l.i pentru Focsani, ca sa exe-cute cite -va lucrar( de edilitate in regie.Se vede ca eriza din anul acesta n'aadus prea multe foloase satrapului Sa-veanu.

    Bandele din FoclaniOrgano! conservator, Ecoul Vrancei, pub-

    lica in numarul sait de Dumineca urma -torul avis pentru procurorul tribilualulutPutna

    Ajutorul de primar din Focsani, TacheSändulescu, precum gi o ceatä de zurbagiibefivi, indemnafi de primarul locul d -1 Sä-veanu, a organizat bande de bätäugi spre apändi Si zdrobi in bätae pe mal f i ceta fe-ni din opozi f ie.

    Mai mult de at atit, aproape loti redac-torii ziarului nostru Si fruntasü cetalentdin Comitetul Conservator, ail primit, scri-sort anonime fäcute in cancetaria ájuto-rului de primar Ton Florescu prin caresunt ameninfafi cu bätäi.

    Ziarul Poporul ne anunfä de asetneneacä vom fi bätuf 1.

    Denunfam aceste amenintàri ministeru-lui public, si rugän a se lua mäsuricontra zbirilor d -lui Säveanu.

    Vom fl silifi ser facem declarafie solena-na cä daca vom fi atacafi, vom trage curevolverele ron or cine ne va pune viola inprinzejdie.

    sa se tie de toff, halul de libertate incare träim not cet de la Focsani.

    Simbatä s'a inaugurat seria conterintelorsocietatil =Progresu! Silvia«. In localul ad-ministratiunel domeniului Coroanei.

    Dupa discursul de descbidere, pronuntatde d. I. Calinderu, d. A. Radian, inspectorviticol, si-a desvoltat conferinta.

    Afläm cä d. P. Poni ii -a triais de-misiunea din naandatul de senator d -lutN. Gane, pre$edinte al Senatulu).

    D. Dim. Sturdza a rugat pe d. Ponisä-et retragá demisiunea, ca nu cum -vasa îngreuieze disci4ia leget instrucfietla Senat.

    Rdspunsul d -lut Poni se a,yteaptá peuzt.

    Guvernul sperd cá d-sa IO va re-trage demisiunea, dar drept demon-stratie in contra leget instruclief, nu vamat tua parte la desbaterile Senatuluiin cursul sesiunet actuate.

    Dumrneca, 22 Februarie eurent, barouldin Galata al-a ales un nota consiliu de dis-ciplina pentru dol anl, In locul vechiulniconsiliü al carul mandat a expirat.

    Avocatil ail avut sa aleaga antre doualiste, una ln cap cu d. Virgil Poenaru cadecan si eompusa din dd. Poenaru, Z. Fi-lotti, M. But,oci) si Ioan C. Atanasiu, si adoua lista liberara composa din dd. G. N.Gamulea, P. Maori, Em. Volpe si Z. Kiriac.

    Prima lista, sustinutä de avocatil iude-pendentt, a fost aleas& eu 22 voturi, contralistel liberale, sare a Intrunit mimai 12voter!.

    Presecta d -lui Z, Kiriac pe lista liberarase datoreste unel manpere liberal; t' stopde a rupe din voturile indu ende, (i! r.

    Cuusilíul comunal din Botosani a ajunslutr'un liai tara de hal. Unul dupa altul con -silieril comunali 1sl dari aerrisia nevoind safie solidari Cu actele priu,arulul Ullea. Dupad. consilier Milieu' Manole, care dezgustatde cele ce se petrec In sinul rnarelul partidliberal, atit la ce:,tru oit s in localitate, si -adal demisia din consilier si s'a inscris inlubnl conservator, in zilele din urma si a

    dat demisia si d. consilier Nicnleanu, dincauza ca primarbl nu voeste sri justificegestiunea anului financiar trecut al comunel.Acum, patru alti consilieri, urmiud exem-plut dat de d. Niculeanu si anurie d -nitChr. Rillat, V. Talpa, Cap. Lupaacu si prof.Giurgea s'at1 retras din consiliul comunal.

    Ast fel, acest consiliü se afla descomplectatsi in neputints de a lucra mal departe.

    Erl s'a oficial un Te -Deum la bisericagreceasca din Galati, in urma initiativeiluate de consulut grecesc din localitate, pen-tru fericita scapare a Regelul George alGreciel.

    Eri dupä amiazi la orele 3 d. Gogu Can-tacuzino, ministru de finance, a fácut olungä visita d-lut N. Féeva.

    Corespondentul nostru din C.-Lung nesuie cä o chiverniseala colectivista, sepregäteste In acel oras, in danna budgetu-lui cemunet.

    E=te vorba sa se faca o reducere de vre-o70.000 lei, din pretul arendarei acciselorcomunel, aceasta fiind-cä antreprenor al ac-ciselor este d. Diamandi Nicolau, fratele ce-lebrulut prefect C. Nicolau si al senatoru-lui coleetivist 'fake Nicolau.

    'l'ott comisarit si sub-comisaril de sub or-dinale prefectului si a primarulut, cutreerämahalalele orasulul, pentru a culege iscali-turi pe o pantahnza adresatä ministrulut deinterne si prin care, se zice, pacinicil ceta-tent, cer aceasta reducere, eu toate In con-tractul de arendare al accizelor este inultimul an al termenulul.

    Sistem dr ttivPrnicPals eolediviata !

    ItiultamireIn numele fratilor mal. si al mea, multamesc

    tutulor persoanelor care as luat parte la du-rerea noastra eu ocazia crudes loviturl ce amIucercat prin pierderea iubitului nostru frateDumitru.

    K. St.. Ceslanu.

    M-11e SUZANNE LEBLONONIECE

    de M -me PAUL MARTINarivée récement. á Bukarest, vient d'ou-vrir un atelier des ROBES et CON -FECTIONS a façon. Se recomman-de aux dames élégantes. Se rend ádomicile.

    S'adresser21-me MARiE ROSE

    Rue Fontanel, No. 5.

    Dr. MENDELSOHNde la Facnitatea din Paris

    Boule de 'remet si de CoptsConsultafiunt de la 2 4 p. m.

    45, Strada Alcademlel, 45(vis -à -vis de Min +sterol de interne)

    Intrare si pria Cales Victories 86.

    a. TanoviceanuDoctor in drept la Paris, Prof. universitar

    AVOCATS'a stabilit In Bucurestl, Strada Ino-

    cenfii No. 4 (!rosa Biserica Popa Rusu).Orale de consultare 8 -10 a. m.

    Desfacere totalä de Mobileeu preturl foarte recluse

    MAGASINUL FOST H. OEHLBERGStrada Carol No. 6

    vis -à -vis de clädirea nonti! PALAI al POSTELO$Cine dareste a compara mobile fine eu pre-tort foarte reduce sa vizitaze marazinul din

    Strada Carol No. 6, fost H. AELBERG, careeste compus de un foarte boat Asortiment.

    Desfaeerea numeri pina la StintaGlteorghe OMS.

    11lärtiloare incintätoare11lärtiioare sublimeMärtit oare High -Lile

    D UI _,CAMARA.Calen Victoriei No. 125

    Vis à -vis Palacul . tirbeiPà,lärioare pentru dame

    Violette de Parma

    11Coia Copaciudin judetul Vlasca, a defancteT AlexandrinaHiottu, se vinde eu ori-ce pret va esa la licita-tiunea publica in ziva de 26 Febrnarle 1898la Tribunalul de Vlasca.

    Pentru informatiuni la d-nil SAMI & ARTHUR. strada Carageorgevi4 No. 3.

    Prima Soclelate Remiro&Pentru fr

  • 4140291111%

    E P O C A

    FOITA ZIARULUI tEPOCA>

    J l' J1CO FlSEA' ah.114

    iNTRE VIATA BSI VIS

    Mal tîrziu, idra indiala viata stinsetoate acestea prudenta si mieimea deinima Mara local acestel ardori impe-tuase. Dar le ramase eel putin, aminti-rea acelul bun limp !

    In of hit lui Niels lumea Ina atuncIcu total alti fata. Sri auza exprimându-se ]impede, prin zece guru cleosebite,nelamuritele sale ginduri, sa vazä ca in-tr'un tabloü stralucind de tonurT, incare fie -care amanunt se da la iveals,opiniunile sale proprif, cart I inä atunctr- aparúsera ca un peisaj imbrumat, cucuiorI .gi .linil nehotarite se parea cevaaproape-- fantastic, ca visurile sale sa fidevenit alit de reale !

    El nu mal era regale solitar, caredomnea peste tarile creiate de inchipu-irea sa : luase loe ïn trupa luptatorilorera un soldat in serviciul ideïtor noul,porta o spadä si urina un drape!.

    Ce frumoasa si bogata in fsgaduielIa mal fo -t si epoca asta .a viettl .. salein care auzea nelämuritul si tainicul sop -1

    tit al sufletulut, chid rasunind imprélurul lui ca o famfara triumfala, cînd caniste IoviturT de maciuca date in pare-tiT unul templu, or! ca sueratul pietreloraruncate de noul David in fruntea Go-liatilor !

    [ se parea ca se aude spunind, inalte limb! straine, cu o claritáte, o pu-tere earl nu eraü de la dinsul, gindu-rile cari'T apartineaü.

    nu numaT tinerit raspindeaü Evan-gelia cea noua.-. Ci oamen! maturi, alcaror nnme era de multa insemnatate,primeaü ideile cele nouT ; si mat muttinca de cat tineril, el stiaü sa le glori-flee, invoca tï veacurile trecute, istorialumiT, pe aceea a spiritulu! uman. Aceloamelll se entuziasmasera alta datti. catineriT de astazT. Apol; bagind de seama.ca glasm ile for se inaitaü in pustiü;tactisera.

    Tineril, insa, ict aduce:?tï aminte caEt vorbiserä odata si uitail indelungatator tacere. Si .le impletea cununt delaur, II admiran plinY de feriçire.

    AcestT oamenT mart nu respiitgeaüaceasta tirzielnicä admiratiune. EI pri-mt=aü coroanele, se consìderaü sub lu-mina istoriel care märaste lucrurile sterpgPat'i din trecutul lor tot ceea ce n'aveaculorile eroismulul si declamaü cu foevechile lor convingerl, multa vreme sla-bite de favoarea cu care fuseserä pri-mite.

    Familia Itil Niels Lyline la Copenhaga,mal ales Consilierul de Stat si sotia sail dezapraaaü cu totul pentru prieteni!pe earl si-T alesese.

    Dintru intiT; tinérif pe lä caro se du-cea credeaü de neapärata irebuintapentru progresul ideilor for sa poartepar lung, cisme . Malte, si cibar sä nuprea aiba multa grija de persoana tor.

    In aceasta, Niels nu 'I imita ; eu Coateacestea era nepläcut rudelor sale apro -piate sá '1 vaza in societatea acestornátà eìí; cet niai bun apetissant.

    Nit trebbie sÄ, lipseascA, clin niel o casai,

    Blare D e p o a it la gara idole §tlCererile pentru en gros st lie adreseze la

    ION n. R.1DULESCU, Ptiel'%

    Cel mal bun VACS Parisianpentru iucältäminte

    DACA PARUL D- VOASTRA- CADE!!decd este flit% putere sIi fard latin, dacä aveti mittreata sail ori -care

    alta afectiune a pielel oapnlul întrebuintati miraculosnlP E T R O L

    VIWP "AI .-Ak. _viLPENULT' PAR

    care întrunáste pe fîngit calitr;tt $i aroia de a inlesni ondnlgreaps.rnlnl. Intrebnintarea este usioara, pläcu.ttï si cara perico!.

    Pl3i;PARAT DE HAHN, FARPñsICIST IN GENEVA (Elvetia)

    Ll E P OZ T:ñUCUIìE4TI : rile Zamflrescn, Str. Academiei 4; Bazar Universel, Calea Vie-

    to-riel 31; Mihail Stoi:nesca, Str. Academiel 2 s Drogueria Tatza Str. Lipscanll.fIALATÏ : Bereoviol, Bazar anglais.BOTO§ANI: Farruaciile : Parieteann ei Nieoleann,YAI: Fa,rmaciite Zbyszewsky si Konya.BACAU : Drogaeria Andreescn.C.+4.LARA§I : Yarmci a Ticek.

    T RA HYGIENICA FRANCEZA DE VATA DE TURBANOUA ESA UA Doctorulul RASUREL

    Bectt,4ioscale tie Mate soa'tildlitle medicate ca surerane contra rdcelet tlurerilor reitmalismaie

    Ceu'age ne se ren uddryryA,!bo.7es carree e/a msr ce

    MOGELE OE eorrozufgrj

    CEL MAI SI(lURI-i,F:31r47, iii) .1 U

    CONTRABOALELOR VENERI E

    oh aIMESCI)ESTE INTREDIIINTABEA

    Tubuiur Preservafiiv SA N USPatentat in Franta, Germania, Aus-

    tro-Ungaria si in toste Statele cul-turale.Pretal unsi TUB, Lei 1.50De vinzare la toate Farmaciile

    si Drogueriite din tare.1067-24

    momallE®Servicio de Bidoane i Lize

    la domicilio

    A

    PETROL'

    Adresa: Golesci, 12..Ileconeandrim atenfiunei co-

    nor. P. T. PublioRE4TAIIRANTUL

    DEPOSITULIde VINURÏ

    STEFAN COLFESCUdin Strada Cöuapineanu,, 18

    (colt en 5r. lonicñ)ande pe Tinga o bucatarie NATIONALA, GERMANA si FRANCESA,excelente de o raro acuratetti, semal pot gasi cele mai bune Vinuridin tara si streinatate, caprepurt loarle reduee

    Tipografia EPOCA executt tot feinl de lucrilrl atingAtoare de acea-sta art%, an osa mal mare aonratet% si an pretral foarts moderate.

    iPrima Sämhitärlie :lomitiâ

    Bucurelth Strada Carol !l'o. WI.Recomanda : Semin ele noii venite, aduse de la grillar!

    specialist! din Franti, Germania si Englitera. Numal calitateasuperioárs, precum arata succesul care l'ara avut in 29 de ant.

    Recomand: LUCERNA, qualitate superioárs, cu certificate.GAZON, calitatea cea mat grea de 28 libre, etc.DIFERITE SCULE PENTRU GRADINA

    Catalogul se trimete gratis si franco dupa cerere.Rog pe onor. clientela a mä onora si anul atesta ca in unit trecut!.

    Cu toate stima

    FRIDR1CH PILDNER S -soRttTIPOGAFIA EPOCA" executä tot felul

    de lucrtrí atingatoare de accasi, arta.

    WATSON tt YOUE LLMAINE AGRICOLE SI INDUSTRIALE

    BIUROU DE CONSTRUCTIUNÏ TECIINICEBUCURESTI, STRADA ACADEiMIEI, 14 (fost Ratea)

    GALATI, Strada PORTIILITI BRAILA, Strada Rn(4LL.AREPRESENTANTI GENERAI.! AÏ FABRICEI

    RHEINISCHE ROEHRENDAMPFKESSEL I' BRIN"A. B UT TNERI 4. /'t-NIE.

    CRDINGEN PE RHIN`-

    CAZANE MULTITUBULARE INEXPLOSIQILEPATENT BiiJTTNER'

    --- `--_SINGURUL

    SISTÈIPIou

    CIRCUL ATIUNE

    REPEDE

    --CU 1NCHIZATUß1`

    DE

    8I(3URANTA

    ABUR USCAT

    GARANTAT

    CAZANE DE OIt)l- GARE, ALTE SUITE IEAPARATE de curatif apa de alimentat, sistemul propriu, simplu eftin

    Prospecte $i devisurä gratis si franco.

    Notite asupra TurbeïCE ESTE TURBA I Turba se constitue din o I : sa

    de plante transformate Intr'un corp nod tintad ij-locul intre imperiul organic : ?i mineral, regesesc Inele febre regulate ale plantel traversate . de un ca-nal plin ?e aar si juciod rolul unul tub capilar.

    De mull limp deja Turba e cuuoscula ca posedaproprietatl remarcabile de absorbare si de antisep-sie. Intr'o comunicatie (acute in sedinta de la 16Martie 1887 la Socielatla de Chirurgie In Paris, eminentul doctor .rust- Lucas Chainpioniere, vorbindde -Vate de Turba, principiul sari absorbant e mullm61 considerabil de cit acela a celor - l'alte plantetextile, prin ea usas1 substanta este antiseptica deabsorbanta, si niel un textil nu pare a se bucurade aceste proprietatl.

    Astazi gratie tncercarilor chirurgilor francezl siresi -Vata de Turba este Intrebuintate in toate spi-talele si adcptatade Ministerul de Razboiir ca ma-terie de pansament, pe de alla parte taranil at mersInaintea chirurgilor In intrebuintarea Turbel de oarece la un lucretor renit grao, care si -a invelit picio-tul intr'o bucata de Turba s'a putut constata inmod stiintific proprietatile acestel substante originale.

    Tesatura higienice franceza eu fibre de Turba caredupa multe Incercerl D -rul Rasure! a reusit a realiza,poseda "de la sire o putere enorme de absorbare si deevaporizatinne, ast -fel ca Imbracat eu aceastä imbra-camiilte de Vata de Turbe racelr nu sunt posibile, matmult Inca virtutea cea mare antiseptica a Turbe! ni-miceste toate politeratiunile microbice formate dincauza transpiratiuni. Tesatura higienice franceza aD-rulul Rasurel poate fi considerat ca un progres!mens si toate lumea pentru a evita racell si ori -ceBoll ar trebui sa poarte aceasta imbracäminte.

    FLANEI.+ He(..1.A..A. y,. Ts-innA'rlPautrlon Hygienic'

    CA. 1AhA i4 Yui r.m atA ! H LN('l.Z.Isa, L. & I. Lasca-

    ridesTalces, Grünberg, La Luna

    tit acelea cumpárate dinva rog a exigea iscälitura

    Dr. RASUREL


Apresentação dos Resultados do 3T16 - RI Mobileri.bmfbovespa.com.br/ptb/2951/3T16 - Apresentao de Resultados... · operacional seria de R$351,5 mi ... (iv) provisões, transferência

Apresentação dos Resultados do 3T16 - RI Mobileri.bmfbovespa.com.br/ptb/2951/3T16 - Apresentao de Resultados... · operacional seria de R$351,5 mi ... (iv) provisões, transferência

Mais Notícias - Edição 694

Mais Notícias - Edição 694

Jornal da Gente – Edição 694 – Suplemento Lapa e Romana

Jornal da Gente – Edição 694 – Suplemento Lapa e Romana

Informativo O Cooperador ed. 694

Informativo O Cooperador ed. 694

Semanário Oficial - Edição 694

Semanário Oficial - Edição 694

CONTROLE EXTERNO DA ATIVIDADE POLICIAL NO …mundo seria capaz de retribuir por completo tudo aquilo por que hoje sou grata. Quiçá ... IV – CONTROLE EXTERNO DA ATIVIDADE POLICIAL

CONTROLE EXTERNO DA ATIVIDADE POLICIAL NO …mundo seria capaz de retribuir por completo tudo aquilo por que hoje sou grata. Quiçá ... IV – CONTROLE EXTERNO DA ATIVIDADE POLICIAL

INSTITUTO OSWALDO CRUZ Pós-Graduação em Biologia Celular … · 2018. 7. 13. · um oceano. Mas sem ela, o oceano seria menor”. Madre Teresa de Calcutá. iv Agradecimentos Em

INSTITUTO OSWALDO CRUZ Pós-Graduação em Biologia Celular … · 2018. 7. 13. · um oceano. Mas sem ela, o oceano seria menor”. Madre Teresa de Calcutá. iv Agradecimentos Em

SISTEMA DE SELEÇÃO UNIFICADA - vestibular.udesc.brvestibular.udesc.br/arquivos/id_submenu/694/3__chamada__sisu_2015_.pdf · 3 classificação inscr. enem nome 27º 141010564539

SISTEMA DE SELEÇÃO UNIFICADA - vestibular.udesc.brvestibular.udesc.br/arquivos/id_submenu/694/3__chamada__sisu_2015_.pdf · 3 classificação inscr. enem nome 27º 141010564539

Seria tão diferente

Seria tão diferente

Ano VIII • Edição nº 694 Maricá forma oitava turma de ... · Jornal Oficial de Maricá 05 de setembro de 2016 2 Ano VIII • Edição nº 694 Conteúdo ATOS DO PREFEITO 2

Ano VIII • Edição nº 694 Maricá forma oitava turma de ... · Jornal Oficial de Maricá 05 de setembro de 2016 2 Ano VIII • Edição nº 694 Conteúdo ATOS DO PREFEITO 2

Jornal da Gente – Edição 694 – Suplemento Lapa e Leopoldina

Jornal da Gente – Edição 694 – Suplemento Lapa e Leopoldina

UNIVERSIDADE ESTADUAL PAULISTA “JÚLIO DE MESQUITA … · experimento, apoio e contribuição para o desenvolvimento deste estudo,sem os quais não seria ... quadrante III e IV

UNIVERSIDADE ESTADUAL PAULISTA “JÚLIO DE MESQUITA … · experimento, apoio e contribuição para o desenvolvimento deste estudo,sem os quais não seria ... quadrante III e IV

Correio Notícias - Edição 694

Correio Notícias - Edição 694

repositorium.sdum.uminho.pt...iv Agradecimentos Esta tese não seria possível sem a incansável orientação da Professora Doutora Francesca Rayner e do Professor Doutor Manuel Gama.

repositorium.sdum.uminho.pt...iv Agradecimentos Esta tese não seria possível sem a incansável orientação da Professora Doutora Francesca Rayner e do Professor Doutor Manuel Gama.

Portaria Nº. 691/2011, 692, 693, 694 e 695/2011/ Extrato de Contrato

Portaria Nº. 691/2011, 692, 693, 694 e 695/2011/ Extrato de Contrato

Informativo comentado: Informativo 694-STJ

Informativo comentado: Informativo 694-STJ

Edição 694 - pg.01

Edição 694 - pg.01

Prefeitura Municipal de Valença-RJ Edição Nº 694 de 28 de ... · Prefeitura Municipal de Valença-RJ Boletim Oficial de Valença - RJ 2 Edição 694 - 28/07/2015 PODER EXECUTIVO

Prefeitura Municipal de Valença-RJ Edição Nº 694 de 28 de ... · Prefeitura Municipal de Valença-RJ Boletim Oficial de Valença - RJ 2 Edição 694 - 28/07/2015 PODER EXECUTIVO

Fernanda Branco Belizário Belizário.pdf · Barros Filho, Clóvis. IV. Escola Superior de Propaganda e Marketing. 4 AGRADECIMENTOS Este trabalho não seria possível não fosse a

Fernanda Branco Belizário Belizário.pdf · Barros Filho, Clóvis. IV. Escola Superior de Propaganda e Marketing. 4 AGRADECIMENTOS Este trabalho não seria possível não fosse a

IV ENCONTRO INTERNACIONAL DO CONPEDI/OÑATI · processual” (LENZA; Pedro, 2008, p. 191) Assim podemos dizer que o amicus curiae seria um colaborador informal da corte, que não

IV ENCONTRO INTERNACIONAL DO CONPEDI/OÑATI · processual” (LENZA; Pedro, 2008, p. 191) Assim podemos dizer que o amicus curiae seria um colaborador informal da corte, que não