Inst

utut

ul M

ass

Med

ia

Uni

vers

itate

a Li

ber�

Inte

rna�

iona

l� d

in M

oldo

va

Vict

or M

orar

u (c

oord

onat

or)

Rep

ublic

a M

oldo

va:

prov

oc�r

ile m

igra

�iei

C

hi�i

n�u,

200

9

2

CZU

32.

019.

5:65

9.3

(082

) = 1

35.1

= 1

61.1

= 1

11

M 7

5

Ser

ia “M

igra

�ia: p

robl

eme

�i o

portu

nit�

�i” (c

oord

onat

or -

prof

. Vic

tor M

orar

u)

Col

egiu

l de

reda

c�ie

:

dr. h

ab. V

icto

r Mor

aru

(pre

�edi

nte)

dr

. hab

. Ale

xand

ru G

ribin

cea

dr.h

ab. V

aler

iu M

o�ne

aga

conf

. dr.

Ale

xand

ru B

ohan

�ov

conf

. dr.

Val

entin

a E

nach

i co

nf. d

r. Lu

dmila

Laz

�r

Vic

tor M

orar

u (c

oord

onat

or).

Rep

ublic

a M

oldo

va: p

rovo

c�ril

e m

igra

�iei.

– C

hi�i

n�u:

ULI

M, 2

009.

– 1

18 p

.

Rec

oman

dat

pent

ru p

ublic

are

de C

onsi

liul

�tii

n�ifi

c al

Ins

titut

ului

Mas

s M

edia

(pro

ces

verb

al n

r. 4

din

20 m

artie

200

9).

Des

ign

com

lput

eriz

at -

Serg

iu C

orla

t.

Des

crie

rea

CIP

A C

amer

ei N

a�io

nale

a C

�r�ii

Rep

ublic

a M

oldo

va: p

rovo

c�ril

e m

igra

�iei:

[cul

eg. d

e ar

t.] /

Inst

. Mas

s M

edia

din

M

oldo

va, S

ec�ia

. de

Jurn

alis

m �

i Com

unic

. Pub

lic�,

ULI

M];

coor

d.: V

icto

r Mor

aru.

–

Chi

�in�

u: U

LIM

, 200

9. –

118

p. –

(Ser

. “M

igra

�ia: p

robl

eme

�i o

portu

nit�

�i”)

Bib

liogr

. la

sfâr

�itu

l art.

IS

BN

978

-997

5-93

4-95

-4

100

ex.

CZU

32.

019.

5:65

9.3

(082

) = 1

35.1

= 1

61.1

= 1

11

© IM

M, 2

009

Pu

blic

area

cul

eger

ii de

arti

cole

“R

epub

lica

Mol

dova

: pro

voc�

rile

mig

ra�ie

i” e

ste

efec

tuat

� în

cad

rul

Proi

ectu

lui

Bra

inN

et W

orki

ng,

impl

emen

tat

de I

nstit

utul

Mas

s M

edia

al

ULI

M c

u sp

rijin

ul

prog

ram

ului

AEN

EAS

al C

omis

iei

Euro

pene

. Pu

ncte

le d

e ve

dere

exp

use

în p

reze

nta

lucr

are

nu

refle

ct�

neap

�rat

opi

niile

Com

isie

i Eur

open

e.

3

Cup

rins

A

lexa

ndru

GR

IBIN

CEA

, Ale

xand

ru N

EGR

U��

Pro

blem

ele

actu

ale

ale

mgr

a�ie

i. ....

......

......

......

......

......

......

......

......

......

......

4 Va

leriu

MO

�NEA

GA

Po

litic

a m

igra

�ioni

st�

a st

atul

ui m

oldo

vene

sc: e

sen�

a �i

et

apel

e de

baz

� ....

......

......

......

......

......

......

......

......

......

......

......

......

......

......

......

......

......

...

10

Vale

ntin

a PO

STO

LAC

HI

Asp

ecte

le s

ocio

–eco

nom

ice

ale

mig

ra�ie

i for

�ei d

e m

unc�

di

n R

epub

lica

Mol

dova

......

......

......

......

......

......

......

......

......

......

......

......

......

......

...

32

Nic

olae

�Â

U

Mig

ra�ie

, cre

�ter

e, a

ngaj

are

�i re

duce

re a

s�r

�cie

i în

R

epub

lica

Mol

dova

......

......

......

......

......

......

......

......

......

......

......

......

......

......

......

......

...

44

Svet

lana

GO

RO

BIE

VSC

HI

Man

agem

entu

l cal

it��ii

vie

�ii �

i mig

rare

a po

pula

�iei d

in

Rep

ublic

a M

oldo

va...

......

......

......

......

......

......

......

......

......

......

......

......

......

......

......

......

..

52

Mar

ia C

IOC

AN

U

M

igra

�ia –

pro

ces

soci

al c

ontr

adic

toriu

......

......

......

......

......

......

......

.....

66

Vict

or M

OR

AR

U, T

atia

na S

OC

OLO

V

Cap

italu

l um

an în

con

text

ul p

roce

selo

r mig

ra�io

nale

......

......

...

70

Tuor

DA

NII,

Lili

a PL

UG

AR

U

M

igra

�ia e

xter

n� -

o fo

rm�

de e

xpor

t de

capi

tal u

man

……

…

75

Elen

a B

�D

�R

�U

In

fluen

�a m

igra

�iei p

opul

a�ie

i asu

pra

econ

omie

i R

epub

licii

Mol

dova

......

......

......

......

......

......

......

......

......

......

......

......

......

......

......

......

..

81

Ana

SO

LTA

N

Impa

ctul

rem

iten�

elor

asu

pra

situ

a�ie

i eco

nom

ice

a R

epub

licii

Mol

dova

......

......

......

......

......

......

......

......

......

......

......

......

......

......

......

......

....

84

Vale

ntin

BA

LAN

Im

pact

ul fe

nom

enul

ui m

igra

�iona

l asu

pra

situ

a�ie

i fe

mei

lor d

in R

epub

lica

Mol

dova

......

......

......

......

......

......

......

......

......

......

......

..

90

Mar

iana

TA

CU

Pr

oble

ma

mig

ra�ie

i în

agen

da p

oliti

co–m

edia

tic�

auto

hton

� ....

......

......

......

......

......

......

......

......

......

......

......

......

......

......

......

......

......

......

......

......

.

92

Ale

xand

ru O

NO

FREI

Fl

uxur

ile m

igra

�iona

le n

eces

it� re

glem

enta

re d

e st

at...

......

.....

10

0�

d LU

NG

REN

, Pet

ru R

O�C

A

Abo

rdar

ea p

rin m

odel

are

a pr

oces

elor

mig

ra�io

nale

în

regi

unile

fron

talie

re...

......

......

......

......

......

......

......

......

......

......

......

......

......

......

......

......

.

10

3A

lexa

ndru

GR

IBIN

CEA

, Iur

ie K

RO

TEN

KO

Pr

oces

ele

mig

ra�io

nale

în M

oldo

va �

i per

spec

tivel

e ac

esto

ra...

......

......

......

......

......

......

......

......

......

......

......

......

......

......

......

......

......

......

......

......

.....

11

0Li

sta

auto

rilor

vol

umul

ui...

......

......

......

......

......

......

......

......

......

......

......

......

......

......

......

......

...

116

118

117

4

Ale

xand

ru G

RIB

INC

EA

, A

lexa

ndru

NE

GR

U��

Pr

oble

mel

e ac

tual

e al

e m

igra

�iei

Pe f

un

dalu

l cr

e�te

rii

acce

lera

te a

tra

ficu

lui

tran

sfro

nta

lier

de

capi

tal f

inan

ciar

�i i

ndu

stri

al, f

orm

area

pie

�elo

r gl

obal

e a

fact

orilo

r de

prod

uc�

ie –

res

urs

e u

man

e –

deru

leaz

� cu

mu

lt m

ai l

ent,

cu

toa

te c

�

tocm

ai g

ra�i

e m

igra

�iei

pop

ula

�iei

, de

plas

�rii

în t

oate

reg

iun

ile l

um

ii

�i a

re lo

c ac

est

proc

es d

e gl

obal

izar

e.

Ava

nsa

rea

epoc

ii gl

obal

iz�r

ii a

coin

cis

cu a

ccel

erar

ea v

ecto

rulu

i

dezv

olt�

rii

pie�

ei –

eco

nom

ia o

rien

tat�

soc

ial

a de

ven

it u

n f

enom

en

obi�

nu

it

în

��ri

le

dezv

olta

te.

Pute

rea

priv

e�te

in

dica

tori

i so

cial

i –

niv

elu

l �o

maj

ulu

i, di

nam

ica

sala

riilo

r, s

tare

a oc

roti

rii

s�n

�t��

ii �i

edu

ca�i

ei,

rela

�iile

in

tere

tnic

e et

c.,

ca p

rior

itar

e în

est

imar

ea p

olit

icii

sale

�i

dezv

olt�

rii

soci

et��

ii la

gen

eral

în

lu

pta

pen

tru

ele

ctor

at.

În

mod

evi

den

t, a

ceas

t� t

rata

re a

con

dus

la l

imit

e pr

ivin

d fo

r�a

de

mu

nc�

str

�in

�. F

luxu

l m

igra

�ion

al s

e fo

rmea

z� �

i se

com

plet

eaz�

în

baza

pop

ula

�iei

din

��r

ile s

lab

dezv

olta

te e

con

omic

. M

otiv

ul

prin

cipa

l

– di

firen

�a

în

rem

un

erar

ea

mu

nci

i în

��

rile

-don

atoa

re

�i

��ri

le-

reci

pien

te,

deca

laju

l fii

nd

de z

ece

ori.

Flu

xul

mas

iv,

pe d

e o

part

e, a

perm

is a

niv

ela

prob

lem

a lip

sei

for�

ei d

e m

un

c� i

efti

ne

în d

omen

iile

„pu

�in

pre

stig

ioas

e” d

in e

con

omia

na�

ion

al�,

iar

pe

de a

lt�

part

e –

a

decl

an�a

t u

n �

ir d

e pr

oble

me

soci

al-e

con

omic

e.

Prin

tre

mot

ivel

e pr

inci

pale

ce

dete

rmin

� m

igra

rea

resu

rsel

or d

e

mu

nc�

se

afl�

dife

ri�i

fac

tori

cu

car

acte

r ec

onom

ic �

i n

eeco

nom

ic.

Cau

zele

mig

ra�i

ei s

un

t:

� N

ivel

ul

de d

ezvo

ltar

e ec

onom

ic�

dife

rit:

niv

elu

l de

dez

volt

are

indu

stri

al�

a ��

rilo

r se

afl�

la

dife

rite

niv

ele.

Du

p� c

um

ara

t�

prac

tica

, fo

r�a

de m

un

c� m

igre

az�

din

��r

ile c

u u

n n

ivel

de

dezv

olta

re r

edu

s în

��r

ile c

u u

n n

ivel

de

dezv

olta

re m

ai în

alt.

� E

xist

en�a

dife

ren

�elo

r n

a�io

nal

e în

sal

ariz

are.

� E

xist

en�a

un

ui

�om

aj o

rgan

ic î

n u

nel

e ��

ri,

în p

rim

ul

rân

d, î

n

cele

sla

b de

zvol

tate

.

5

� M

i�ca

rea

inte

rna�

ion

al�

a ca

pita

lulu

i �i

fu

nc�

ion

area

corp

ora�

iilor

in

tem

a�io

nal

e. C

TN f

avor

izea

z� r

eun

irea

for

�ei

de

mu

nc�

cu

cap

ital

ul,

real

izân

d m

i�ca

rea

for�

ei d

e m

un

c� s

pre

capi

tal

sau

tra

nsf

erân

d ca

pita

lul

în r

egiu

nile

cu

su

rplu

s al

for�

ei d

e m

un

c�.

Cau

zele

mig

ra�i

ei n

eeco

nom

ice

a fo

r�ei

de

mu

nc�

su

nt

de o

rdin

polit

ic,

na�

ion

al,

relig

ios,

ras

ial,

fam

ilial

etc

. D

ezvo

ltar

ea p

ute

rnic

� a

mijl

oace

lor

de

com

un

icar

e �i

de

tran

spor

t, la

rân

dul l

or,

au e

xerc

itat

o ac

tivi

tate

st

imu

lato

are

acu

tiz�

rii

proc

esel

or

de

imig

ra�i

e

inte

rna�

ion

al�

a fo

r�ei

de

mu

nc�

.

Treb

uie

de

rem

arca

t c�

, în

mar

e m

�su

r�,

în p

roce

sul

mig

ra�i

ei

fort

ei d

e m

un

c� p

arti

cip�

nu

atâ

t fu

nc�

ion

arii,

cât

rep

reze

nta

n�i

i

prof

esiil

or m

un

cito

re�t

i, sa

lah

orii.

Org

aniz

a�ia

In

tern

a�io

nal

� pe

ntr

u

Mig

ra�i

e a

publ

icat

pr

imu

l

rapo

rt

asu

pra

fen

omen

ulu

i m

igra

�iei

la

n

ivel

gl

obal

. R

ealiz

ând

o

anal

iz�

cupr

inz�

toar

e a

cost

uri

lor,

ben

efic

iilor

�i

deza

van

taje

lor

pe

care

le

im

plic

� re

loca

rea

indi

vizi

lor

din

tr-o

re

giu

ne

în

alta

,

docu

men

tul

dem

olea

z�

ster

eoti

puri

de

ge

nu

l: "i

mig

ran

�ii

ocu

pa

locu

rile

de

mu

nc�

" sa

u "

ei a

trag

pre

a m

ult

e aj

uto

are

din

par

tea

stat

elor

car

e îi

g�zd

uie

sc".

Se

esti

mea

z� c

� n

um

�ru

l em

igra

n�i

lor

la

niv

el m

ondi

al e

ste

de c

irca

190

de

mili

oan

e. P

are

o ci

fr�

mar

e, d

ar,

de fa

pt, e

a v

izea

z� m

ai p

u�i

n d

e 3

la s

ut�

din

pop

ula

�ia

glob

ulu

i.

Spe

cial

i�ti

i di

n d

omen

iu m

en�i

onea

z� c

� im

igra

n�i

i su

nt

depa

rte

de

a fi

o po

var�

pe

ntr

u

econ

omiil

e di

n

��ri

le

un

de

au

aju

ns.

Dim

potr

iv�,

ei

ac

�ion

eaz�

ca

u

n

fact

or

de

cre�

tere

ai

ac

esto

ra.

Mig

ra�i

a ge

ner

eaz�

ben

efic

ii, n

u d

ezav

anta

je.

De

exem

plu

, în

Mar

ea

Bri

tan

ie i

mig

ran

�ii

au c

ontr

ibu

it c

u c

irca

4 m

iliar

de d

e do

lari

la

spor

irea

bu

getu

lui,

sub

form

a im

pozi

telo

r, m

ai m

ult

dec

ât s

um

a

tota

l� p

rim

it�

de e

i ca

aju

tor

de la

sta

t.

Cer

cet�

rile

în

trep

rin

se

arat

� c�

n

u

se

adev

ere�

te

fapt

ul

c�

imig

ran

�ii

ocu

p� l

ocu

ri d

e m

un

c� d

orit

e de

pop

ula

�ia

loca

l�.

De

fapt

,

imig

ran

�ii

lucr

eaz�

fie

în

slu

jbel

e pr

ost

pl�t

ite

�i n

ecal

ifica

te p

e ca

re

loca

lnic

ii le

ref

uz�

, fie

în m

eser

ii de

înal

t� c

alifi

care

, pe

ntr

u c

are

�ara

gazd

� n

u a

re s

ufic

ien

�i p

rofe

sion

i�ti

. Po

triv

it e

xper

�ilo

r, c

ei m

ai m

ul�

i

116

Aut

orii

vol

umul

ui

Vale

ntin

BA

LAN

M

agis

tru î

n ju

rnal

ism

�i

�tin

n�e

ale

com

unic

�rii,

le

ctor

un

iv.,

Cat

edra

Ju

rnal

ism

�i

C

omun

icar

e P

ublic

�, U

LIM

El

ena

B�

D�

R�

U

Mag

istru

în

dr

ept,

lect

or

univ

., C

ated

ra

Dre

pt

Pub

lic,

In

stitu

tul

de

Rel

a�ii

Inte

rna�

iona

le

din

Mol

dova

M

aria

CIO

CA

NU

D

octo

r în

�tii

n�e

filos

ofic

e, c

onfe

ren�

iar

univ

ersi

tar,

Facu

ltate

a Li

mbi

Str�

ine

�i �

tiin�

e al

e C

omun

ic�r

ii,

ULI

M

Tuor

DA

NII

D

octo

r ha

bilit

at în

soc

iolo

gie,

dire

ctor

al S

ervi

ciul

ui

Inde

pend

ent

de

Soc

iolo

gie

�i

Info

rma�

ii „O

pini

a”(1

992-

2007

) Sv

etla

na G

OR

OB

IEVS

CH

I D

octo

r în

eco

nom

ie,

conf

. un

iv.,

Facu

ltate

a de

�

tiin�

e E

cono

mic

e, U

LIM

A

lexa

ndru

GR

IBIN

CEA

D

octo

r ha

bilit

at î

n ec

onom

ie,

prof

esor

uni

vers

itar,

�ef

de C

ated

r�,

Facu

ltate

a de

�tii

n�e

Eco

nom

ice,

U

LIM

Iu

rie K

RO

TEN

KO

D

octo

r în

eco

nom

ie,

conf

. un

iv.,

Fac

ulta

tea

de

�tii

n�e

Eco

nom

ice,

ULI

M

�d

LUN

GR

EN

Doc

tora

nd, F

acul

tate

a de

�tii

n�e

Eco

nom

ice,

US

M

Ala

MÎN

DÎC

AN

U

Doc

tor

în

econ

omie

, co

nfer

en�ia

r un

iver

sita

r, Fa

culta

tea

Lim

bi S

tr�in

e �i

�tii

n�e

ale

Com

unic

�rii,

U

LIM

Vi

ctor

MO

RA

RU

D

octo

r ha

bilit

at

în

�tiin

�e

polit

ice,

pr

ofes

or

univ

ersi

tar,

Dire

ctor

al

In

stitu

tulu

i M

ass

Med

ia

(ULI

M)

Ale

xand

ru N

EGR

U��

D

octo

r ha

bilit

at î

n ec

onom

ie,

prof

esor

uni

vers

itar

(US

M)

Ale

xand

ru O

NO

FREI

D

octo

r ha

bilit

at î

n ec

onom

ie,

prof

esor

uni

vers

itar,

Uni

vers

itate

a A

grar

� de

Sta

t a M

oldo

vei

Lilia

PLU

GA

RU

D

octo

r în

so

ciol

ogie

, co

llabo

rato

r al

Se

rvic

iulu

i In

depe

nden

t de

Soc

iolo

gie

�i In

form

a�ii

„Opi

nia”

Va

lent

ina

POST

OLA

CH

I

Doc

tor

în

econ

omie

, co

nf.

univ

., C

ated

ra

Man

agem

ent,

Facu

ltate

a de

�

tiin�

e E

cono

mic

e,

US

M

Petr

u R

O�C

A

Doc

tor

habi

litat

în

econ

omie

, pr

ofes

or u

nive

rsita

r, C

ated

ra

Rel

a�ii

Eco

nom

ice

Inte

rna�

iona

le,

Facu

ltate

a de

�tii

n�e

Eco

nom

ice,

ULI

M

Tatia

na S

OC

OLO

V D

octo

rand

�, c

olab

orat

or a

l Fo

ndul

ui d

e In

vest

i�ii

Soc

iale

din

Mol

dova

A

na S

OLT

AN

Doc

tora

nd�,

Fa

culta

tea

de

�tii

n�e

Eco

nom

ice,

U

LIM

M

aria

na T

AC

U

Doc

tora

nd�,

lec

tor

univ

., Fa

culta

tea

Jurn

alis

m �

i �

tiin�

e al

e C

omun

ic�r

ii, U

SM

, m

aste

r în

jurn

alis

m

�i �

tiin�

e al

e co

mun

ic�r

ii N

icol

ae �

ÂU

Pro

feso

r un

iver

sita

r, do

ctor

în

�tiin

�e e

cono

mic

e,

Cat

edra

R

ela�

ii E

cono

mic

e In

tern

a �io

nale

, Fa

culta

tea

de �

tiin�

e E

cono

mic

e, U

LIM

Text

ele

sunt

pub

licat

e în

reda

c�ia

aut

orilo

r

115

Ref

erin

�e:

1.

���

�

�

��

���

����

�

�

��

��

���

��

��

�

����

� //

w

ww

. de

mog

raph

ia.r

u/

arti

cles

_N/

inde

x.h

tml?

idR

= 45

&id

Art

= 53

0.

2.

Idem

. 3.

�

����

��

��

����

� ��

��

���

���

����

�

����

���

��

50

�

�,

��

����

�

����

���

�

���

!

����

� //

tv

7.m

d/

?pag

e=

Soci

ety&

id=

1064

1&la

ng=

ru&

list=

6 4.

N

um

�ru

l po

pula

�iei

sta

bile

a R

epu

blic

ii M

oldo

va l

a 1

ianu

arie

200

8, î

n p

rofil

te

rrit

oria

l //

w

ww

. st

atis

tica

.md/

st

atis

tics

/ da

t/

1139

/ro/

Nr_

pop_

stab

_pr_

teri

t_1_

ian_

2008

.pdf

. 5.

N

um

�ru

l po

pula

�iei

sta

bile

a R

epu

blic

ii M

oldo

va l

a 1

ianu

arie

200

7, î

n p

rofil

te

rrit

oria

l //

w

ww

. st

atis

tica

.md/

st

atis

tics

/ da

t/

954/

ro/

Nr_

pop_

stab

_ pr

_ter

it_

1_ia

n_2

007.

pdf;

Nu

m�r

ul

popu

la�i

ei s

tabi

le a

l R

epu

blic

ii M

oldo

va l

a 1

ian

uar

ie

2008

, în

pr

ofil

terr

itor

ial

//

ww

w.

stat

isti

ca.m

d/

stat

isti

cs/

dat/

11

39/

ro/

Nr_

pop_

sta

b_pr

_ter

it_

1_ia

n_2

008.

pdf.

6.

Cen

tral

In

telli

genc

e A

gen

cy –

Th

e w

orld

fas

tboo

k –

Fiel

d Li

stin

g –

Popu

lati

on /

/ w

ww

. cia

.gov

/ lib

rary

/ pu

blic

atio

ns/

th

e-w

orld

-fac

tboo

k/ fi

elds

/211

9.ht

ml

7.

#��

�

�

�

!

����

���

���

��

����

��

� ��

����

����

� //

w

ww

. al

lmol

dova

. co

m/

inde

x.ph

p? a

ctio

n= n

ewsb

lock

&id

= 12

0947

7072

&ln

g=ru

s.

8.

$��

�%��

�

���

���

��

�

��'

���

����

�

����

���

��

�

��

���

�

��

�

� //

w

ww

. al

lmol

dova

.com

/ in

dex.

php?

ac

tion

= n

ewsb

lock

&id

=119

4277

991&

lng=

rus.

9.

#

�

�

����

��

���

���

��

�

����

//

ww

w.

tira

shot

line.

org/

in

dex.

php?

acti

on=

prin

tpag

e; t

opic

=12.

0.

6

imig

ran

�i s

e af

l� în

ace

st m

omen

t în

Sta

tele

Un

ite:

35

de m

ilioa

ne.

Pe

con

tin

entu

l eu

rope

an,

pe

locu

l în

tâi

la

aces

t ca

pito

l se

af

l�

Ger

man

ia, c

u 7

mili

oan

e.

De

ceal

alt�

par

te,

Ch

ina,

In

dia

�i F

ilipi

ne

sun

t ce

le m

ai m

ari

furn

izoa

re d

e im

igra

n�i

. 35

de

mili

oan

e de

ch

inez

i se

cre

de c

a lu

crau

în s

tr�i

n�t

ate

în 2

005.

Fili

pin

ezii

au t

rim

is î

nap

oi a

cas�

în

200

2

circ

a 7

mili

arde

de

do

lari

, re

prez

entâ

nd

apro

ape

10

la

sut�

di

n

prod

usu

l in

tern

bru

t al

��r

ii lo

r.

Efe

ctel

e n

egat

ive

ale

mig

ra�i

ei,

indi

scu

tabi

l, su

nt

�i e

le d

estu

l de

pron

un

�ate

. (�

rile

afr

ican

e su

fer�

de

pe u

rma

exod

ulu

i cr

eier

elor

.

Afr

ica

de S

ud

sus�

ine

c� a

inv

esti

t u

n m

iliar

d de

dol

ari

în p

reg�

tire

a

lucr

ator

ilor

s�i

med

ical

i, di

ntr

e ca

re

cei

mai

m

ul�

i au

em

igra

t

imed

iat.

În

Gh

ana

�i Z

imba

bwe,

tre

i sf

ertu

ri d

intr

e do

ctor

i pl

eac�

în

str�

in�t

ate

la d

oar

câ�i

va a

ni d

e la

abs

olvi

rea

facu

lt��

ii.

În

cerc

et�r

ile

priv

ind

traf

icu

l de

pe

rsoa

ne,

D

epar

tam

entu

l

amer

ican

de

stat

a c

alifi

cat

Rep

ubl

ica

Mol

dova

dre

pt "

o su

rs�

pen

tru

traf

icu

l de

per

soan

e, î

n s

peci

al,

de f

ete

�i f

emei

în

sco

pul

expl

oat�

rii

sexu

ale,

c�t

re s

tate

le d

in O

rien

tul

Mijl

ociu

�i

c�tr

e st

atel

e eu

rope

ne,

situ

ate

la s

udu

l �i v

estu

l Rep

ubl

icii

Mol

dova

".

Intr

-un

ra

port

pr

ezen

tat

de

c�tr

e se

cret

aru

l de

st

at

al

SU

A

Con

dole

ezza

Ric

e, s

e ar

at�

c� R

epu

blic

a M

oldo

va e

ste

�i "

�ar�

de

tran

zit

pen

tru

tra

fican

�ii

din

fos

ta U

RS

S,

avân

d ca

des

tin

a�ie

��r

ile

euro

pen

e".

"Vic

tim

ele

din

Rep

ubl

ica

Mol

dova

au

con

tin

uat

s�

fie

traf

icat

e to

t m

ai

mu

lt

în

Turc

ia,

în

Ori

entu

l M

ijloc

iu

(incl

usi

v

Em

irat

ele

Ara

be U

nit

e �i

Isr

ael),

Ru

sia

(în s

peci

al m

inor

i). U

ltim

ele

date

ate

st�

ca b

�rba

�ii

mol

dove

ni

sun

t tr

afic

a�i

în T

�rile

Bal

tice

�i

alte

rep

ubl

ici

ex-s

ovie

tice

, în

sco

pul

expl

oat�

rii

for�

ei d

e m

un

c� î

n

agri

cult

ur�

�i

con

stru

c�ii.

Org

aniz

a�ia

In

tern

a�io

nal

� a

Mig

ra�i

ei a

rapo

rtat

o c

re�t

ere

a n

um

�ru

lui

de f

amili

i tr

afic

ate

în P

olon

ia,

care

sun

t u

lter

ior

for�

ate

s�

cer�

easc

�".

Toto

dat�

, "m

ica

regi

un

e

sepa

rati

st�,

Tra

nsn

istr

ia,

se a

fl� î

n a

fara

con

trol

ulu

i au

tori

t��i

lor

de

la C

hi�

in�u

�i

con

tin

u�

a fi

o su

rs�

sem

nifi

cati

v� �

i u

n s

pa�i

u d

e

tran

zit

pen

tru

tra

ficu

l de

pers

oan

e".

7

Est

im�r

ile a

rat�

c�

Gu

vern

ul R

epu

blic

ii M

oldo

va n

u în

depl

ine�

te

pe d

eplin

cer

in�e

le m

inim

e pe

ntr

u e

limin

area

tra

ficu

lui.

Pen

tru

ace

st

fapt

, R

epu

blic

a M

oldo

va a

fos

t pl

asat

� în

cat

egor

ia I

I a

stat

elor

car

e

depu

n

efor

turi

pe

ntr

u

a se

co

nfo

rma

stan

dard

elor

in

tern

a�io

nal

e

priv

ind

com

bate

rea

traf

icu

lui

de p

erso

ane.

Ast

fel,

în 2

004

a fo

st m

ai

mu

lt d

ecât

du

blat

nu

m�r

ul

sen

tin

�elo

r pr

onu

n�a

te p

entr

u t

rafic

ul

de

pers

oan

e.

De�

i C

omit

etu

l n

a�io

nal

pe

ntr

u

com

bate

rea

traf

icu

lui

de

pers

oan

e s-

a în

tru

nit

fr

ecve

nt,

gu

vern

ul

a al

ocat

fo

arte

pu

�in

e

fon

duri

pen

tru

com

bate

rea

traf

icu

lui d

e fii

n�e

um

ane.

Dep

arta

men

tul

de S

tat

al S

UA

con

side

r� c

� G

uve

rnu

l tr

ebu

ie s

� lu

pte

cu t

rafic

ul

de

pers

oan

e, n

u n

um

ai s

� se

baz

eze

pe i

ni�

iati

vele

org

aniz

a�iil

or n

on-

guve

rnam

enta

le �

i al

e or

gan

iza�

iilor

in

tern

a�io

nal

e. D

epar

tam

entu

l

amer

ican

men

�ion

eaz�

dre

pt "

foar

te s

usp

ect"

fap

tul

c� o

rgan

ele

anti

-

traf

ic

au

redu

s n

um

�ru

l do

sare

lor

exam

inat

e de

c�

tre

ele

sub

pres

iun

ea u

nor

în

al�i

fu

nc�

ion

ari

de s

tat

impl

ica�

i în

caz

uri

le d

e

traf

ic. În

ra

port

se

ar

at�

c�

efor

turi

le

auto

rit�

�ilo

r în

drep

tate

sp

re

acor

dare

a as

iste

n�e

i �i

pr

otec

�iei

vi

ctim

elor

tr

afic

ulu

i au

r�

mas

inad

ecva

te.

Gu

vern

ul

nu

a a

sigu

rat,

pra

ctic

e, f

ondu

ri p

entr

u O

NG

în

scop

ul

acor

d�ri

i as

iste

n�e

i pe

ntr

u v

icti

me,

de�

i a

p�st

rat

spa�

iile

în

cl�d

irile

de

stat

pen

tru

cen

tru

l de

rea

bilit

are

al O

IM �

i al

te f

ilial

e al

e

orga

niz

a�iil

or a

nti

-tra

fic.

"Rep

ubl

ica

Mol

dova

nu

a i

mpl

emen

tat

lege

a

priv

ind

prot

ec�i

a m

arto

rilo

r,

adop

tat�

în

19

98.

De�

i în

ca

zuri

sepa

rate

pol

i�ia

a a

sigu

rat

paza

loc

uin

�elo

r u

nor

mar

tori

, m

ajor

itat

ea

vict

imel

or n

u s

-au

sim

�it

în s

ufic

ien

t� s

igu

ran

�� p

entr

u a

ac�

ion

a

împo

triv

a tr

afic

an�i

lor"

, se

mai

ara

t� î

n r

apor

tul

Dep

arta

men

tulu

i

amer

ican

de

stat

.

Rep

ubl

ica

Mol

dova

are

nev

oie

de p

olit

ici

dem

ogra

fice

euro

pen

e

pen

tru

re

dres

area

si

tua�

iei

dem

ogra

fice

actu

ale,

ca

re

se

cara

cter

izea

z�

prin

te

ndi

n�e

n

egat

ive

în

mi�

care

a n

atu

ral�

a

popu

la�i

ei,

proc

esu

l de

popu

l�ri

i fii

nd

dete

rmin

at a

tat

de s

cade

rea

nat

ura

l� a

pop

ula

�iei

, cî

t �i

de

emig

ra�i

e. P

otri

vit

spec

iali�

tilo

r �i

expe

r�ilo

r ai

Fon

dulu

i Na�

iun

ilor

Un

ite

pen

tru

Pop

ula

�ie

în R

epu

blic

a

114

Soc

iolo

gii

eval

uea

z�

nu

m�r

ul

mig

ran

�ilo

r m

oldo

ven

i, pl

eca�

i la

mu

nc�

în

Ru

sia

ca f

iind

de 1

90 d

e m

ii de

oam

eni.

55 d

e m

ii de

oam

eni

se a

fl� î

n I

talia

, u

n n

um

�r m

are

de m

igra

n�i

mol

dove

ni

sun

t

în

Ukr

ain

a,

Port

uga

lia,

Fran

�a,

Spa

nia

, G

reci

a,

Izra

il,

Turc

ia

�i

Rom

ânia

[8].

Ast

fel,

con

form

dat

elor

CB

S-A

xa,

nu

m�r

ul

mig

ran

�ilo

r ru

rali

din

Mol

dova

nu

poa

te f

i m

ai m

ic d

e 18

0 de

mii

de o

amen

i, ce

ea c

e

repr

ezin

t� o

cifr

� ca

re e

ste

apro

ape

de 6

ori

mai

mar

e de

cât

date

le

ofic

iale

. A

cest

e da

te,

de f

apt,

nu

iau

în

cal

cul

lipsa

pro

vizo

rie

a

cet�

�en

ilor

din

loc

alit

��ile

în

car

e su

nt

stab

ili�i

cu

tra

iul

în c

azu

l

plec

�rilo

r,

din

tr-u

n

mot

iv

sau

al

tul,

în

alte

lo

calit

��i

ale

��ri

i.

Re�

edin

�a t

empo

rar�

a c

et��

ean

ulu

i în

tr-o

alt

� lo

calit

ate

nu

afe

ctea

z�

date

le g

ener

ale

pe �

ar�.

În b

aza

cerc

et�r

ii ef

ectu

ate

de C

BS

-Axa

, po

ate

fi st

abili

t ta

blou

l

real

al

pr

oces

ulu

i de

m

igra

re

tem

pora

r�

în

afar

a ��

rii.

Rap

ortu

l

mig

r�ri

i în

CS

I �i

UE

ar

pute

a co

nst

itu

i 5,5

la 1

(dac

� lu

�m d

rept

��r

i

de b

az�

Ru

sia

�i I

talia

). D

ep��

irea

ofic

ial�

a n

um

�ru

lui

popu

la�i

ei

înre

gist

rate

asu

pra

nu

m�r

ulu

i po

pula

�iei

sta

bile

în

ora

�e e

ste

de

117,

1 m

ii de

oa

men

i. În

st

ruct

ura

m

igra

n�i

lor,

co

ta

part

e a

orig

inar

ilor

din

sat

e es

te a

ccep

tat�

la

niv

elu

l de

77

% p

entr

u �

�rile

CS

I �i

55

% p

entr

u �

�rile

UE

.

Dre

pt u

rmar

e, c

ota

part

e a

mig

ran

�ilo

r pr

oven

i�i

din

sat

e pr

intr

e

mig

ran

�ii t

empo

rari

mol

dove

ni a

r pu

tea

fi es

tim

at�

la 7

3,5

%,

ceea

ce

ar r

epre

zen

ta c

irca

440

mii

de o

amen

i. R

espe

ctiv

, n

um

�ru

l to

tal

al

mig

ran

�ilo

r te

mpo

rari

din

Mol

dova

pen

tru

1 ia

nu

arie

200

8 ar

pu

tea

fi

con

tabi

lizat

la

apro

xim

ativ

560

mii

de o

amen

i. A

cest

e da

te s

unt

apro

piat

e in

dica

tori

lor

stab

ili�i

în

pri

mu

l ra

port

gen

eral

con

sacr

at

cerc

et�r

ii st

ruct

uri

lor

de g

esti

un

e a

mig

ra�i

ei,

elab

orat

de

Mis

iun

ea

Org

aniz

a�ie

i In

tern

a�io

nal

e pe

ntr

u M

igra

�ie

(OIM

) în

Mol

dova

, în

car

e

se e

stim

eaz�

c�

circ

a o

trei

me

din

pop

ula

�ia

apt�

de

mu

nc�

din

Mol

dova

(ap

roxi

mat

iv 6

00 m

ii de

oam

eni)

sun

t an

tren

a�i

la m

un

ci

pest

e h

otar

e (în

maj

orit

ate

– ile

gal)

[9].

113

cres

cut

de l

a 78

0,3

mii

de o

amen

i la

785

,1 m

ii. Î

n o

ra�u

l B

�l�i

tim

p

de u

n a

n p

opu

la�i

a st

abil�

a c

resc

ut

de l

a 14

7,1

mii

la 1

48,1

mii

de

oam

eni,

în o

ra�u

l C

ahu

l –

de l

a 40

,3 l

a 40

,5 m

ii de

oam

eni

[5].

Se

man

ifest

�, a

stfe

l, te

ndi

n�a

pro

cese

lor

mig

ra�i

onal

e de

la

sate

�i

ora�

e

mic

i sp

re

ora�

e m

ari

ale

��ri

i, de

term

inân

d cr

e�te

rea

nu

m�r

ulu

i

popu

la�i

ei în

ace

ste

ora�

e: la

B�l

�i -

cu

6,8

%, l

a C

hi�

in�u

– c

u 6

,2 %

,

la C

ahu

l – c

u 5

,0 %

.

În a

cela

�i t

imp,

est

e di

ficil

a es

tim

a gr

adu

l de

obi

ecti

vita

te a

date

lor

stat

isti

ce o

ficia

le,

vizâ

nd

nu

m�r

ul

�i c

ompo

nen

�a p

opu

la�i

ei

��ri

i. C

oin

cide

rea

abso

lut�

a

date

lor

cu

priv

ire

la

dep�

�ire

a

nu

m�r

ulu

i po

pula

�iei

în

regi

stra

te

asu

pra

nu

m�r

ulu

i po

pula

�iei

stab

ile la

ziu

a de

1 ia

nu

arie

200

8 �i

dat

ele

stat

isti

ce m

edii

(148

,3 m

ii

de o

amen

i) po

t du

ce l

a gâ

ndu

l aj

ust

�rii

indi

cato

rilo

r st

atis

tici

ofic

iali

calc

ula

�i p

e an

i la

anu

mit

e et

ape.

De

not

at,

c�

Dir

ec�i

a C

entr

al�

de

Inve

stig

a�ii

a S

UA

(C

IA),

esti

mân

d n

um

�ru

l po

pula

�iei

Mol

dove

i (in

clu

siv

Tran

snis

tria

) pe

ntr

u

iulie

200

7, s

e or

ien

ta s

pre

cifr

a de

4 3

20 m

ii de

oam

eni [

6].

Toto

dat�

,

serv

iciil

e st

atis

tice

ofic

iale

ale

Rep

ubl

icii

Mol

dova

�i

ale

Tran

snis

trie

i

[7]

dete

rmin

� n

um

�ru

l po

pula

�iei

pen

tru

în

cepu

tul

anu

lui

2008

ca

fiin

d de

4 1

05 m

ii de

oam

eni

(3 5

72 m

ii de

oam

eni

– M

oldo

va,

�i

533,

5 m

ii de

oam

eni –

Tra

nsn

istr

ia).

Dife

ren

�a în

apr

ecie

ri c

onst

itu

ie,

astf

el, 2

15 m

ii de

oam

eni.

An

um

ite

dubi

i tr

ezes

c �i

da

tele

of

erit

e ca

re

vize

az�

nu

m�r

ul

popu

la�i

ei l

ocal

it��

ilor

rura

le,

în c

are,

con

form

sta

tist

icilo

r of

icia

le,

popu

la�i

a st

abil�

es

te

doar

cu

1,

5 %

m

ai

mic

� de

cât

popu

la�i

a

înre

gist

rat�

. În

gen

eral

, da

tele

pri

vin

d po

pula

�ia

rura

l� s

tabi

l� s

e

deos

ebes

c m

ult

de

info

rma�

ia p

rove

nit

� di

n o

rgan

iza�

ii ob

�te�

ti �

i

neg

uve

rnam

enta

le.

În p

arti

cula

r, c

onfo

rm i

nve

stig

a�ie

i, ef

ectu

ate

de

CB

S-A

xa

la

com

anda

O

rgan

iza�

iei

Inte

rna�

ion

ale

a M

igra

�iei

,

maj

orit

atea

mig

ran

�ilo

r di

n R

epu

blic

a M

oldo

va s

un

t or

igin

ari

din

loca

lit��

ile r

ura

le.

Potr

ivit

cer

cet�

rii,

77 %

din

cet

��en

ii R

epu

blic

ii

Mol

dova

, pl

eca�

i la

mu

nc�

în

��r

ile C

SI,

pro

vin

din

loc

alit

��ile

ru

rale

.

Prin

tre

mig

ran

�ii

mol

dove

ni

care

se

afl�

în

��r

ile U

niu

nii

Eu

rope

ne

orig

inar

ii di

n s

atel

e re

publ

icii

con

stit

uie

55

%.

8

Mol

dova

, la

et

apa

actu

al�,

da

r �i

în

pe

rspe

ctiv

�,

prin

cipa

lele

prob

lem

e de

mog

rafic

e su

nt

redu

cere

a co

nsi

dera

bil�

a

spor

ulu

i

nat

ura

l, ca

re,

înce

pan

d cu

an

ul

1999

, a

deve

nit

neg

ativ

, sc

ader

ea

bru

sc�

a n

atal

it��

ii în

dec

urs

ul

ult

imu

lui

dece

niu

(cu

pes

te 5

0 la

sut�

în a

nii

1990

-200

3) p

e fu

nda

lul c

re�t

erii

mor

talit

��ii

gen

eral

e (c

u

apro

xim

ativ

15

la s

ut�

în a

ceea

�i p

erio

ad�)

.

În

opin

ia

spec

iali�

tilo

r,

men

�in

erea

ri

tmu

rilo

r de

sc

ader

e a

fert

ilita

�ii

în a

nii

'90

ai s

ecol

ulu

i X

X p

oate

du

ce l

a o

criz

�, c

ând

fert

ilita

tea

în a

nii

apro

pia�

i n

u v

a as

igu

ra n

ici

jum

atat

e di

n n

ivel

ul

nec

esar

pe

ntr

u

înlo

cuir

ea

gen

era�

iilor

, si

tua�

ie

ce

poat

e ca

uza

depo

pula

rea

rapi

d�

a ��

rii.

Un

al

t fa

ctor

al

arm

ant

este

impo

sibi

litat

ea

de

a so

lu�i

ona

prob

lem

ele

priv

ind

redu

cere

a

nu

m�r

ulu

i c�

s�to

riilo

r �i

cre

�ter

ea n

um

�ru

lui

divo

r�u

rilo

r, f

apt

ce

den

ot�

mic

�ora

rea

valo

rii

inst

itu

tulu

i fa

mili

ei î

n s

ocie

tate

, cr

e�te

rii

nu

m�r

ulu

i de

nou

-nas

cu�i

în

afa

ra c

�s�t

orie

i, în

spe

cial

, pr

intr

e

adol

esce

nte

, îm

b�tr

ânir

ea

dem

ogra

fic�

a po

pula

�iei

, em

igra

rea

popu

la�i

ei a

pte

de m

un

c� (

în p

reze

nt,

în

mu

lte

sate

au

r�m

as d

oar

copi

ii f�

r� p

arin

�i,

�i b

un

ici).

Pot

rivi

t ra

port

orilo

r, d

in s

atel

e m

ari

sun

t pl

eca�

i la

lu

cru

pes

te h

otar

e ap

roxi

mat

iv 2

5-50

la

sut�

din

tota

lul

popu

la�i

ei

b��t

ina�

e.

Est

e n

eces

ar�

crea

rea

un

ui

Inst

itu

t

resp

onsa

bil

pen

tru

pr

oble

mel

e de

mog

rafic

e,

care

s-

ar

ocu

pa

de

crea

rea

un

or p

olit

ici

con

cret

e în

dom

eniu

. În

pre

zen

t, d

eja

exis

t� u

n

defic

it

al

for�

ei

de

mu

nc�

. C

onfo

rm

ult

imel

or

date

al

e

Dep

arta

men

tulu

i S

tati

stic

� �i

S

ocio

logi

e,

nu

m�r

ul

popu

la�i

ei

Rep

ubl

icii

Mol

dova

la

1

ian

uar

ie

2008

, ca

lcu

lat

în

baza

da

telo

r

prel

imin

are

ale

rece

ns�

mân

tulu

i po

pula

�iei

, a

con

stit

uit

(f�

r�

Tran

snis

tria

�i m

un

icip

iul B

ende

r) 3

,38

mili

oan

e pe

rsoa

ne.

(�ri

le

impo

rtat

oare

de

fo

r��

de

mu

nc�

(Isra

el,

Ger

man

ia,

Nor

vegi

a, S

UA

etc

.) au

nec

esit

ate

stab

il� î

n a

trag

erea

res

urs

elor

de

mu

nc�

. Po

litic

a lo

r im

igra

�ion

al�

se b

azea

z�,

în p

rim

ul

rân

d, p

e

abor

dare

can

tita

tiv�

�i

calit

ativ

� a

adm

iter

ii im

gran

�ilo

r: î

n c

alit

ate

de i

nst

rum

ent

de r

egla

re s

e u

tiliz

eaz�

cot

a im

igra

�ion

al�,

car

e se

calc

ule

az�

�i

se

apro

b�

anu

al.

La

dete

rmin

area

co

tei

se

iau

în

con

side

rare

nec

esit

��ile

��r

ii în

for

�� d

e m

un

c� s

tr�i

n�

�i p

e ca

tego

rii

9

de p

opu

la�i

e: v

ârst

�, s

ex,

prof

esii,

sta

re f

amili

al�,

etc

.) �i

sta

rea

pie�

ei

na�

ion

ale

a fo

r�ei

de

mu

nc�

, a lo

cuin

�elo

r, s

itu

a�ia

pol

itic

� �i

soc

ial�

.

Con

form

def

ini�

iei f

orm

ula

te d

e O

rgan

iza�

ia M

ondi

al�

a M

un

cii,

scop

ul p

olit

icii

imig

ra�i

onal

e a

��ri

lor

expo

rtat

oare

con

st�

în fa

ptu

l c�

mig

ra�i

a fo

r�ei

de

mu

nc�

tre

buie

s�

favo

rize

ze m

ic�o

rare

a �o

maj

ulu

i,

s�

con

trib

uie

la

în

casa

rea

mijl

oace

lor

valu

tare

de

la

m

un

cito

rii

emig

ran

�i,

uti

liza�

i pe

ntr

u b

alan

sare

a op

era�

iilor

de

impo

rt –

exp

ort.

Imig

ran

�ilo

r tr

ebu

ie s

� li

se a

sigu

re p

este

hot

are

con

di�i

i no

rmal

e de

trai

. D

rept

ul

la r

epat

rier

e al

im

igra

n�i

lor

se î

mbi

n�

cu c

�p�t

area

pest

e h

otar

e a

un

ei p

rofe

sii �

i cu

no�

tin

�e.

În

prez

ent,

m

igra

�ia

inte

ma�

ion

al�

a fo

r�ei

de

m

un

cii

se

cara

cter

izea

z�

prin

ac

tivi

zare

a �i

cr

e�te

rea

rolu

lui

��ri

lor

expo

rtat

oare

, ce

uti

lizea

z� d

iferi

te c

�i p

entr

u a

ben

efic

ia d

e pr

oces

ele

mig

ra�i

onal

e.

Lite

ratu

ra:

1.

Gri

bin

cea

A.

Val

ul

glob

aliz

�rii

�i

repe

rcu

siu

nile

lu

i as

upr

a ec

onom

iei

//

Eco

nom

ie �

i Soc

iolo

gie,

200

1, N

3, p

p. 1

7-23

. 2.

G

ribi

nce

a A

. L’é

cono

mie

mon

dial

e. -

Ia�i

: Per

form

anti

ca, 2

004.

3.

G

ribi

nce

a A

. La

nou

velle

Eu

rope

fac

e au

x flu

x de

cap

itau

x et

de

mai

n-d

'œvr

e /

Mat

eria

lele

Con

feri

n�e

i �t

iin�i

fice

inte

rna�

iona

le d

in13

-14

octo

mbr

ie 2

006

//

Sim

posi

a Pr

ofes

soru

m,

seri

a E

cono

mie

, U

LIM

. -

Ch

i�in

�u:

CE

D U

AS

M,

2007

, pp

. 148

-150

. 4.

��

�>��

�

A.

���

���

��:

���>

����

��

@���

���

���

� ��

�>�

��.

H�

���

��

���

����

� �

���

���

���

���

�

�>

�J�

��

.

!��

����

� ��

����

��

����

��

���'

��

���.

– �

�%��

: U

SM

, 200

3, K

. 230

-232

.

112

imig

ra�i

onal

e la

niv

el d

e 0

,05%

din

nu

m�r

ul

popu

la�i

ei.

În a

cela

�i

tim

p,

trec

erea

ce

t��e

nilo

r cu

lo

cul

de

trai

în

st

r�in

�tat

e �i

sch

imba

rea

cet�

�en

iei

nu

er

au

con

side

rate

o

prob

lem

� pe

ntr

u

repu

blic

�.

Vu

lner

abili

tate

a u

nei

as

tfel

de

pr

acti

ci,

prom

ovat

e în

an

ii

nou

�zec

i es

te

recu

nos

cut�

az

i de

m

ai

mu

l�i

expe

r�i.

Dim

inu

area

nu

m�r

ulu

i po

pula

�iei

��

rii,

dato

rat�

pl

ec�r

ii ce

t��e

nilo

r sa

u

dete

rmin

at�

de

îmb�

trân

irea

po

pula

�iei

�i

de

gr

adu

l m

orta

lit��

ii

nat

ura

le p

ot c

onst

itu

i, în

viz

iun

ea a

cad.

Gh

eorg

he

Pala

di,

prem

ise

pen

tru

dis

pari

�ia

mol

dove

nilo

r ca

na�

iun

e pe

ste

cin

cize

ci d

e an

i [3]

.

Nu

m�r

ul

popu

la�i

ei

Rep

ubl

icii

Mol

dova

(f�

r�

popu

la�i

a di

n

raio

anel

e de

est

ale

rep

ubl

icii

�i m

un

icip

iul

Ben

der)

con

stit

uia

la

1

ian

uar

ie 2

008

3 5

72,7

mii

de o

amen

i, in

clu

siv

– 1

476,

1 m

ii de

oam

eni

– po

pula

�ia

or��

enea

sc�

�i 2

096

,6 m

ii –

popu

la�i

e ru

ral�

. În

anu

l 20

07

nu

m�r

ul

popu

la�i

ei

��ri

i re

prez

enta

3

576,

9 m

ii de

cet�

�en

i. D

e m

en�i

onat

, to

toda

t�,

c� n

um

�ru

l po

pula

�iei

sta

bile

la

1

ian

uar

ie 2

008

era

de 3

424

,4 m

ii de

oam

eni,

incl

usi

v în

ora

�e –

1

359,

0 m

ii �i

la s

ate

– 2

065,

4 m

ii. Î

n m

edie

, po

pula

�ia

stab

il� în

an

ul

2007

a c

onst

itu

it 3

428

,6 m

ii de

oam

eni

[4].

Ast

fel,

în m

edie

pe

an,

nu

m�r

ul

popu

la�i

ei î

nre

gist

rate

dep

��e�

te n

um

�ru

l po

pula

�iei

sta

bile

cu 1

48,3

mii

de o

amen

i (4,

3% d

in n

um

�ru

l med

iu a

nu

al a

l pop

ula

�iei

stab

ile).

La 1

ian

uar

ie 2

008

acea

st�

dep�

�ire

a c

onst

itu

it 1

17,1

mii

de o

amen

i în

ora

�e (

8,6

%)

�i 3

1,2

mii

de o

amen

i la

sat

e (1

,5 %

).

Res

pect

iv,

con

form

dat

elor

ofic

iale

, la

1 ia

nu

arie

200

8 co

ta p

opu

la�i

ei

rura

le î

n �

ar�

a co

nst

itu

it 5

8,7

% (

popu

la�i

e în

regi

stra

t�)

�i 5

7,7

%

(pol

a�ie

st

abil�

), ia

r in

dica

toru

l de

p��i

rea

nu

m�r

ulu

i po

pula

�iei

înre

gist

rate

asu

pra

popu

la�i

ei s

tabi

le,

pen

tru

pop

ula

�ia

de l

a sa

te a

repr

ezen

tat

doar

21

%.

Proc

ese

part

icu

lare

se

man

ifest

� �i

în

cee

a ce

pri

ve�t

e po

pula

�ia

ora�

elor

. În

an

sam

blu

, nu

m�r

ul î

nre

gist

rat

al lo

cuit

orilo

r or

a�el

or s

-a

redu

s pe

par

curs

ul

anu

lui

2007

de

la 1

478

,0 m

ii de

oam

eni

pân

� la

1 47

6,1

mii

de o

amen

i. D

ar î

n l

ocal

it��

ile m

ari

se o

bser

v� o

ten

din

��

inve

rs�.

A

ici

nu

m�r

ul

popu

la�i

ei

stab

ile

se

afl�

în

cr

e�te

re.

De

exem

plu

, în

mu

nic

ipiu

l C

hi�

in�u

n

um

�ru

l po

pula

�iei

st

abile

a

111

Prac

tica

m

ondi

al�

dem

onst

reaz

� u

rm�t

oare

a m

otiv

a�ie

mig

ra�i

onal

�:

� re

ven

irea

la p

atri

a is

tori

c� (r

epat

rier

ea);

� re

într

egir

ea fa

mili

ei (f

amili

a);

� c�

uta

rea

azilu

lui �

i alt

e m

otiv

e u

man

itar

e (u

man

itar

�);

� af

irm

are

prof

esio

nal

� (p

rofe

sion

al�)

;

� af

acer

ile (b

usi

nes

s);

� in

tere

rese

le s

tatu

lui (

serv

iciu

l mili

tar,

apr

ecie

rea

mer

itel

or);

� ap

arte

nen

�a la

an

um

ite

con

fesi

i (co

nfe

sion

al�)

.

Un

ele

��ri

dis

pun

de

un

spe

cific

al

imig

r�ri

i. În

Sta

tele

Un

ite

ale

Am

eric

ii ex

ist�

Gre

en C

ard,

în A

ust

ralia

un

rol

apa

rte

revi

ne

rela

�iilo

r

strâ

nse

cu

�ar

a.

În R

apor

tul

Fun

da�i

ei O

NU

pen

tru

pro

blem

ele

popu

la�i

ei (

UN

FPA

)

se m

en�i

onea

z� c

� ap

roap

e ju

m�t

ate

din

mig

ran

�i î

n l

um

e re

prez

int�

fem

eile

. To

cmai

fem

eile

tri

mit

fam

iliilo

r în

pat

rie

o m

ai m

are

part

e a

sala

riu

lui o

b�in

ut

decâ

t ex

pedi

az�,

de

obic

ei,

b�rb

a�ii.

În

s�,

cu t

oat�

con

trib

u�i

a ad

us�

de

fem

eile

mig

ran

te î

n e

con

omia

atâ

t a

��ri

lor

de

orig

ine,

cât

�i

a ��

rilo

r de

afla

re,

rolu

l fe

mei

lor

este

su

bapr

ecia

t. L

a

fel

cum

su

nt

neg

lijat

e �i

per

icol

ele

la c

are

sun

t su

puse

: de

la

scla

vie

sexu

al�

pân

� la

ex

ploa

tare

�i

vi

olen

��

fizic

�.

Rap

ortu

l O

NU

foca

lizea

z� a

ten

�ia

soci

et��

ii as

upr

a si

tua�

iei

fem

eilo

r m

igra

nte

car

e

sun

t n

evoi

te s

� su

port

e du

bla

disc

rim

inar

e: c

a fe

mei

în

pri

mu

l râ

nd

�i c

a „i

ntr

u�i

” în

�ar

a în

car

e aj

un

g [2

].

Proc

esel

e m

igra

�ion

ale

repr

ezin

t�

o re

flect

are

a po

litic

ii

mig

ra�i

onal

e,

cara

cter

isti

ce

regi

un

ii da

te.

În

Rep

ubl

ica

Mol

dova

polit

icile

viz

ând

mig

ra�i

a au

tre

cut

prin

cât

eva

etap

e de

dez

volt

are.

În

prim

ii an

i de

du

p�

proc

lam

area

in

depe

nde

n�e

i st

atu

lui

Rep

ubl

ica

Mol

dova

, at

itu

din

ile

fa��

de

fe

nom

enu

l m

igra

�iei

er

au

neu

niv

oce.

A

bord

�rile

m

arca

te

de

neg

ativ

ism

în

in

terp

reta

rea

proc

esel

or m

igra

�ion

ale

�i-a

u g

�sit

exp

rim

are

în a

lege

rea

c�ilo

r �i

met

odel

or p

entr

u f

orm

area

pol

itic

ilor

în d

omen

iul

mig

ra�i

ei.

Pen

tru

mom

ent,

în

ace

ast�

sfe

r� a

în

cepu

t s�

pre

vale

ze v

aria

nta

dez

volt

�rii

na�

ion

al î

nch

ise.

Ace

asta

�i-

a g�

sit

refle

ctar

e în

sta

bilir

ea l

imit

elor

pen

tru

im

igra

re.

Ast

fel,

a fo

st

dete

rmin

at�

cota

pe

ntr

u

fluxu

rile

10

Val

eriu

MO

�NE

AG

A

Polit

ica

mig

ra�i

onis

t�

a st

atul

ui m

oldo

vene

sc: e

sen�

a �i

eta

pele

de

baza

În p

olit

ica

vizâ

nd

prob

lem

a m

igra

�iei

în

Rep

ubl

ica

Mol

dova

, în

dom

eniu

l re

glem

ent�

rii

mig

ra�i

ei d

e m

un

c�,

pot

fi ev

iden

�iat

e câ

teva

etap

e:

Prim

a et

ap�

(an

ii 19

90-1

994)

. C

on�i

nu

tul

de b

az�

al a

cest

ei e

tape

con

st�

în

regl

emen

tare

a pr

oces

elor

m

igra

�ion

iste

, ca

ract

eris

tice

pen

tru

spa

�iu

l spe

cific

geo

polit

ic s

ovie

tic

�i p

ost-

sovi

etic

.

Polit

ica

mig

ra�i

onis

t� s

e sp

rijin

ea p

e „L

egea

cu

pri

vire

la

mig

ra�i

e”

(dec

embr

ie 1

990)

, fiin

d di

rec�

ion

at�

spre

p�s

trar

ea id

enti

t��i

i etn

ice

a

repu

blic

ii, i

nad

mis

ibili

tate

a im

igra

�iei

ner

egu

late

în

Mol

dova

din

alt

e

repu

blic

i al

e U

RS

S.

Cu

ace

st s

cop

Parl

amen

tul

repu

blic

ii a

intr

odu

s

cota

pe

ntr

u

imig

ra�i

e,

egal

� cu

0,

05%

di

n

popu

la�i

a re

publ

icii.

Ace

ast�

co

t�

(exp

resi

a ei

ca

nti

tati

v�)

a fo

st

apro

bat�

pr

in

lege

a

core

spu

nz�

toar

e.

Prin

tre

acte

le

nor

mat

ive,

ad

opta

te

în

Rep

ubl

ica

Mol

dova

în

acea

st�

peri

oad�

pu

tem

rem

arca

leg

ea „

Cu

pri

vire

la

cet�

�en

ie”

(an

ul

1991

).

Reg

lem

enta

rea

mig

ra�i

ei,

incl

usi

v m

igra

�iei

for

�ei

de m

un

c�,

a fo

st

dire

c�io

nat

� co

ntr

a im

igra

n�i

lor,

da

r n

u

se

refe

rea

la

popu

la�i

a

repu

blic

ii ce

p�r

�sea

�ar

a.

Oda

t� c

u c

�p�t

area

in

depe

nde

n�e

i �i

con

stit

uir

ea

stat

alit

��ii

dem

ocra

tice

, to

t m

ai

mu

lte

pers

oan

e au

înce

put

s� p

lece

în

c�u

tare

a u

nei

su

rse

de v

enit

pes

te h

otar

ele

��ri

i.

Cu

sco

pul

regl

emen

t�ri

i m

igra

�iei

la

mu

nc�

a f

ost

adop

tat

un

�ir

de

acte

n

orm

ativ

e.

Prin

tre

ele

vom

re

mar

ca:

Hot

�râr

ea

Gu

vern

ulu

i

Rep

ubl

icii

Mol

dova

„C

u p

rivi

re l

a ap

roba

rea

regu

lam

entu

lui

anga

j�ri

i

tem

pora

re

a ce

t��e

nilo

r R

epu

blic

ii M

oldo

va

în

str�

in�t

ate

�i

a

cet�

�en

ilor

str�

ini

în

Rep

ubl

ica

Mol

dova

” (d

ecem

brie

19

91),

Hot

�râr

ea G

uve

rnu

lui

Rep

ubl

icii

Mol

dova

„C

u p

rivi

re l

a ap

roba

rea

regu

lilor

de

elib

erar

e a

cert

ifica

telo

r �i

lic

en�e

lor

pen

tru

per

soan

ele

fizic

e �i

ju

ridi

ce,

care

ac

�ion

eaz�

în

ca

litat

e de

in

term

edia

ri

în

orga

niz

area

an

gaj�

rii

tem

pora

re a

cet

��en

ilor

Rep

ubl

icii

Mol

dova

în

11

str�

in�t

ate”

(iu

nie

199

2),

Hot

�râr

ea G

uve

rnu

lui

Rep

ubl

icii

Mol

dova

„Cu

pri

vire

la

mod

ifica

rea

un

or h

ot�r

âri

a G

uve

rnu

lui

Rep

ubl

icii

Mol

dova

” (m

arti

e 19

95).

Pe l

âng�

ace

asta

, po

ate

fi re

mar

cat

fapt

ul

c� M

oldo

va a

fos

t o

repu

blic

�-do

nat

or

în

ceea

ce

pr

ive�

te

mig

ra�i

a la

m

un

c�

�i

în

peri

oada

sov

ieti

c�:

o pa

rte

con

side

rabi

l� a

cet

��en

ilor

repu

blic

ii lu

cra

în

Sib

eria

, la

n

ordu

l în

dep�

rtat

�i

în

al

te

regi

un

i al

e U

niu

nii

Sov

ieti

ce.

Du

p�

decl

ara�

ia

de

inde

pen

den

��

mu

l�i

orig

inar

i di

n

Mol

dova

au

în

cepu

t s�

rev

in�,

dar

în

rep

ubl

ic�

s-au

con

fru

nta

t cu

prob

lem

a de

term

in�r

ii st

agiu

lui

de m

un

c�,

etc.

În

ace

la�i

tim

p m

ul�

i

au c

onti

nu

at s

� m

un

ceas

c� p