RAPORT DE MEDIU PLAN URBANISTIC GENERAL - anpm.roarpmag.anpm.ro/upload/21810_Raport PUG...

RAPORT DE MEDIU Comuna Şotrile 1

RAPORT DE MEDIU

PLAN URBANISTIC GENERAL

COMUNA ŞOTRILE,

JUDEŢUL PRAHOVA

NOIEMBRIE 2010


BENEFICIAR: CONSILIUL LOCAL AL COMUNEI ŞOTRILE, JUDEŢUL PRAHOVA

ŞEF PROIECT: ING. IOAN ENACHE Poziţia 65 şi 133 Registrul Naţional Conform Ord. Nr. 1026/2009 al MMGA

COLABORATORI:

Chim. Rusăndica Stoica Ing. Marius Cojoacă

Ing. Mariana Enache


CUPRINS

� DATE GENERALE ....................................................................................................... 5

� CERINŢE LEGALE PRIVIND ELABORAREA P.U.G. ȘI A RAPORTULUI DE MEDIU ........................................................................................................................... 6

1. PREZENTAREA PLANULUI URBANISTIC GENERAL AL COMUNEI ŞOTRILE 7

1.1. Conținutul și obiectivele principale al P.U.G. ...................................................................... 7

1.2. Situaţia existentă a comunei ............................................................................................... 10

1.3. Relaţia cu alte programe şi planuri relevante ..................................................................... 31

2. ASPECTE RELEVANTE ALE STĂRII MEDIULUI ................................................... 32

2.1. Aspecte relevante ale stării actuale a mediului ................................................................... 32

2.1.1. Descrierea fizico-geografică ........................................................................................ 32

2.1.2. Factorul de mediu ”Apa” .............................................................................................. 39

2.1.3. Factorul de mediu ”Aer” .............................................................................................. 42

2.1.4. Factorul de mediu ”Sol” ............................................................................................... 44

2.1.5. Factorul de mediu ”Biodiversitate” ............................................................................. 52

2.1.6. Conservarea resurselor naturale .................................................................................. 54

2.1.7. Factorul „Social” ......................................................................................................... 54

2.1.8. Echiparea edilitară ........................................................................................................ 62

2.1.9. Schimbări climatice ...................................................................................................... 69

2.1.10. Transportul ................................................................................................................. 70

2.1.11. Monumente istorice şi arhitectura ............................................................................. 71

2.2. Evolutia factorilor de mediu în situatia neimplementarii masurilor din Planul Urbanistic General. ................................................................................................................... 72

3. CARACTERISTICILE DE MEDIU ALE ZONEI POSIBIL DE A FI AFECTATE SEMNIFICATIV DE MĂSURILE PROPUSE ÎN P.U.G. .......................................... 78

4. PROBLEME DE MEDIU EXISTENTE, RELEVANTE PENTRU PLANUL URBANISTIC GENERAL .......................................................................................... 79

5. OBIECTIVELE DE PROTECȚIA MEDIULUI STABILITE LA NIVEL NAȚIONAL, COMUNITAR SAU INTERNAȚIONAL RELEVANTE PENTRU PLANUL URBANISTIC GENERAL .......................................................................................... 81

5.1. Corelarea PUG cu obiectivele de protecţie a mediului stabilite la nivel naţional, comunitar, internaţional ............................................................................................................. 81

5.2. Varianta de PUG propusă .................................................................................................. 84

5.2.1. Zonificarea ................................................................................................................... 84

5.2.2 Prescriptii speciale pe zone, subzone şi unităţi teritoriale de referinţă ......................... 88

5.2.3. Măsuri în zonele cu riscuri naturale .......................................................................... 111

5.2.4. Dezvoltarea echipării edilitare ................................................................................... 113

5.2.5. Gospodărirea comunală .............................................................................................. 114

5.2.6. Alimentarea cu căldură ............................................................................................... 115


6. POTENŢIALELE EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI .................... 115

6.1 Evaluarea efectelor implementării obiectivelor P.U.G. asupra obiectivelor de mediu .... 116

6.2. Evaluarea efectului cumulativ al implementării P.U.G. Şotrile asupra obiectivelor de mediu ....................................................................................................................................... 125

7. POSIBILELE EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI, INCLUSIV ASUPRA SĂNĂTĂŢII ÎN CONTEXT TRANSFRONTALIER. ............................. 127

8. MĂSURILE PROPUSE PENTRU A PREVENI, REDUCE ȘI COMPENSA CÎT DE COMPLET POSIBIL ORICE EFECT ADVERS ASUPRA MEDIULUI AL IMPLEMENTĂRII PLANULUI URBANISTIC GENERAL ................................... 127

9. CRITERIILE CARE AU CONDUS LA SELECTAREA ALTERNATIVEI ALESE 130

10. MĂSURILE AVUTE ÎN VEDERE PENTRU MONITORIZAREA EFECTELOR SEMNIFICATIVE ALE IMPLEMENTĂRII PLANULUI DE URBANISM GENERAL ................................................................................................................. 132

11.REZUMAT FĂRĂ CARACTER TEHNIC ................................................................ 138

� ANEXE ...................................................................................................................... 140


RAPORT DE MEDIU

PLANUL URBANISTIC GENERAL AL COMUNEI ŞOTRILE � DATE GENERALE Denumire proiect: Reactualizare Plan Urbanistic General Comuna Şotrile – Judeţul Prahova Proiectant general : S.C. BLOM ROMÂNIA S.R.L. TÂRGOVIŞTE Titularul proiectului: CONSILIUL LOCAL AL COMUNEI ŞOTRILE, JUDEŢUL PRAHOVA Amplasare: Din punct de vedere administrativ comuna Şotrile se situează în partea de nord vest a judeţului Prahova, la cca. 57 km spre nord de resedinţa de judeţ, orasul Ploieşti.

Centrul comunei se situeaza la distanta de 20 km fata de DN 1 în dreptul oraşului Câmpina, Gara Câmpina şi calea ferată industrială şi 120 km fata de aeroportul Otopeni.

Teritoriul administratic al comunei este limitat de:

▫ comuna Brebu la est limita fiind marcată de râul Doftana;

▫ oraşul Câmpina şi comuna Cornu, la sud;

▫ teritoriul administrativ al oraşului Breaza prin localitatea Nistoreşti, la vest;

▫ comuna Secăria şi orasul Comarnic la nord.

Comuna este constituită din satele Şotrile, Seciuri, Vistieru, Plaiul Câmpinei, Plaiul Cornului şi Lunca Mare.

Căi de acces

În prezent comuna dispune de doua artere de circulaţie principale:

▫ drumul Judeţean DJ 207 Vistieru - Şotrile - Câmpina.

▫ drumul Judeţean DJ 102 I Valea Doftanei - Baraj Paltinu – Câmpina care străbate pe o distanţa de 15 km satele Seciuri, Lunca Mare şi Plaiul Câmpinei.

Nu există legături feroviare ale comunei cu alte localităţi.


Figura nr. 1: Amplasament

� CERINŢE LEGALE PRIVIND ELABORAREA P.U.G. ȘI A RAPORTULUI DE MEDIU

Planul urbanistic general al comunei Şotrile a fost elaborat de S.C. BLOM ROMÂNIA Târgovişte, în conformitate cu prevederile legale:

� Lege nr. 350 din 06/07/2001 - privind amenajarea teritoriului şi urbanismul;

� Lege nr. 351 din 06/07/2001 - privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a IV-a Reţeaua de localităţi;

� Ordin nr. 13 din 10/03/1999 - pentru aprobarea reglementării tehnice "Ghid privind metodologia de elaborare şi conţinutul-cadru al planului urbanistic general", indicativ GP038/99;

� Lege nr. 50 din 29/07/1991 - privind autorizarea executării construcţiilor şi unele măsuri pentru realizarea locuinţelor

� Ordin nr. 91 din 25/10/1991 - pentru aprobarea formularelor, a procedurii de autorizare şi a conţinutului documentaţiilor prevăzute de Legea nr. 50/199

� Hotărâre nr. 525 din 27/06/1996 - pentru aprobarea Regulamentului general de urbanism;

� Alte acte legislative şi normative apărute, cu implicatii directe asupra domeniului urbanismului


Raportul de mediu s-a realizat în baza cerinţelor Directivei SEA (Directiva Consiliului European nr. 2001/42/CE) privind efectele anumitor planuri şi programe asupra mediului transpusă în legislaţia românească de Hotararea de Guvern nr. 1076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluarii de mediu pentru planuri şi programe.

Conţinutul Raportului de mediu respectă prevederile HG 1076/2004, anexa nr. 2 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri şi programe.

Metodologia utilizată în evaluarea strategiei de mediu include şi recomandarea din Manualul privind aplicarea procesului de realizare a evaluării de mediu pentru planuri şi programe elaborat de Ministerul Mediului şi Gospodăriei Apelor şi Agenţia Naţionala de Protecţie a Mediului, aprobat prin Ordinul 117/2006 şi "Ghidul privind evaluarea de mediu pentru planuri şi programe de amenajare a teritoriului şi urbanism" (MMDD, 2007).

1. PREZENTAREA PLANULUI URBANISTIC GENERAL AL COMUNEI ŞOTRILE

1.1. Conținutul și obiectivele principale al P.U.G.

Planul urbanistic general al comunei Şotrile s-a întocmit în baza comenzii Consiliului Local al comunei Şotrile şi a contractului de proiectare aferent, şi are ca scop stabilirea obiectivelor, directiilor principale de actiune şi măsurilor de dezvoltare a localităţii pentru o perioada de 5-10 ani pe baza analizei multicriteriale a situaţiei existente şi a strategiei de dezvoltare macroteritoriale. Planul urbanistic general este un instrument operaţional al politicii de dezvoltare adoptată de administraţia locală.

Planul urbanistic general al comunei Şotrile este elaborat cu respectarea Ghidului privind metodologia de elaborare și conținutul cadru al planului urbanistic general aprobat de ministerul de resort. Planul este elaborat în format digital cu posibilitatea de a fi preluat într-un sistem geografic informațional pentru planificare urbană. Planul preia date din toate documentele de urbanism elaborate la nivelul localității și le actualizează având în vedere: intravilanul localității să cuprindă numai necesarul de teren pentru dezvoltare; precizarea categoriilor de folosință ale terenurilor în intravilan și extravilan și bilanțul teritorial al categoriilor de folosință; nevoile de dezvoltare ale infrastructurii localității (apă, canal, energie, comunicații, rețele rutiere, etc.); precizarea zonelor cu grad mare de risc natural; creșterea calității vieții locuitorilor.

Pentru elaborarea actualului PUG au fost cercetate o serie de surse documentare, referitoare la stadiul actual de dezvoltare al comunei Şotrile şi propunerile de perspectivă:

� CONTRACT NR. 4/13948 – „Plan urbanistic general comuna Şotrile – Modificare” elaborat de "CONSPROIECT" S.A. PLOIEŞTI;

� Memoriu General “Reactualizare Plan Urbanistic General Comuna Şotrile – Judeţul Prahova” SC BLOM ROMANIA SRL, 2010


� Studiu geotehnic de fundamentare PUG comuna Şotrile judeţul Prahova - SC BLOM ROMANIA SRL, 2008;

� Studiu istoric de fundamentare PUG comuna Şotrile judeţul Prahova - SC Restitutio SRL, 2008;

� Ridicări topografice sc. 1 :5000, 1 :25000 planuri întocmite de SC BLOM ROMANIA SRL în anul 2008;

� Strategia de dezvoltare a localităţii;

� Datele statistice furnizate de Centrul Judeţean de statistică Prahova şi de Primăria comunei Şotrile.

� Enciclopedia României;

� Anuar statistic al României;

� Lista agenţilor economici de pe raza comunei Şotrile;

� Informaţii furnizate de organismele teritoriale în ceea ce priveşte cadastrul funciar al intravilanului şi extravilanului comunei Şotrile;

PUG-ul comunei Şotrile stabileşte direcţiile evoluţiei comunei în concordanţă cu alte programe şi planuri astfel încât să atingă următoarele obiective principale:

l.Organizarea arhitectural urbanistică a teritoriului

� stabilirea, delimitarea teritoriului comunei şi stabilirea bilanţului teritorial aferent;

� stabilirea şi delimitarea zonelor funcţionale, prin separarea funcţiunilor urbane principale: funcţiunea rezidenţială de funcţiunea industrială;

� reabilitarea, întretinerea şi dezvoltarea zonelor centrale ale localităţii ca loc de revitalizare a vieţii sociale;

� stabilirea şi delimitarea zonelor construibile, extinderea suprafeţelor perimetrului construibil prin introducerea în intravilan.

2. Modernizarea şi dezvoltarea infrastructurii tehnico-edilitare

a. Căi de comunicaţii şi transport:

� reabilitarea circulaţiei carosabile şi pietonale

� sistematizarea intersecţiilor cu disfuncţionalităţi

� crearea de parcaje publice

� Amenajarea prioritară a drumurilor de legatură între Şotrile şi localităţile componente

b. dotări hidroedilitare

� crearea unui sistem de alimentare cu apa: Pentru alimentarea cu apa a satelor componente comunei Şotrile dintr-o sursă controlată sanitar şi sigura din punct de vedere calitativ se propune ca debitele de apa necesare să fie preluate din staţia de tratare apă Voila, sursa constituind-o acumularea Paltinu.

� infiinţarea sistemelor de canalizare pe teritoriul comunei Şotrile

� construcţia sistemelor publice de alimetare cu apa şi canalizare conform obiectivelor europene privind calitatea apei potabile şi epurarea apelor uzate;


c. Infrastructura tehnico-edilitară:

� extinderea reţelei de alimentare cu energie electrică în corelare cu dezvoltarea comunei;

� extinderea reţelei de telefonie, pe măsura conturării noilor poli de dezvoltare rurală;

� extinderea reţelei de televiziune prin cablu pe toate străzile localităţii;

� realizarea unui studiu de soluţie privind infiinţarea distribuţiei de gaze naturale în comună

3. Extinderea zonei de instituţii publice şi servicii

� dezvoltarea prioritară a zonelor neconstruite din intravilan

� crearea de condiţii propice diversificării funcţionale în zona centrală şi dezvoltării de servicii şi activitati comerciale

� reabilitarea dotărilor culturale

� dezvoltarea structurilor agroturistice

4. Stabilirea zonelor protejate a monumentelor istorice

� conservarea şi punerea în valoare a monumentele istorice prin păstrarea stilului local specific

5. Protecţia mediului şi a populaţiei

� crearea de spaţii verzi şi locuri de joc pentru copii

� amenajarea spaţiilor verzi existente

� managementul durabil al deşeurilor menajere. Dotarea cu pubele publice şi puncte de precolectare a deşeurilor menajere;

� realizarea de studii de specialitate pentru lucrări hidrotehnice cu rol de apărare a malurilor împotriva eroziunii, a inundaţiilor, precum şi de combatere a eroziunii terenurilor.

Planul Urbanistic General împreună cu Regulamentul de Urbanism aferent devine după aprobare "act de autoritate al administratiei publice locale" pe baza căruia se eliberează certificate de urbanism şi autorizaţii de construire pe teritoriul localităţii. Evaluarea impactului asupra mediului a Planului Urbanistic General al unei localităţi urmăreşte să identifice, să descrie şi sa cuantifice efectele directe şi indirecte pe care le va avea implementarea planului asupra componentelor de mediu.

Raportul de mediu s-a realizat în baza cerinţelor Directivei SEA privind efectele anumitor planuri şi programe asupra mediului transpusă în legislaţia româneasca de Hotararea de Guvern nr. 1076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluarii de mediu pentru planuri si programe. Conţinutul Raportului de mediu respectă prevederile HG 1076/2004, anexa nr. 2 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri şi programe.

Raportul de mediu s-a elaborat pentru varianta finală a Planului Urbanistic General şi a presupus următoarele etape:


� analiza stării actuale a mediului în Comuna Şotrile; aspecte de mediu relevante care sunt abordate de PUG; stabilirea obiectivelor de mediu;

� analiza alternativei "0" în condiţiile neimplementării PUG;

� analiza efectelor asupra factorilor de mediu prin implementarea măsurilor din PUG precum şi o evaluare cumulativă;

� măsuri propuse pentru reducerea/compensarea oricărui efect negativ indus asupra mediului de aplicarea prevederilor din PUG;

� elaborarea "Programului de monitorizare" a implementării obiectivelor stabilite prin PUG.

1.2. Situaţia existentă a comunei

Din punct de vedere administrativ comuna Şotrile este situata la circa 50 km distanta de municipiul Ploieşti, în partea de nord-vest a judeţului Prahova.

Ca mărime comuna se încadrează în categoria localităţilor medii cu un teritoriu administrativ de 2941 ha şi o populaţie de 3527 locuitori.

SITUATIA TRUPURILOR IZOLATE PROPUSE DISTRIBUITE ÎN TERITORIU

SITUAŢIA EXISTENTĂ

ŞOTRILE 554,21

LUNCA MARE 94,75

PLAIU CÂMPINEI 189,97

PLAIU CORNULUI 56,01

SECIURI 124,43

Relatia comunei cu zona de influenţă

Comuna ŞOTRILE este amplasată în zona de nord vest a judeţului Prahova.

Caracterul şi rolul relaţiilor dintre municipiile Ploieşti şi Câmpina ale comunei Şotrile se pot defini prin:

� relaţii economice fundamentale. � relaţii sociale

Localitati componente

COMUNA ŞOTRILE

ŞOTRILE (sat resedinta comuna de rangul IV)

LUNCA MARE (sat component de rangul V)

PLAIU CÂMPINEI (sat component de rangul V)

PLAIU CORNULUI (sat component de rangul V)

SECIURI (sat component de rangul V)


� relaţii ocazionale: cele orientate spre oraş în mod stabil, dar cu o frecvenţa ce are caracter ocazional (procurarea unor produse şi servicii din oraş sau din zonă).

� relaţii excepţionale: cele neregulate (spitalizare, voiaj comercial, înspre şi dinspre Ploieşti).

Cu municipiul Câmpina se sesizează o puternică influienţă datorită distanţei dintre cele două localităţi de cca. 18 km., acesta fiind un centru economic important în regiune, cu reprezentanţi de marcă în majoritatea ramurilor economice.

� ACTIVITATI ECONOMICE

Functiile economice si sociale din teritoriul comunei Sotrile sunt date de:

� Pozitia fata de municipiile Ploiesti si Campina

� Cadrul natural

� Resursele solului

� fond forestier

� fond agricol � Resurse ale subsolului

� materiale de constructii � Pozitie geografică

� are rol de localitate turistica � are rol de localitate dormitor � are rol de localitate cu activitate predominant agricola

Principala funcţiune a localităţii este centru de producţie agricolă.

Activitatile economice ale comunei Sotrile sunt intr-o stransa relatie cu resursele naturale ale spatiului respectiv nereusindu-se insa dezvolta activitatea turistica.

In raport direct cu posibilităţile naturale ale zonei potenţialul economic al comunei se bazează pe agricultură şi creşterea animalelor.

Functiile economice specifice ale localitatii sunt asigurate de urmatoarele aspecte pozitive legate de infrastructura si utilitati, astfel:

• Drumul Judeţean DJ 207 Şotrile-Câmpîna • Drumul Judeţean D J 1021 Baraj paltinu- Campina • Drumurile comunale DC 142, DC 2 C • Distanţa mică faţă de municipiul Campina - 18 Km • Distanţa mică faţă de oraşul Comarnic -30 Km • Distanţa faţă de municipiul Ploieşti 57 Km • Drumurile săteşti pietruite , uşor accesibile ; . : • Apropierea faţă de DN l • Alimentare cu energie electrică 100%

• Serviciul de telefonie fixă - 100% • Cablu TV-40%

Inconvenientele privind asigurarea functiilor economice la un nivel superior sunt:

• Infrastructura de transport insuficient dezvoltată


• Infrastructura de utilităţi şi mediu slab dezvoltată (canalizare, epurare, gaze, managementul deşeurilor, comunicaţii);

• Insuficienţa şi standardul scăzut al infrastructurii turistice şi de agrement,

• Probleme de mediu, in mod special privind managementul deşeurilor;

• Calitatea scăzută a infrastructurii de sănătate;

• Decalaj informaţional fata de mediul urban;

• Dezvoltarea slabă a sectorului industrial;

RESURSELE NATURALE

Resursele solului

Din suprafata teritoriului administrativ de 2941 ha, ponderea o detin terenurile

agricole, respectiv 1722 ha reprezentand 58,55 %, din care:

• Arabil: 61 ha • Fanete: 487 ha • Pasuni: 924 mp • Livezi: 250 ha

Resursele subsolului

In subteranul comunei Sotrile nu se gasesc zacaminte de minereuri utile, exploatabile.

In albia raului Doftana se exploateaza local, agregate minerale de rau, folosite ca

materiale de constructie.

Vegetatia

Pe culmile dintre raurile Prahova si Teleajen predominante sunt padurile de fag.

Se remarca o scadere accentuata a teritoriilor ocupate de paduri ca urmare a defrisarilor masive si inlocuirea cu diverse culturi, precum si cu numeroase plantatii de prun.

Dealurile dinspre câmpie, şi ele mult despădurite, păstrează totuşi, pe vârfurile mai înalte, întinşi codri de stejari. În câmpie pătrunde ca un golf stepa cu graminee, întreruptă pe alocuri, de păduri slab dezvoltate.

Dealurile dinspre câmpie, şi ele mult despădurite, păstrează totuşi, pe vârfurile mai înalte, întinşi codri de stejari. În câmpie pătrunde ca un golf stepa cu graminee, întreruptă pe alocuri, de păduri slab dezvoltate.

FUNCTIUNI ECONOMICE

Comuna Sotrile se incadreaza in sistemul de localitati rurale cu activitati predominant agricole.

Principalele functiuni economice ale comunei sunt:

- productia agro-zootehnica;

- productia agro-silvica;


In conformitate cu prevederile P.A.T.S. comuna Sotrile face parte din randul localitatilor cu potential economic redus, monostructural, predominand agricultura si silvicultura. Cresterea animalelor, exploatarea pasunilor si a fanetelor naturale sau pomicultura sunt foarte slab dezvoltate.

Serviciile si alte activitati economice sunt slab dezvoltate, comuna dispunand de un insemnat excedent de forta de munca din care o parte importanta se afla in somaj.

Existenta unor conditii naturale defavorabile determinate de altitudinea mare, relief fragmentat, procese de eroziune,s oluri cu potential de productie scazut si umiditate ridicata constituie factori determinanti ai rezultatelor economice reduse.

Proprietatea privata este predominanta in agricultura,exploatatile agricole cele mai reprezentative sunt de tip familial si au un caracter de subzistenta.

Tabloul activitatilor economice este ilustrat in continuare si de alte aspecte ca :

Dotarea tehnica a gospodariilor este necorespunzatoare, accesul la capitalul financiar-bancar foarte redus.

Patrimoniul funciar pe gospodarie este restrans variind intre 0,45-3 ha.

Achizitionarea si valorificarea productiei animaliere se face defectuos.

Posibilitatile de dezvoltare a mestesugurilor traditionale si a agroturismului este restransa in special de lipsa infrastructurii corespunzatoare si a unor mijloace pentru incurajare si sprijin.

In agricultura, deşi exista teren agricol suficient, in ultimii ani s-a înregistrat un declin continuu amplificat de următorii factori:

• îmbătrânirea populaţiei; • generaţiile tinere nu sunt atrase de munca in agricultura; • posibilităţi financiare reduse ale proprietarilor de terenuri agricole.

După anul 1990 structura forţei de munca a avut o evoluţie constant negativa in sensul creşterii numărului persoanelor fără ocupaţie ca urmare a desfiinţării unor întreprinderi din municipiul Câmpina, la care un număr de locuitori erau angajaţi. .

Intre timp un mare număr de locuitori au ajuns la vârsta de pensionare.

Tinerii din comuna nu au posibilităţi de angajare, aceştia ingrosand numărul persoanelor si familiilor beneficiare de venit minim garantat, sau obţin venituri din munca ocazionala. In aceste condiţii o parte din tineri pleacă la munca in străinătate .

Pentru relansarea agriculturii obiectivele principale urmarite sunt :

• Valorificarea mai eficienta a suprafeţelor agricole;

• Dezvoltarea mediului de afaceri pentru producătorii agricoli;

• Dezvoltarea agriculturii ecologice;

• Sprijinirea înfiinţării si dezvoltării microfermelor zootehnice;


UTILIZAREA TERENURILOR

Pentru o comuna cu un caracter agricol preponderent , utilizarea terenurilor sugereaza foarte bine profilul economic al ei si localitatilor sale.

Total teritoriu administrativ: 2941 ha

din care:

Terenuri agricole: 1722 ha. ~ 58,55%

din care: o Arabil: 61 ha o Fanete: 487 ha o Pasuni: 924 mp o Livezi: 250 ha

Terenuri neagricole: 1219 ha. ~ 41,45%

din care: o Paduri: 969 ha o Drumuri si teren degradat: 174 ha o Intravilan, inclusiv zone construite: 76 ha

Structura fondului funciar pe categorii de folosinta si proprietati

2007

Categorii de folosinta Gospodarii particulare

Societati si unitati de stat

Total suprafata

Ha Ha Ha

Total teren agricol

-arabil 61 - 61

-pasune 239 685 924

-faneti 482 5 487

-livezi 250 - 250

-vii - - -

Total teren agricol 1.032 690 1.722

Terenuri neagricole:

Paduri: 32 647 969

Ape/Balti: - - -

Drum /CF/ teren degradat: - 174 174

Intravilan 75 1 76

Total teren neagricol 107 822 1.219

TOTAL suprafata 1429 1512 2941

- % 49% 51% 100%

� Numarul de gospodarii 1315


Industrie, exploatarea materiilor prime

Comuna Sotrile a fost nu reprezinta o zona industriala.

Exploatarea materiilor prime (agregate minerale de rau) se realizeaza prin diverse balastiere, extractia realizandu-se din albia raului Doftana..

Unitati in domeniul serviciilor

In ultimii ani, in localitatea Sotrile, cu precadere in zona centrala si pe arterele importante ale localitatii, s-a dezvoltat o retea de unitati diversificate, prin implicarea initiativei private in acest domeniu.

Serviciile private existente in comuna sunt :

PENSIUNEA "LA MALIN" PENSIUNE

SC ANRATOR IMPEX SRL DISCO-BAR

DIRECŢIA SILVICĂ PT. CORECTAREA

TORENŢILOR DIRECŢIA SILVICĂ

COOPERATIVA DE CONSUM CAMPINA COMERŢ

P.F. BUZATU COMERŢ

S.C. LADOI PALTINI 2000 S.R.L. COMERŢ

SC CUCUIATU SRL COMERŢ

SC PREDICOM IMPEX SRL COMERŢ

CENTRAL COOP COMERŢ

SC VISTIERA COM SRL COMERŢ

AF ANCA-MARIA COMERŢ

S.C. BIANCA&GABRIELA SRL COMERŢ

SC IRGEANIS IMPEX SRL COMERŢ

S.C. DUESS COM S.R.L. COMERŢ

SC SUMAMEX PROD FOREST SRL COMERŢ

A.F. CREŢU COMERŢ

MAGAZIN MIXT COOP. COMERŢ

SC GENION SRL COMERŢ

AF BREZANA COMERŢ

SC PREDICOM IMPEX SRL COMERŢ

PF TIC-TAC COMERŢ

S.C. PREDICOM IMPEX COMERT

CLOPOTNIŢĂ CLOPOTNIŢĂ

SC LA DOI PALTINI SRL BAR


Turismul

Comuna Şotrile, datorita peisajului de o diversitate remarcabila, asigura accesul dupa trecerea prin lunca râului Doftana spre dealurile submontane si crestele muntilor Mierlele si Vornicu. Comuna Sotrile cu altitudine maxima de 860 m la Vârfu Frumos, ofera 290 de zile insorite pe an, insa pot aparea brusc ploi sau viscole ce pot dura zile in sir.

Exista specii de animale, care in alte tari sunt pe cale de disparitie.

Se remarca existenta pe teritoriul comunei a atelierelor de dogarit, de asemenea este interesant modul de obtinere al sindrilei si sitei, iar respectand traditia se pot admira prisacile si gospodariile taranesti.

Conchidem ca din punct de vedere al activitatii turistice, rolul major va trebui sa-l constituie agroturismul.

In aceasta zona turismul in spatiul rural trebuie sa realizeze cote maxime de diversificare, organizare si promovare.

� POPULATIE. ELEMENTE DEMOGRAFICE SI SOCIALE

Conform datelor furnizate de Institutul National de Statistica in luna iulie 2007 populatia comunei Sotrile era de 3475 locuitori. Pentru o mai buna intelegere a problemelor sociale cu care se confrunta comuna Sotrile, trebuie relevate cateva aspecte precum: evolutia populatiei, structura populatiei dupa diverse criterii, problemele legate de resursele si piata fortei de munca.

Evolutia populatiei

Analiza se va face cu populatia inregistrata la recensamantele din anii: 1977, 1992 si 2002. La 1 iulie 2007, populatia cu domiciliul stabil in comuna este de 3475 din care 1714 femei si 1761barbati.

POPULATIA TOTALA -LA 1 IULIE (STABILA)

AN 1970 1980 1985 1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996 2002 2007

Total 3770 3813 3813 3792 3765 3592 3563 3555 3510 3501 3569 3475

Sursa : INS, Directia de statistica judeteana Prahova

Populatia comunei Sotrile inregistreaza in perioada 1992 – 2007 o scadere constanta datorata mai multor factori printre care migratia populatiei.

Populatia stabile pe la 1 iulie, in perioada 2001-2007

Comuna Sotrile 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007

Populatia stabile la 1 iulie

din care:

3491 3569 3534 3526 3527 3525 3475


-femei 1708 1761 1750 1744 1750 1752 1714

-barbati 1783 1808 1784 1782 1777 1773 1761


Structura pe sexe

Structura pe sexe a populatiei comunei Sotrile este usor diferita de cea la nivel national, ponderea populatiei masculine fiind putin scazuta comparativ cu ponderea populatiei feminine. Totusi, trebuie remarcat faptul ca populatia feminina a scazut constantant pana in anul 2007.

� CIRCULATIA

CIRCULATIA RUTIERA

Drumuri

In prezent comuna dispune de doua artere de circulate principale:

- Drumul Judetean DJ 207 Vistieru - Sotrile - Campina.

- Drumul Judetean DJ 102 I Valea Doftanei - Baraj Paltinu – Campina care strabate pe o distanta de 15 km satele Seciuri, Lunca Mare si Plaiul Câmpinei.

Ambele cai de comunicatie sunt asfaltate.

Celelalte drumuri comunale DC 142, DC 2 C,DC 2B, DC 2, sunt drumuri pietruite.

Căi de acces

-autocarul sau autoturismul pe DN 1: București-Câmpina 92 km, DJ 102 l Câmpina - Șotrile 11 km.

-trenul pe magistrala feroviară București-Brașov, stația Câmpina.

-maxi taxi pe DN 1, 92 km, București-Gara de Nord - Autogara Câmpina.

-maxi taxi pe DJ 102 l, 11 km, Autogara Câmpina - Voila - Comuna Șotrile

-autoturismul pe DN1: București - Nistorești, DJ 207 Nistorești - Șotrile

Principalele disfunctionalitati ale arterelor de circulatie se refera la intersectiile strazilor

secundare cu trama majora, acestea fiind nerezolvate corespunzator pentru siguranta circulatiei si avand urmatoarele probleme:

• lipsa de vizibilitate • raze de racordare necorespunzatoare • lipsa de continuutate a traseelor carosabile in zonele de extindere a intravilanului • distante foarte mici intre intersectiile dintre strazile secundare cu trama majora • stare de viabilitate a strazilor este proasta inc ea mai mare parte • profiluri trnasversale necorespunzatoare

Parcaje

Unităţile economice posesoare de mijloace de transport au amenajate în incintă platforme de parcaje şi garare, în rest parcarea autovehiculelor la principalele instituţii de interes public se face în lungul străzilor


Transportul in comun

Este asigurat prin linii de autobuze si maxi-taxiuri.

CIRCULATIA FEROVIARA

Nu exista statie de cale ferata in localitate.

Disfuncţionalităţi:

Din analiza datelor existente, a normelor tehnice în vigoare pentru proiectarea străzilor, intersecţiilor, profilurilor caracteristice, parcajelor etc., şi din discuţiile cu factorii locali de specialitate s-au evidenţiat o serie de disfuncţionalităţi, semnalându-se cu precădere următoarele:

- nu toate profilele transversale ale străzilor corespund din punct de vedere tehnic noilor STAS-uri;

- discontinuitatea trotuarelor;

- iluminat stradal insuficient;

- traficul eterogen (tractoare, căruţe, biciclişti, automobilişti şi pietoni) care pot genera accidente rutiere în special pe timp de noapte;

- străzi înguste care necesită lărgire;

- intersecţii neamenajate;

- lipsa de parcaje amenajate aferente principalelor dotări ale comunei, în zonele de interes social şi comercial.

� INTRAVILANUL EXISTENT. ZONE FUNCTIONALE. BILANT

TERITORIAL

Repartitia zonelor functionale se analizeaza pe doua trepte de teritoriu, in cadrul teritoriului administrativ al comunei Sotrile si in cadrul intravilanului localitatii.

Aceasta abordare este indispensabila deoarece partile ce compun intravilanul cuprind o serie de trupuri raspandite in teritoriu.

Comuna Sotrile se intinde pe o suprafata de 2941 ha din care intravilan aprobat cu suprafata de 895,44.ha .

In BILANTUL TERITORIAL al suprafetelor de teren cuprinse in intravilanul existent

aprobat, prezentat in continuare se prezinta structura functionala existenta pentru comuna Sotrile si trupurile apartinatoare.

Facem mentiunea ca bilantul teritorial s-a intocmit prin planimetrarea electronica a intravilanului actual, transpus pe suport topografic nou si ca exista o diferenta in plus de 123,93 ha intre suprafata totala cuprinsa in intravilanul aprobat in PUG anterior (895,44 ha ) si suprafata rezultata acum (1019,37 ha).


BILANTUL TERITORIAL AL SUPRAFETELOR CUPRINSE IN INTRAVILANUL EXISTENT

ZONE FUNCTIONALE

EXISTENT

SOTRILE SECIURI

PLAIU

CORNULUI

PLAIU

CAMPINEI

LUNCA

MARE TOTAL

Supr. (ha)

Procent % din total

intravilan

Supr. (ha)

Procent % din total intravilan

Supr. (ha)

Procent % din total

intravilan

Supr. (ha)


Supr. (ha)

Procent % din total

intravilan

Supr. (ha)


LOCUINTE SI FUNCTIUNI COMPLEMENTARE 42,01 7,59% 12,25 10,16% 6,02 10,75% 21,40 11,26% 16,25 17,15% 97,93 9,65%

UNITATI INDUSTRIALE SI DEPOZITE 0,00 0,00% 0,00 0,00% 0,00 0,00% 0,00 0,00% 0,00 0,00% 0,00 0,00%

UNITATI AGRO-ZOOTEHNICE 0,00 0,00% 0,00 0,00% 0,00 0,00% 0,00 0,00% 0,00 0,00% 0,00 0,00%

INSTITUTII SI SERVICII DE INTERES PUBLIC 2,33 0,42% 0,87 0,72% 0,13 0,23% 0,33 0,17% 0,84 0,89% 4,50 0,44%

CAI DE COMUNICATIE SI TRANSPORT 0,00

RUTIER 22,68 4,10% 6,14 5,09% 2,55 4,55% 7,06 3,72% 6,60 6,97% 45,03 4,44%

FEROVIAR 0,00 0,00% 0,00 0,00% 0,00 0,00% 0,00 0,00% 0,00 0,00% 0,00 0,00%

SPATII VERZI, SPORT, AGREMENT, PROTECTIE 0,47 0,08% 0,00 0,00% 0,00 0,00% 0,06 0,03% 0,00 0,00% 0,53 0,05%

CONSTRUCTII TEHNICO-EDILITARE 0,03 0,01% 0,00 0,00% 0,00 0,00% 0,00 0,00% 0,00 0,00% 0,03 0,00%

GOSPODARIE COMUNALA, CIMITIRE 0,69 0,12% 0,53 0,44% 0,00 0,00% 0,00 0,00% 0,39 0,41% 1,61 0,16%


DESTINATIE SPECIALA 0,00 0,00% 0,00 0,00% 0,00 0,00% 0,00 0,00% 0,00 0,00% 0,00 0,00%

TERENURI LIBERE 471,77 85,22% 95,87 79,54% 46,09 82,29% 156,96 82,62% 62,68 66,15% 833,3

7 82,12%

APE 2,33 0,42% 0,38 0,32% 0,68 1,21% 0,23 0,12% 4,81 5,08% 8,43 0,83%

PADURI 11,24 2,03% 3,70 3,07% 0,54 0,96% 3,91 2,06% 3,15 3,32% 22,54 2,22%

TERENURI NEPRODUCTIVE 0,06 0,01% 0,79 0,66% 0,00 0,00% 0,02 0,01% 0,03 0,03% 0,90 0,09%

ZONA MIXTA SERVICII - SPATII VERZI 0,00 0,00% 0,00 0,00% 0,00 0,00% 0,00 0,00% 0,00 0,00% 0,00 0,00%

ZONA MIXTA LOCUINTE-SERVICII 0,00 0,00% 0,00 0,00% 0,00 0,00% 0,00 0,00% 0,00 0,00% 0,00 0,00%

ZONA MIXTA PADURI- SERVICII 0,00 0,00% 0,00 0,00% 0,00 0,00% 0,00 0,00% 0,00 0,00% 0,00 0,00%

TOTAL 553,61 100% 120,53 100% 56,01 100% 189,97 100% 94,75 100% 1014,87 100%

RAPORT DE MEDIU Comuna Şotrile

Locuintele

Zonele ocupate cu locuinte sunt pe primul loc procentual din suprafata intravilanului.

Fondul de locuinte din comuna Sotrile este compus numai din case.

LOCUINŢE PE FORME DE PROPRIETATE

Indicatori

2002

Locuinţe* total - număr 1270

-proprietate privată 1267

-proprietate de stat 1

-proprietate privată de grup -

-proprietate a cultelor religioase 2

* Locuinţe permanente şi sezoniere (exclusiv unităţi locuite din necesitate)

Cai de comunicatie si transporturi

Suprafata ocupata de cai de comunicatie rutiera (strazi) ocupa 4,42% din suprafata intravilanul existent.

Trama pe care se dezvolta circulatia este una incoerenta cu multe fundaturi datorate formei de relief dificile.

Ca si disfunctie se remarca lipsa aliniamentelor verzi de-a lungul strazilor , subdimensionarea strazilor, starea proasta, fundaturi.

Spatii verzi si sport

Spatiile verzi din comuna Sotrile sunt aproape inexistente ocupand 0,05 % din suprafata intravilanului existent.

Gospodarie comunala

Suprafata ocupata de activitati de gospodarie comunala este de 0,16 % din suprafata intravilanul existent.

In cadrul activitatilor de gospodarie comunala se realizeaza intretinerea si repararea strazilor, a zonelor verzi, lucrari de reparatii si intretinere institutii publice, amenajari si intretineri Cimitire, intretineri patrimoniu, precum si alte activitati specifice in limitele si competentele stabilite de Consiliul Local.


Gestionarea deseurilor si salubrizare

Activitatea de salubrizare din comuna este asigurata de SC ITECOL TEHNICA SRL PLOIESTI, care colecteaza, compacteaza si transporta deseurile menajere si stradale la rampa Ecologica Valenii de Munte.

Colectarea locala se face prin pubele si containere.

Servicii

Suprafata ocupata de servicii este de 0,44 % din suprafata intravilanului existent.

� ZONE CU RISCURI NATURALE

RISCURI NATURALE

� Risc seismic

Comuna Sotrile se situeaza conform stasurilor si normativelor in vigoare intr-o zona cu intensitate seismica foarte mare astfel:

Conform SR 11100 - 1 / 93, comuna Sotrile se incadreaza zonei macroseismice de gradul 81 pe scara MSK, unde indicele 1 corespunde unei perioade de revenire de 50 ani (minimum), iar conform reglementarii tehnice „Cod de proiectare seismica - Partea I - Prevederi de proiectare pentru cladiri, indicativ P 100 / 1 – 2006, prezinta o valoare de vârf a acceleratiei terenului ag = 0.28 g, pentru cutremure cu intervalul mediu de recurenta IMR = 100 ani cu perioada de control (colt) a spectrului de raspuns Tc = 1.00 sec.


Risc de inundabilitate

In comuna Sotrile, s-au semnalat fenomene de inundabilitate, in partea de sud a satului Lunca, datorita transportarii de catre torenti a sedimentelor rezultate in urma alterarii conglomeratelor de Brebu.

Figura nr. 2: Zona afectata de fenomene de inundabilitate, prin transport de sedimente de pe versanti

Satul Lunca Mare se situeaza in zona de risc hidrologic a lacului de acumulare Paltinu.

Figura nr 3. – Barajul de la Paltinu


Au fost conturate urmatoarele zone: • Zona cu potential de producere a alunecarilor scazut cu probabilitatea practic “0” este

identificata pe terasa joasa pe care se dezvolta satul Lunca Mare.

Figura nr. 4: Zona de terasa de la Lunca Mare

Risc de instabilitate

• Zona cu potential de producere a alunecarilor mediu cuprinde zona culmilor deluroase limitate de zone de versant cu panta mica si zonele de versant cu panta medie.

• Zona cu potential de producere a alunecarilor ridicat cuprinde versantii vailor torentiale cu panta mare, litologie predominant din roci pelitice si tectonica complicata de falii.


Figura nr. 5: Zona defrisata afectat de fenomene de instabilitate

Figura nr. 6: Alunecarea de pe valea Rosie


Figura nr. 7: Zona cu potential ridicat de instabilitate

� Riscul geotehnic

Conform normativului privind principiile, exigentele si metodele cercetarii geotehnice, indicativ NP 074/2002, functie de relieful zonei, pe baza prospectiunii geologo – geotehnice de detaliu s-au identificat preliminar urmatoarele conditii geotehnice si a fost evaluat nivelul riscului geotehnic la executarea unor constructii de categoria de importanta redusa astfel:

• Zone improprii de construit reprezentate prin:

- zonele de curs ale retelei hidrografice;

- zonele de versant cu panta mare cu potential ridicat de instabilitate si probabilitate mare – foarte mare de producere a alunecarilor de teren;

• Zone bune de construit cu amenajari speciale in care sunt cuprinse zonele de culme deluroasa inguste , versantii cu panta medie afectati de alunecari de teren stabilizate sau active dar superificiale cu adâncimi ale planului de alunecare mai mici de 2.00 m.

La proiectarea si executarea constructiilor, masurile speciale si lucrarile de amenajare ce sunt necesare constau din:

- amenajarea suprafetei si realizarea unor platforme, - lucrari de sustinere (ziduri de sprijin, banchete, ranforti cu bolti de sprijin, ancoraje - lucrari de drenare a apei subterane


Amenajarea suprafetei versantilor se va face prin lucrari de combatere a eroziunii solului (lucrari de colectare a apelor de scurgere, cleionaje, inierbare si impadurire) evitarea excavatiilor la baza versantilor, sau crearea unor suprasarcini in partea superioara a acestora, matarea crapaturilor de pe suprafetele deja alunecate, nivelarea suprafetei si asigurarea scurgerii rapide a apelor de precipitatii, descarcarea versantilor la partea la partea superioara, combinata cu realizarea unor banchete de sprijin la baza.

Lucrari de sustinere pentru stabilizarea alunecarilor constau din ziduri de sprijin, ranforti cu bolti de sprijin, sustineri cu piloti, coloane si barete si sustinerea prin ancoraje.

Drenarea apei subterane

Solutiile de drenare a apei subterane sunt variate, in functie de caracteristicile alunecarilor. Lucrarile necesare eliminarii excesului de umiditate sunt drenurile superficiale, sub forma de santuri umplute cu balast, retele de puturi cu drenuri de legatura, drenajul prin foraje orizontale in forma de spic.

• Zone bune de construit fara amenajari repezentate prin terasa joasa pe care este situata vatra satului Lunca Mare.

� ECHIPARE EDILITARA

� Gospodarirea apelor

Comuna Sotrile este delimitata in partea estica de cursul raului Doftana.

Raul Doftana este afluent al Prahovei, pe partea stanga. Are o lungime de 51 km. si un debit multianual de 5,7 m3/s.

Pe raul Doftana este amenajata Acumularea Paltinu. Volumul acumularii la NNR este de 60,64 mil. m3. Aceasta asigura regularizarea debitelor raului Doftana, si folosirea lor pentru alimentarea cu apa a centrelor populate, a zonelor industrial, atenuarea undelor de viitura si producerea energiei electrice.

Raul Doftana este regularizat pe sectoarele: • Valea Doftanei, L = 2,36 km; • r. Valea Florei, L = 1,8 km; • Secaria, L = 10,0 km; • Campina, L = 3,7 km; • Sotrile, L = 1,2 km; • Brebu, L = 0,3 km.

Pe raza comunei Sotrile se gasesc numeroase lucrari de alimentare cu apa aflate in exploatarea S.C. Exploatare Sistem Zonal Prahova S.A., si anume:

• Prag si priza Brebu; • Conducta de aductiune Dn.2000 mm. din metal, Priza – Bazin apa curata Lunca Mare; • Bazin apa curata Lunca Mare; • Conducta de aductiune Dn. 1400 mm. din metal, Bazin apa curata – Microhidrocentrala; • Baraj de prize Voila; • Microhidrocentrala, in asociatie cu S.C. Elsid Titu S.A.;


• Conductele de aductiune F1 + F2 + F3, Dn. 1000 mm. de la baraj Voila la statia de tratare apa Voila.

Pe teritoriul comunei Sotrile in baza cercetarilor de teren si a informatiilor cilese pe parcursul elaborarii PUG-ului, din avizele obtinute sunt de semnalat urmatoarele zone de risc :

Instabilitatea versantilor-eroziuni si alunecari de teren datorate pantelor mari,friabilitatii rocilor, infiltratiei apelor de suprfata si a izvoarelor care determina exces de umiditate in zonele in care se manifesta.

Zonele in care se manifesta aceste fenomene sunt :Valcelul Rosu, Valcelul Schioapei, Tartadau (la Pietris), Valea Iudei, inspatele cladirii PTTR+ magazin din localitate Sotrile, Valea Fiarelor(unde au fost incepute lucrari de consolidare), Valcelul Rau, incartierul Tiganilor, Valea Boncului, paraul Batrani si Valea Serbanoaia.

Existenta zonelor cu exces de umiditate acolo unde sunt prezente izvoare : in localitatea Sotrile, in spatele primariei, in punctul cunoscut sub denumirea « Pietris » si in apropierea brutariei(unde apa este captata intr-un bazin) ; intre satele Vistieru si Plaiul Cornului in punctul numit « Pe lacuri », la Seciuri (izvoare captate de oameni-« Corneanu »).

Zona de inundabilitate in caz de calamitate (avarie) la barajul de acumulare apa Paltinu poate afecta o parte din teritoriul administrativ si teritoriul intravilan.

Acelasi fenomen poate fi generat de barajul Voila-priza Voila.

� Alimentare cu apa

In prezent, alimentarea cu apă a gospodăriilor individuale şi a dotărilor social-culturale din comuna Şotrile se realizează prin captări individuale ale apei subterane freatice prin intermediul puţurilor săpate si prin intermediul captarilor rudimentare a izvoarelor care afloreaza pe teritoriul localitatii. Comuna nu dispune de un sistem public de alimentare cu apă.

Conform aquis-ului comunitar privind capitolul 22 (protecţia mediului înconjutător) semnat la aderarea în U.E., România a solicitat o perioadă de tranziţie de 15 ani, până în anul 2022 privind calitatea apei destinate consumului uman (Directiva 98/83/EC).

Orizontul acvifer freatic contine in general apa improprie consumului casnic, ca urmare a contaminarii cu substante pesticide folosite in agricultura,sau ca urmare a contaminarii cu apa rezultata din dejectii prin infiltratii din puturi absorbante si latrine.

In satul Sotrile in zona limitrofa cladirii in care functioneaza POSTA exista o fantana de apa la care s-au racordat un grup de case.Acest izvor are un debit foarte redus (cca. 0,1 l/s) si nu are instituita zona de protectie.

In satul Seciuri exista un izvor de apa care a fost captat din anii 1958-60 si a alimentat fosta colonie a santierului hidrotehnic Paltinu, la conducta de transport a apei fiind racordati o mare parte a locuitorilor din sat.

Apele subterane sunt prezente in tot cuprinsul teritoriului si afloreaza in numeroase zone sub forma de izvoare, de tip ascendent sau descendent.

In unele zone izvoarele au efecte negative asupra stabilitatii constructiilor datorita contactului permanent dintre apa si fundatii, acolo unde nivelul in amonte de izvorare este situat deasupra adancimii de fundare.


� Canalizare

Localitatea Sotrile nu dispune de un sistem centralizat de canalizare si epurarea a apelor uzate menajere.

Conform aquis-ului comunitar privind Capitolul 22 (protecţia mediului înconjutător) semnat la aderarea în U.E., România a solicitat o perioadă de tranziţie de 15 ani, până în anul 2022 privind epurarea apelor uzate urbane (Directiva 91/271/EEC).

Referitor la evacuarea apelor uzate din comuna Sotrile, mentionam ca in prezent locuitorii folosesc pentru colectarea apelor reziduale menajere latrine care constituie un permanent focar de infectie si de transmitere a bolilor. Rareori sunt amenajate la proprietati fose vidanjabile construite etans.

Dispunerea latrinelor în incinta proprietăţilor conduce mai ales in perioadele cu precipitatii abundente la deversări ale materiilor fecale si ale dejectiilor de la animale, atât în incinta proprietăţilor, cât şi pe arterele de circulaţie, situaţia respectivă generând un puternic impact negativ asupra condiţiilor de viaţă ale comunităţii.

La vilele de odihna din satul Lunca Mare sunt prevazut fose septice vidanjabile.

� Alimentare cu energie electrica

Comuna Sotrile este alimentata cu energie electrica de la sistemul energetic national prin LEA 20 kv.

� Telefonie

In zona comunei Sotrile ROMTELECOM S.A. are pozata o retea de cabluri telefonice aeriene si subterane, de importanta locala, interurbana si cabluri cu fibra optica. Cablurile telefonice subterane, sunt amplasate in canalizatie principala si secundara si in sapatura la 0,60 – 1,20 m. adancime. In zona DJ 102I, exista pozate cabluri telefonice subterane tip interurban si partial cablu telefonic cu fibra optica. De asemenea in zona satelor aferente comunei Sotrile, exista o retea de cabluri telefonice metalice amplasate subteran si aerian pe stalpi de energie electrica si stalpi de lemn Romtelecom, care siguralegaturile telefonice ale abonatilor din aceasta zona.

Abonatii Romtelecom din comuna sunt deserviti de :

- Centrala telefonica digitala de 250 de linii amplasata in satul Sotrile, ce deserveste un numat de cca. 200 abonati din satele Sotrile si Vistierul

-Centrala telefonica digitala de 250 de linii amplasata in satul Lunca Mare,ce deserveste un numar de cca 200 abonati din satele Lunca Mare, Plaiul Campinei si Seciuri.

-Satul Plaiul Cornului este deservit de centrala telefonica din Breaza.

Comuna este acoperita in totalitate de reţeaua de telefonie fixa a Romtelecom. Din punctul de vedere al telefoniei mobile, teritoriul comunei este acoperit de antenele companiei: Cosmote .

Televiziunea prin cablu acoperă parţial teritoriul comunei.


� Alimentarea cu caldura

In comuna Sotrile nu exista retea de gaze naturale. Căldura necesara pentru īncălzirea spatiilor de locuit si pentru prepararea hranei se obţine prin arderea combustibililor solizi (lemn si cărbune), īn sobe, realizate după soluţii locale, fără o bază tehnica corectă, cu implicaţii asupra randamentului si siguranţei īn exploatare.

Incălzirea locuinţelor se mai face şi cu centrale termice cu combustibil solid.

Lemnul pentru foc se procură din fondul forestier local sau regional (exploatări mai mult sau mai puţin controlate), constatāndu-se o reducere a fondului forestier ce va avea repercusiuni negative asupra mediului īnconjurător.

Se constata, după anul 1990, o reducere a folosirii cărbunelui, īn principal datorită lipsei de siguranţa īn exploatare (scapari de gaze si rezistentă mică a sobelor īn timp), precum si a scaderii volumului de carbune exploatat in zona.

Situaţia se prezintă la fel si īn ceea ce priveşte spaţiile īncălzite din clădirile social-culturale de pe teritoriul comunei.

� Alimentarea cu gaze

In comuna Sotrile nu exista retea de gaze naturale. Incalzirea constructiilor existente se face local pe baza de combustibil solid (lemne,carbuni), lichid (motorina, petrol), gaze petroliere lichefiate si energie electrica.

Pe teritoriul comunei este amplasata conducta Ø12˝ de motorina cu traseul Ploiesti-Brasov, proprietatea Petrotrans SA aceasta fiind amplasata in intravilan.

Conducta existenta are o vechime mare si nu se cunoaste exact pozitia ei de montaj. In zonele cu pamant redat proprietarilor,exista riscul sa se construiasca sau sa se faca diverse amenajari peste conducat existenta care contine fluid sub presiune, inflamabil si toxic.

� Gospodarie comunala

Pe teritoriul comunei Sotrile nu exista amplasament amenajat pentru depozitarea gunoiului.

Comuna Sotrile face parte din Asociaţia de dezvoltare intercomunitară de utilităţi publice pentru serviciul de salubrizare „Parteneriatul pentru managementul deşeurilor-Prahova”, constituită în scopul înfiinţării, organizării, reglementării, gestionării, exploatării şi monitorizării în comun a serviciului de salubrizare pe raza de competenţă a unităţilor administrativ-teritoriale membre, precum şi realizarea în comun atât a Proiectului „Managementul Deşeurilor în judeţul Prahova” cât şi a altor proiecte de investiţii publice de interes zonal sau regional destinate extinderii infrastructurii de management al deşeurilor, având la bază Planul Naţional de Gestionare a Deşeurilor şi Strategia Naţională de Gestionare a Deşeurilor, a Planului Regional de Gestionare a Deşeurilor pentru regiunea Sud Muntenia şi a Planului Judeţean de Gestionare a Deşeurilor pentru judeţul Prahova.


Activitatea de salubrizare a comunei Sotrile este asigurata de S.C. ITECOL TEHNICA S.R.L.., care asigura transportul reziduurilor menajere la rampa ecologica Valenii de Munte.

Colectarea locala se face prin pubele si containere.

Conform aquis-ului comunitar privind Capitolul 22 (protecţia mediului înconjutător) semnat la aderarea în U.E., România a solicitat o perioadă de tranziţie de 10 ani, până în anul 2017 privind depozitarea deşeurilor (Directiva 99/31/EC).

1.3. Relaţia cu alte programe şi planuri relevante

Planul Urbanistic General al Comunei Şotrile a fost elaborat având în vedere Strategia Judeţeană, precum şi prevederile POS Mediu, care reprezintă unul din cele mai importante documente de programare şi care contribuie la implementarea strategiilor naţionale şi sectoriale de mediu, cu respectarea priorităţilor de dezvoltare naţionale după cum au fost stabilite în Planul Naţional de Dezvoltare 2007-2013 (PND) şi a priorităţilor strategice pentru fondurile structurale şi de coeziune stabilite în Cadrul Naţional Strategic de Referinţă (CNSR). Planul Urbanistic General se bazează pe obiectivele şi priorităţile strategice stabilite în documentele/strategiile judeţene şi naţionale:

� Planul Naţional de Acţiune pentru Mediu;

� Planul Local de Acţiune pentru Mediu Prahova;

� Strategia de Dezvoltare Durabilă a României orizont 2025;

� Planul de Dezvoltare Durabilă a Judeţului Prahova în perioada 2007-2013

� Master plan judeţul Prahova privind apa-apa uzată

� Strategia Naţională pentru Gestionarea Deşeurilor;

� Planul Regional de Gestionare a Deşeurilor - Regiunea 3 Sud Muntenia

� Planul Naţional de Gestiune a Deşeurilor 2007 - 2013;

� Plan judeţean de gestionare a deşeurilor – Prahova (2006 -2013)

� POS Mediu 2007-2013; Obiectivele POS sunt:

• Îmbunătăţirea accesului la infrastructura de apă prin asigurarea serviciilor de alimentare cu apă şi canalizare în majoritatea zonelor urbane până în 2015;

• Ameliorarea calităţii solului prin îmbunătăţirea managementului deşeurilor şi reducerea numărului de zone poluate istoric în minimum 30 de judeţe până în 2015;

• Reducerea impactului negativ cauzat de centralele municipale de termoficare vechi cu cele noi preluate de localităţi până în 2015;

• Protecţia şi îmbunătăţirea biodiversităţii şi a patrimoniului natural prin sprijinirea implementării reţelei NATURA 2000;

• Reducerea riscului de dezastre naturale prin implementarea măsurilor preventive în cele mai vulnerabile zone până în 2015;

• Strategia naţională privind alimentarea cu energie termică a localităţilor prin sisteme de producere şi distribuţie centralizate;

• Strategia cu privire la serviciile publice de încalzire urbană;


• Strategia de dezvoltare durabilă a serviciilor publice de salubrizare şi a managementului integrat al deşeurilor solide;

• Strategia Naţională pentru accelerarea dezvoltării serviciilor comunitare de utilităţi publice;

• Strategia Natională pentru protectia impotriva inundaţiilor;

• Strategia Naţionala pentru protectia atmosferei.

2. ASPECTE RELEVANTE ALE STĂRII MEDIULUI

2.1. Aspecte relevante ale stării actuale a mediului

Evaluarea stării actuale a mediului s-a facut pe baza informaţiilor şi a datelor disponibile în momentul elaborării Raportului de mediu. Conform HG nr. 1076/2004 şi ale Anexei I la Directiva 2001/42/CE factorii de mediu care sunt avuţi în vedere în cadrul evaluării de mediu pentru planuri şi programe sunt: biodiversitatea, populaţia, sănătatea umana, fauna, flora, solul/utilizarea terenului, apa, aerul, factori climatici, valorile materiale, patrimoniul cultural, patrimoniul arhitectural şi arheologic, peisajul, gestionarea deşeurilor, infrastructura rutieră.

2.1.1. Descrierea fizico-geografică

Comuna Şotrile este situată in partea central – estică a ţării pe partea stângă a bazinului hidrografic din cursul mediu – superior al râului Prahova.

Coordonate geografice:

• coltul cel mai vestic, meridianul de 25°40’ 43,7”longitudine estică;

• cel mai estic punct meridianul de 25°45’ 36,5” longitudine estică;

• cel mai nordic punct paralela de 45° 15’1,8” latitudine nordică;

• cel mai sudic punct paralela de 45°10’23,8” latitudine nordică.

În momentul actual, comuna este compusă din şase sate : Şotrile (resedinţa comunei) şi satele aparţinătoare Plaiul Campiei, Lunca Mare, Seciuri, Plaiul Cornului, Vistieru. Fiind extrem de apropiate şi legate strâns între ele, istoria are trasee în mare parte comune.

Vecinătăţile conform planului de încadrare în zonă sunt:

• la sud: Municipiul Campina;

• la est: Comuna Brebu;

• la nord: Secaria;

• la nord-vest: Comarnic;

• la vest: Breaza;

• la sud-est: Cornu.


Figura 8: Încadrare în zonă


Figura 9: Harta rutieră

Cea mai veche reprezentare cartografică a zonei studiate este harta austriacă din anul 1791. În aceasta zonă apar figurate vetrele localităţilor aferente: Comarnic, Secaria, Tesila, Trăisteni, Brebu, Cornu, Şotrile precum şi principalele drumuri care străbăteau teritoriul. Alături de cele două rute majore, pe valea Prahovei şi pe Valea Doftanei, precum şi drumul spre Secăria prin Comarnic şi legătura cu Tesila, aparea şi un drum de "plai" care lega Secăria de Sinaia.

Din punct de vedere morfologic teritoriul comunei se situează în zona dealurilor subcarpatice, subzona internă a dealurilor înalte, la limita cu zona muntoasă a munţilor Baiului (masivul Gârbova).

Conform Hotarârii de Guvern nr, 949/2002, comuna Şotrile se încadrează pe baza criteriilor prevazute de lege şi anume altitudine mai mare de 600 m si pante mai mari de 20°, în grupa comunelor montane.

Pe baza datelor geomorfologice pe teritoriul administrativ al comunei Şotrile s-au identificat următoarele forme de relief:

• zona muntoasă ce se extinde pâna în dreptul vârfului Şotrile, dar către vest zona se îngustează către limita cu oraşul Comarnic.

• zona subcarpatilor interni este reprezentată prin Dealurile subcarpatice dintre râul Prahova şi Buzau denumiţi şi Subcarpaţii Prahovei;

• zona de terasa joasă a râului Doftana.


Altitudinea maximă existentă pe teritoriul administrativ al comunei Şotrile este atinsă în Vf. Frumos (1047,2 m), iar cea minimă este de 470 m pe valea Doftanei la limita cu teritoriul comunei.

Diferenta altimetrică înregistrata pe teritoriul comunei Şotrile este de 580 m.

Trasaturile morfogeografice actuale ale teritoriului analizat sunt rezultatul acţiunii combinate a factorilor interni (tectonica, structura, litologie) şi a celor externi (climatici, biologici, hidrologici).

Conform litologiei şi tectonicii zonei, direcţia structurilor principale este de la vest la est, conforma cu directia culmilor deluroase secundare (piscul Corneanu).

Rocile stâncoase dure ocupă culmile deluroase proeminente, iar cele mărnoase şi argiloase, formeaza zone depresionare.

Versanţii constituiţi predominant din roci mărnoase, sau roci stâncoase puternic tectonizate, sunt în cea mai mare parte afectaţi de alunecări de teren active sau stabilizate cu un relief specific, valurit, în trepte cu zone depresionare şi bombamente.

Din punct de vedere geologic Zona Flisului ocupă cea mai mare parte a Subcarpaţilor interni şi este alcatuită din formaţiuni sedimentare de vârsta cretacică (calcare, conglomerate, gresii, marne şi marno-calcare), paleogene (marne, calcare, disodile, gresii şi marne) antrenate in structura tectonica complexa a pânzelor de sariaj si depozite paleogen – miocene (gresii, conglomerate, tufuri, gipsuri, argile, marne, marno calcare) ce formeaza cuvertura post-tectonica a unitatilor cu tectogeneza miocen inferioara.

Formatiunile geologice ce afloreaza în zona comunei Şotrile apartin cretacicului din cadrul pânzelor de Bobu şi Teleajen si eocenului, oligocenului in cadrul pânzei de Tarcau intervalului maestrichtian – priabonian în cadrul cuverturii post – tectonice a unitatilor cu tectogeneza cretacic superioara, intervalului miocen – bessarabian din cadrul cuverturii post-tectonica a unitatilor cu tectogeneza miocen – inferioara si cuaternarul reprezentat prin Holocenul superior (aluviunile recente ale râului Doftana din zona de lunca si depozitele aluvionare ce apartin terasei joase).

Din punct de vedere hidrogeologic apele subterane din cuprinsul teritoriului comunei Şotrile depind de distanta fata de apele curgatoare, altitudine, litologia şi structura rocilor, gradul de fisuraţie şi prezenta liniilor tectonice.

Zonele de terasă alcatuite din depozite aluvionare de pietriş cu bolovanis si nisip constituie un important colector al apelor din precipitatii. Este posibilă şi o alimentare din subteran, din structurile sinclinale sau prin circulatia apei pe fisuri şi linii tectonice.

Formaţiunile cretacice grezoase sau conglomeratice permit circulaţia apelor meteorice pe fisuri şi linii tectonice şi apariţia lor sub forma de izvoare la Seciuri şi in partea de nord a satului Vistieru.

Conglomeratele de Brebu constituie un bun colector al apelor meteorice şi constituie partial sursa de alimentare a satului Şotrile

Marnele şi argilele sunt roci impermeabile, iar circulatia apelor este dificil de realizat.

Cea mai mare parte a comunei se alimenteaza din puţuri rurale cu apa nepotabilă, alimentate doar din precipitatii. În perioadele secetoase, aceste puturi seaca.

În ceea ce priveşte riscul de inundaţie panta mare a versantilor si a talvegurilor vailor permit scurgerea rapida a apelor din precipitatii dar favorizeaza eroziunea malurilor.


Eroziuni ale malurilor se observa de-alungul retelelor hidrografice pe tot teritoriul comunei. Vaile din partea de sud a satului Lunca Mare, datorita litologiei zonei (pietrisuri cu nisip si bolovanis - zona de alterare a conglomeratelor de Brebu) transporta la viituri importante cantitati de sedimente si afecteaza zona de debusare catre valea Doftanei.

Seismicitate

Comuna Şotrile se situează conform stasurilor şi normativelor în vigoare într-o zonă cu intensitate seismica foarte mare astfel:

Conform SR 11100 - 1 / 93, comuna Şotrile se încadrează zonei macroseismice de gradul 81 pe scara MSK, unde indicele 1 corespunde unei perioade de revenire de 50 ani (minimum), iar conform reglementarii tehnice „Cod de proiectare seismica - Partea I - Prevederi de proiectare pentru cladiri, indicativ P 100 / 1 – 2006, prezintă o valoare de vârf a acceleratiei terenului ag = 0.28 g, pentru cutremure cu intervalul mediu de recurenta IMR = 100 ani cu perioada de control (colt) a spectrului de raspuns Tc = 1.00 sec.

Figura nr.10: Valoarea de varf a acceleraţiei terenului pentru proiectare, ag pentru cutremure avand intervalul mediu de recurenta IMR = 100 ani


Figura nr.11: Perioada de control (colt), TC pentru proiectare

Efectele cutremurelor asupra locuinţelor sunt amplificate şi de prezenta liniilor tectonice care sunt prezentate pe Harta geologică a teritoriului comunei Şotrile.

În urma evaluării riscului de instabilitate şi a riscului geotehnic, s-a întocmit harta cu zonarea geotehnică a comunei delimitându-se urmatoarele zone:

• Zone improprii de construit reprezentate prin:

- zonele de curs ale reţelei hidrografice;

- zonele de versant cu panta mare cu potential ridicat de instabilitate şi probabilitate mare – foarte mare de producere a alunecărilor de teren;

• Zone bune de construit cu amenajari speciale în care sunt cuprinse zonele de culme deluroasa înguste, versanţii cu panta medie afectaţi de alunecari de teren stabilizate sau active dar superificiale cu adâncimi ale planului de alunecare mai mici de 2.00 m.

La proiectarea si executarea construcţiilor, măsurile speciale şi lucrarile de amenajare ce sunt necesare constau din:

- amenajarea suprafetei şi realizarea unor platforme,

- lucrari de susţinere (ziduri de sprijin, banchete, ranforti cu bolti de sprijin, ancoraje

- lucrari de drenare a apei subterane

Amenajarea suprafetei versantilor se va face prin lucrari de combatere a eroziunii solului (lucrari de colectare a apelor de scurgere, cleionaje, inierbare si impadurire) evitarea excavaţiilor la baza versantilor, sau crearea unor suprasarcini in partea superioara a acestora, matarea crapaturilor de pe suprafetele deja alunecate, nivelarea suprafetei si asigurarea scurgerii rapide a apelor de precipitatii, descarcarea versantilor la partea la partea superioara, combinata cu realizarea unor banchete de sprijin la baza.


Lucrari de sustinere pentru stabilizarea alunecărilor constau din ziduri de sprijin, ranforţi cu bolţi de sprijin, sustineri cu piloti, coloane si barete si sustinerea prin ancoraje.

Drenarea apei subterane

Solutiile de drenare a apei subterane sunt variate, in functie de caracteristicile alunecarilor. Lucrarile necesare eliminarii excesului de umiditate sunt drenurile superficiale, sub forma de santuri umplute cu balast, retele de puţuri cu drenuri de legatura, drenajul prin foraje orizontale in forma de spic.

Zone bune de construit fara amenajari repezentate prin terasa joasă pe care este situată vatra satului Lunca Mare.

Clima Condiţiile climatice sunt diferentiate în cadrul teritoriului, fiind de tip continental moderat

pentru zona muntoasă si de tranzitie intre tipul continental moderat si cel continental pentru zona deluroasa.

Pentru zona muntoasa

▫ temperatura medie anualã este de 5° C;

▫ temperatura maxima absoluta de +31° C;

▫ temperatura minima absoluta de - 34°; ▫ precipitatii medii anuale 800 - 900 mm ▫ adâncimea maxima de inghet este 1.00 m (STAS 6054/77 );

Pentru zona deluroasa

▫ temperatura medie anualã este de 7 - 9° C;

▫ temperatura maxima absoluta de +36° C;

▫ temperatura minima absoluta de - 30°; ▫ precipitatii medii anuale 700 mm ▫ adâncimea maxima de inghet este 1.00 m (STAS 6054/77 );

Conform STAS 10101/20 - 90, comuna Şotrile se încadreaza din punct de vedere al actiunii vântului în zona A. Viteza mediata pe 2” este de v2m = 22 m / sec, iar presiunea dinamica de baza stabilizata la inaltimea de 10 m este de 0.30 kN/m2.

Circulaţia aerului influenţează în mod direct dispersia poluanţilor în atmosferă. Directia predominanta a vânturilor este N si NW canalizata de-alungul retelei hidrografice principale din zona si anume râurile Prahova si Doftana.

Cu privire la incarcarea data de zapada (STAS 10101 / 21 - 92) teritoriul studiat apartine zonei B, cu o incarcare de referinta gz = 1,2 kN/m2 cu perioada de revenire de 10 ani si gz = 2,0 kN/m2 cu o perioada de revenire de 50 ani.


2.1.2. Factorul de mediu ”Apa”

Reteaua hidrografică de pe teritoriul comunei Şotrile apartine sistemului hidrografic al Ialomiţei prin afluentul sau râul Prahova.

Râul Prahova prezinta în zona adiacenta (comuna Cornu) o albie cu latimea de cca. 300 m, incastrata in roca de baza cu cca 1.00 m .

Traseul râului prezinta la inceput un curs cu directia NNW – SSE, apoi de la cca. 1,000 km amonte de confluenta cu pârâul Câmpinita, cursul apei este de la NW catre SE.

Râul Prahova primeşte ca afluenti principali pe partea stânga din zona cercetata, Pârâul Câmpiniţa care se formează prin confluenta văii lui Andrei cu valea Boncului si primeste numerosi afluenti dintre care mai important pe partea stânga este valea Batrânei.

Aceste văi au caracter torential sunt adânci cu profil în forma “V” şi deaceea nu prezinta potential de risc cu privire la fenomenele de inundabilitate.

Râul Doftana, care se varsa în râul Prahova la sud de oraşul Câmpina constituie limita vestică cu comuna Brebu. Prezinta un curs amenajat prin barajul de la Paltinu si un mic baraj situat partial pe teritoriul comunei.

Datorita acestor amenajari se constata adânciri ale cursului si eroziuni ale malurilor in aval de barajul si pragul de fund din dreptul satului Plaiul Câmpinei.

Râul Doftana are numerosi afluenţi cu caracter torenţial şi debite dependente de volumul precipitatiilor din zona, dintre care cei mai importanti pe partea dreapta sunt: valea Secaria, valea Corneanu, valea Fiarelor, valea Schioapei, valea Pietrisului şi valea lui Tudorache.


Figura 12 : Hidrografia regiunii (Administraţia Naţională Apele Române)

Starea apelor de Suprafaţă

Încadrarea în clase de calitate se face conform Ordin nr. 161 din 16/02/2006, Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 511 din 13/06/2006 pentru aprobarea Normativului privind clasificarea calităţii apelor de suprafaţă în vederea stabilirii stării ecologice a corpurilor de apă.

Din cei 1308 Km lungime râuri monitorizate în anul 2009 în Bazinul Hidrografic Ialomiţa, 261 Km reprezentând 19.95 % s-au încadrat în clasa I de calitate – stare ecologică foarte bună, 308 Km reprezentând 23.55 % s-au încadrat în clasa a II-a de calitate – stare ecologică bună, 624 Km reprezentând 47.71 % s-au încadrat în a III-a de calitate – stare ecologică moderată, 115 Km reprezentând 8.79 % s-au încadrat în a IV-a de calitate – stare ecologică slabă.

Asemănător anilor precedenţi, în Bazinul Hidrografic Ialomiţa nici o secţiune de monitoring nu s-a încadrat în stare ecologică proastă. Din punct de vedere biologic ponderea cea mai mare o au apele din clasa a III-a de calitate sau stare ecologică moderată.

Comparativ cu anul 2008, în Bazinul Hidrografic Ialomiţa din punct de vedere biologic numărul kilometrilor care nu s-au încadrat în clasa I şi a II-a de calitate a crescut de la 556 km la 739 km, reprezentând zone critice, care necesită îmbunătăţirea calităţii apei sub aspectul stării ecologice.


Clasa a III-a de calitate – stare ecologică moderată

• Râul Ialomiţa, secţiunea SE Târgovişte Nord – evacuare SE Târgovişte Sud: 7 km;

• Râul Ialomiţa, secţiunea conf. râul Izvorul – confluenţa râul Comana: 143 km;

• Râul Ialomiţa, secţiunea S.P. Condeşti – vârsare: 151Km;

• Râul Prahova, secţiunea evacuare Staţie Epurare Câmpina – vărsare: 136 km;

• Râul Cricovul Sărat, secţiunea confluenţa Matiţa – vărsare 65 km;

• Râul Snagov Ciaur, pe întreg cursul: 47 km;

• Râul Teleajen, confluenţa râul Telega – confluenţa râul Dâmbu: 31 km;

• Râul Dâmbu, evacuare Staţia de Epurare Jovila Păuleşti – evacuare Staţia de Epurare Ploieşti: 16 km;

• Râul Sărata, izvoare – confluenţa râul Naianca: 28 km;

Ape subterane

Alimentarea cu apă a localităţilor componente comunei Şotrile se realizează în sistem necentralizat din subteran, prin fântâni, captări de izvoare şi foraje proprii.

Pe teritoriul comunei nu exista sitem de monitorizare a calităţii apei.


2.1.3. Factorul de mediu ”Aer” Aerul este factorul de mediu care constituie cel mai rapid suport ce favorizează

transportul poluanţilor în mediu. Poluarea aerului are multe şi semnificative efecte adverse asupra sănătăţii populaţiei şi poate provoca daune florei şi faunei în general. Din aceste motive acordăm o atenţie deosebită activităţii de supraveghere şi de îmbunătăţire a calităţii aerului.

Din punctul de vedere a calității aerului se poate aprecia că aceasta este ”bună”. Nu sunt surse majore de poluare a aerului. Având în vedere specificul localității, capacitățile productive industriale și ocupația majorității populației, în principal în sectorul agricol, principalele surse antropice de poluare a aerului care pot fi luate în considerație sunt:

• activitățile de creștere a păsărilor și animalelor în gospodăriile populatiei, de la care se emană amoniac și metan prin fermentarea dejectiilor.

• arderea combustibililor pentru prepararea hranei și încălzirea locuințelor (dioxid de carbon, monoxid de carbon, oxizi de sulf, oxizi de azot);

• surse mobile (autoturisme, mașini de trasport și utilaje agricole) generatoare de oxizi de carbon, oxizi de sulf și oxizi de azot;

• depozitările necontrolate de deșeuri, generatoare de oxizi de carbon și metan;

Amploarea mică a acestor activități a determinat ca în Ordinul MMGA nr. 348/2007 privind încadrarea localităților în cadrul Regiunii 3, potrivit prevederilor Ordinului ministrului apelor și protecției mediului nr. 745/2002 privind stabilirea aglomerărilor urbane și clasificarea aglomerărilor și zonelor pentru evaluarea calității aerului în România, localitatea Şotrile să fie încadrată astfel:

- în lista 3, sublista 3.1. ca zonă pentru care nivelurile concentrației unuia sau mai multor poluanți sunt mai mici decât valoarea limită dar se situează între acestea și pragul superior de evaluare pentru pulberi în suspensie (PM10);

- în lista 3, sublista 3.2. - Zonele unde nivelurile concentraţiilor unuia sau mai multor poluanţi sunt mai mici decât valoarea limită, dar se situează între pragul superior de evaluare şi pragul inferior de evaluare pentru pentru dioxid de sulf (SO2);

- în lista 3, sublista 3.3 ca zonă unde nivelurile unuia sau mai multor poluanți sunt mai mici decât valoarea limită dar nu depășesc pragul inferiror de evaluare pentru dioxid de azot și oxizi de azot (NO2/NOx), pentru plumb (Pb), pentru monoxidul de carbon (CO) și benzen (C6H6).

În localitate nu există o ”stație fixă de monitorizare a calității aerului” pe considerentul că nu sunt surse de poluare fixe. Acest aspect este confirmat și de încadrarea localității conform cu Ordinul Ministerului Mediului și Gospodăririi Apelor nr. 348/2007 ca zonă nepoluată, în care nu există surse antropice de poluare.


Reţeaua de monitorizare a aerului în judeţul Prahova

Figura nr.13 : Reţeaua Naţională de Monitorizare a Calităţii Aerului, Regiunea 3: Sud-Muntenia

La nivelul anului 2009 calitatea aerului în municipiul Ploieşti a fost monitorizată prin măsurători orare sau zilnice în 14 statii (6 staţii automate şi 8 staţii manuale).

În urma analizelor efectuate în perioada ianuarie - decembrie 2009 comparativ cu perioada ianuarie - decembrie 2008 se observă:

o creşteri ale valorilor medii anuale măsurate ale poluanţilor: aldehidă formică, amoniac, hidrogen sulfurat.

o scăderi ale valorilor medii anuale măsurate ale poluanţilor: dioxid de azot, dioxid de sulf, monoxid de carbon, PM10

Nivelul zgomotului

Limitele maxim admisibile pe baza cărora se apreciază starea mediului din punct de vedere acustic în zona unui obiectiv generator de zgomot sunt precizate în STAS 10009 - 88 şi prevăd, la limita unei incinte industriale, valoarea maxima de 65 dB(A) (tabelul 3 din STAS - ul amintit), iar ceea ce priveste amplasarea clădirilor de locuit (tabelul 2.5 din acelasi STAS), aceasta se va face în asa fel încât să nu depăşească valoarea maximă de 50 dB(A) pentru nivelul de zgomot exterior clădirii, măsura la 2 m în fatada acesteia în conformitate cu STAS 6161/1 - 79. De asemenea, tot în STAS 10 009/88 (ACUSTICA URBANĂ - Limitele admisibile ale nivelului de zgomot) sunt specificate (cap.2, tabelul 1) valorile admisibile ale nivelului de zgomot exterior al străzii, măsurate la bordura trotuarului ce margineste partea carosabila, stabilite în funcţie de categoria tehnică a străzilor (respectiv de intensitatea traficului).

Din evaluările efectuate rezultă următoarele aspecte:

▫ principala sursă de zgomot este reprezentată de traficul rutier, de basculantele de mare tonaj care tranzitează localitatea;

▫ activitatea economică (comerţ) contribuie într-o mai mică măsură la poluarea sonoră directa, dar indirect (prin transporturi mai ales cu vehicule grele) îşi aduce contribuţia sa.

Staţii de monitorizare acalitătii aerului


2.1.4. Factorul de mediu ”Sol”

Ca interfata dintre pamant, aer si apa, solul este o resursa neregenerabila care indeplineste mai multe functii vitale:

o producerea de hrana/biomasa;

o depozitarea, filtrarea si transformarea multor substante (incluzand apa, carbonul, azotul);

o sursa de biodiversitate, habitate, specii si gene;

o serveste drept platforma/mediu fizic pentru oameni si activitatile umane;

o sursa de materii prime, bazin carbonifer;

o patrimoniu geologic si arheologic.

Fondul funciar

Fondul funciar a fost reglementat prin Legea nr. 18/1991, cu modificările şi completările ulterioare.

Calitatea solurilor

Factorul litologic are un rol esential in individualizarea tipurilor de sol. Solurile brune luvice (clasa argiluvisoluri) au cea mai mare raspandire ele constituind fondul pedologic in majoritatea zonelor impadurite. Pe povarnisurile nordice, sculptate in roci relative acide, sunt soluri brune acide, cu mull sau chiar cu moder aflate sub paduri de fag. Dar in aceste zone, unde se manifesta o eroziune puternica apar frecvent, pe suprafete intinse, regosoluri, pe unele locuri si roca la zi.

In zona analizata invelisul de sol este diferentiat dupa formele de relief, expunerea acestora, dupa caracterul litologic al sedimentelor de solificare, conditiile microclimatice pe versanti si in legatura cu vegetatia.

Clasa argiluvisolurilor este reprezentata de solurile brune argiloiluviale. Au orizont Ao-Bt-C si apar de o parte si de alta a paraurilor in sectorul inferior al acestora. Aceste soluri au reactie slab acida spre neutra, o buna aeratie si activitate microbiologica. Asociate acestora sunt solurile brune eu-mezobazice ce apartin cambisolurilor. Au reactie slab acida spre neutra, gradul de saturatie in baze fiind de peste 55%.

Sectorul mijlociu este ocupat preponderent de soluri brune acide, brune acide intelenite uneori asociate cu regosoluri. Solurile brune acide apartin clasei cambisolurilor si au o larga dezvoltare pe ambii versanti sub padurile de amestec dezvoltate pe roci mai acide. Regosolurile au orizont Ao-A/C-C, sunt soluri cu profil scurt a caror orizont superior este urmat de materialul parental provenit din roci neconsolidate, in conditiile unor declivitati relativ mari. Ocupa areal relativ extinse in cadrul versantilor, cadrul interfluviilor, sub pajisti de slaba calitate, deci sunt caracteristice, in special, portiunilor de versant defrisate.

Solurile brune acide si brune feriiluviale ocupa altitudinile cele mai mari ale perimetrului, respectiv sectoarele interfluviale si sectorul de obarsie al raurilor. Solurile brune feriiluviale apartin clasei spodosolurilor, frecvent aceste soluri sunt nestructurate si prezinta fertilitate redusa datorita deficitului de substante nutritive.

In concluzie se poate afirma ca pe suprafata teritoriului administrativ al comunei Şotrile se dezvolta atat soluri evoluate cat si slab evoluate (pe interfluvii si partea superioara a versantilor),


iar principalii factori care determina repartitia nivelurilor de soluri sunt: relieful, topoclimatele, materialul parental si tipul de vegetatie. Predomina cambisolurile, soluri erodate, in sectorul superior si soluri afectate de pseudogleizare in sectorul inferior al paraurilor.

Principalele surse de poluare a solului sunt:

o deversarea accidentala de materiale provenite de la gospodarii rurale individiale; o depozitarea necontrolata a deseurilor menajere pe maul raurilor; o taierea necontrolata a padurilor, care afecteaza mediul natural; o utilizarea necorespunzătoare a ingrăsămintelor chimice şi naturale ce determină poluarea solului şi stratului freatic cu nitrati şi nitriţi.

Principalele procese de degradare a solului cu care se confrunta comuna Şotrile:

o cursuri de apă fără lucrări de regularizare (eroziuni de mal); o prezenţa fenomenului de alunecare a terenului în unele zone de văi şi viroage neregularizate si

in unele zone care au suferit defrişări (terenuri cu pante, în zona de pădure);

Comuna Şotrile nu se afla printre localitatile din judetul Prahova mentionate in Ordinului

1552/2008 pentru aprobarea listei localităţilor pe judeţe unde există surse de nitraţi din activităţi agricole pentru care se stabilesc programe de actiune care contin masuri obligatorii privind controlul aplicarii ingrasamintelor pe terenurile agricole.

Agricultura este puternic implicata in protectia mediului, ea fiind pe rand (uneori simultan) obiect al poluarii si sursa de poluare. Solul este constrans sa primeasca noxele generate de trafic si de fenomene meteorologice precum si de activitati poluatoare, acestea incorporandu-se in produsele agricole si animaliere: astfel se induc, atat in recolte cat si in productia animala, substante potential toxice care degradeaza frecvent ecosistemele zonale. In perspectiva aprecierii productivitatii terenurilor agricole este necesar a se cunoaste amanuntit echilibrul ecologic in toate acele locuri care inconjoara terenurile pe care cresc recoltele si plantatiile ca si insasi agroecosisteme.

O sursă de poluare a solului cu metale grele, o constitue gazele de eşapament de la motoarele autovehiculelor ce folosesc drept combustibil benzină şi motorina al cărui efect se remarcă, mai ales, pe o fâşie de 0 – 7 m lăţime de-a lungul ambelor părţi carosabile ale şoselelor.

Agenţia pentru Protecţia Mediului Prahova, monitorizează calitatea solurilor, din punct de vedere al conţinutului de metale grele (Cd, Pb, Zn, Ni, Cu), din imediata vecinătate a principalelor artere de circulaţie din Municipiul Ploieşti, Valea Prahovei şi Valea Teleajenului, astfel:

� In Municipiul Ploiesti, în 7 puncte de monitorizare: Hipodrom, Gara de Sud, Liceul Mihai Viteazu, Catedrala Sf. Ioan, Intersectie Mihai Viteazu, Restaurant Nord, Cablu Romanesc;

� Pe DN1-Valea Prahovei, în 6 puncte de monitorizare: Băicoi (Paralela 45), Câmpina, Comarnic, Sinaia, Buşteni şi Azuga.

� Pe Valea Teleajenului, în 5 puncte de monitorizare: Moara Domneasca, Pod Blejoi, Gura Vitioarei, Maneciu şi Cheia.


PLUMB

0

5

10

15

20

25

Baicoi Campina Comar nic Sinaia Busteni Azuga

Conc.

[mg/k

g s

ubst.

uscata

]

Valoare medie anuala CM A

DN1 – Valea Prahovei

În urma monitorizării calităţii solului din punct de vedere al conţinutului de metale grele, în cele 6 puncte de monitorizare de pe DN1 – Valea Prahovei, valorile medii anuale măsurate pentru indicatorii: nichel şi cupru valorile masurate depăşesc valorile normale din sol. Pentru indicatorii: plumb, zinc si cadmiu valorile medii masurate se incadreaza in valorile normale - conform Ordinului Ministerului Mediului 756 / 1997.

NICHEL

0.0

5.0

10.0

15.0

20.0

25.0

30.0

35.0

Baicoi Campina Comar ni c Sinaia Busteni Azuga

Conc.

[mg/k

g s

ubst.

uscata

]


ZINC

0

20

40

60

80

100

120

Baicoi Campina Comar ni c Sinaia Busteni Azuga

Conc.

[mg/k

g s

ubst.

uscata

]



0

0.2

0.4

0.6

0.8

1

1.2

Baicoi Campina Comarnic Sinaia Busteni Azuga

Conc. [m

g/k

g s

ubst.

uscata

]

CADMIU

Valoare medie anuala CMA

Figura nr. 14: Valorile medii anuale măsurate pentru indicatorii nichel, plumb, zinc, cupru, cadmiu

Pe teritoriul comunei nu exista sistem de monitorizare a calității solurilor.

Pentru o comuna cu un caracter agricol preponderent, utilizarea terenurilor sugereaza foarte bine profilul economic al ei si localitatilor sale.

Total teritoriu administrativ: 2941 ha; Numarul de gospodarii 1315

din care:

Terenuri agricole: 1722 ha. ~ 58,55%

din care: o Arabil: 61 ha o Fanete: 487 ha o Pasuni: 924 mp o Livezi: 250 ha

CUPRU

0

5

10

15

20

25

30

35

40

45

Baicoi Campina Comar nic Sinaia Busteni Azuga

Conc.

[mg/k

g s

ubst.

uscata

]



Terenuri neagricole: 1219 ha. ~ 41,45%

din care: o Paduri: 969 ha o Drumuri si teren degradat: 174 ha o Intravilan, inclusiv zone construite: 76 ha

Structura fondului funciar pe categorii de folosinţă şi proprietăţi

2007

Categorii de folosinţă Gospodării particulare

Societăti si unitati de stat

Total suprafata

Ha Ha Ha

TEREN AGRICOL, din care

-arabil 61 - 61

-pasune 239 685 924

-faneti 482 5 487

-livezi 250 - 250

-vii - - -

Total teren agricol 1.032 690 1.722

TERENURI NEAGRICOLE, din care:

Paduri: 32 647 969

Ape/Balti: - - -

Drum /CF/ teren degradat: - 174 174

Intravilan 75 1 76

Total teren neagricol 107 822 1.219

TOTAL suprafata 1429 1512 2941

- % 49% 51% 100%

Tabelul de mai sus arată modul de utilizare a teritoriului comunei Şotrile pe categorii de folosinţă.

Baza activităţii agricole o constitue teritoriul comunei, cum este el utilizat şi calitatea solurilor sub aspectul fertilităţii.

În cadrul folosinţei agricole ponderea de peste 58% o are cea arabilă ceea ce arată condiţiile

favorabile oferite de sol pentru o paletă largă de specii agricole.

În cadrul categoriei neagricol este de remarcat prezenţa pădurilor în suprafaţă de 969 ha şi

prezenţa drumurilor şi a terenurilor degradate: 174 ha.


Producţia vegetală şi animală constituie ramurile cu dezvoltare importantă în cadrul economiei teritoriului comunal.

In cadrul productiei vegetale sunt reprezentative suprafetele cultivate cu cereale, plante tehnice si legume.

Considerate în evolutie, suprafetele ocupate cu culturile de baza nu se mentin constante ca ordin de marime si se prezinta dupa cum urmeaza:


Culturi vegetale

În prezent predomina cultura cerealelor - porumb si culturile de cartof. Asigurarea activitatii de valorificare a acestor produse este redusa.

Evolutia suprafetelor culturiilor agricole

Cultura Suprafaţa cultivată (ha)

1985 1989 1990 1992 1994 1996 1998 2000 2002 2004 2005 2006 2007

Grau+secara

Orz+orzoaica

Porumb 45 103 20 20 11 11 10 8 12 10 10 10 10

Fasole 1 1 1 1 2 1 2 2 2 1 1 1 1

Cartofi 15 15 25 25 30 30 29 30 33 37 37 37 37

Legume 5 5 12 12 14 14 8 7 7 7 7

- ceapa uscata 1 1 2 2 3 3 2 1 2 2 2

- varza 2 2 1 1 1 1 1 1 1 1 1

- radacinoase 1 1 6 1 10 10 5 5 4 4 4

În cadrul acestui mare domeniu, preponderenta este agricultura cerealiera – cultivarea porumbului şi a cartofului, legumelor, fructelor.

Majoritatea suprafetelor agricole sunt plantate cu porumb fapt care se reflecta şi in productia de porumb boabe, rezultand cele mai mari cantitati.

Activitatea agricolă se desfăşoară in mare parte individual.


Din punct de vedere al conditiilor naturale pentru creşterea animalelor consideram acest microareal ca deosibit de favorabil pentru dezvoltarea zootehniei.

Actuala organizare a terenului agricol axata pe sistemul individual si nu asociativ conduce la un aspect destul de nefavorabil privind productia de lapte si carne.

In tabelul urmator sunt prezentate caracteristicile importante ale cresterii animalelor (nr. capete, productie de lapte si carne), precum si ale cresterii pasarilor şi a altor activitati:

Denumire 1989 1994 1998 2002 2005 2007

Bovine - asociatie

- particular 1080 461 456 565 562 564

Ovine - asociatie

- particular 2838 2809 1849 1319 1317 1317

Porcine - asociatie 314

- particular 662 104 165 270 270

Caprine - asociatie

- particular 522 140 140 57 106 106

Pasari - asociatie

- particular 7755 4000 5500 5114 7580 7580

Albine - asociatie

- particular 116 11 16 70 53 53

Cabaline - asociatie

- particular 136 106 108 110 152 152

Lapte vaca - litri

- particular 76140 87920 86000 115800 115800 115800

Lapte oaie - litri

- particular 6550 6750 2632 5000 5000 5000

Lapte capra - litri

- particular 6550 2640 765 540 540 540

Lana kg

- particular 3000 5900 2990 3150 3150 3150

Oua mii buc.

- particular 360000 444000 280000 424000 424000 424000

Carne taurine –to.

- particular 2904 2888 5605 9324 5886 5886


Activitatea de salubrizare din comuna Şotrile este asigurata de SC ITECOL TEHNICA SRL PLOIESTI, care colectează, compactează şi transportă deşeurile menajere şi stradale la rampa Ecologica Vălenii de Munte.

Colectarea locala se face prin pubele şi containere.

Deseurile evacuate de comună sunt in principal menajere cu următoarea compoziţie: • deşeuri fermentabile de origine vegetala si animala • deşeuri combustibile (hârtie, carton, textile, plastic) • deseuri inerte (metale, sticla, deseuri din constructii)

2.1.5. Factorul de mediu ”Biodiversitate”

Conform Legii 5/2000 privind privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a III-a - zone protejate, aplicată în cazul comunei Şotrile putem observa că nu exită valori de patrimoniu natural.

Zonele inalte de 1600 m respectiv culmile si varfurile sunt acoperite de o vegetatie subalpina cu tufarisuri si diferite asociatii de pajisti.

Figura nr.15: Pajişti secundare

Intre 1400 si 1650 m, in imediata vecinatate a padurii, se intalnesc palcuri de molizi cu dimensiuni mici, tufisuri cu ienupar pitic (Juniperus sibirica), arin (Alnus viridis), afin (Vaccinium myrtillus), merisor (V.vitis-idaea) etc. Se asociaza taposica (Nardus stricta), iarba vantului (Agrostis tenuis), pieptanarita (Cynosurus cristatus), tarsa (Deschampsia flexuosa), mai multe specii de licheni, muschi etc. In jurul stanilor, asociatiile cu paius sunt adesea inlocuite, datorita abundentei materiilor organice, cu hirusor (Poa annua), grasatoare (Sagina procumbes), rocoina (Stellaria media), trifoi (Trifolium repens); pe locurile batatorite apar stevia (Rumex alpinus) si urzica (Urtica dioica). Pe versantii din bazinele de receptie ale vailor se dezvolta palcuri cu paiusca (Festuca saxatilis), rogoz (Carex serpenvires), malaiul cucului (Sesleria rigida). Sub 1450 m urmeaza etajul forestier, format mai intai din paduri de conifere, mai ales

RAPORT DE MEDIU Comuna Ş

molid, apoi din amestec de esente de conifere cu foioase, iar de la 1000fag. Padurile de molid ocupa cea mai mare parte a culmilor s

Subarboretul se dezvolta in rarituri, in sectoare defrisate sau la marginea padurii, catre albiile vailor. Aici sunt frecvente exemplare de alun, arin, mesteacan, soc etc.

Figura nr. 16

Umiditatea mai accentuata si aproape constanta favorizeaza prezenta ferigilor, muschilor si ciupercilor. Doar in luminisuri, covorul vegetal este ceva mai bogat, iar florile imprima nuante aparte in verdele intens al padurii de molid. Alaturi de ghiocei, viorele, clopotei, degetarut, branduse sunt intalnite macrisul iepurelui, coltisor, zmeura, fragi. Fagulmai raspandit in jumatatea sudica si pe culmile dinspre Doftana, foamestec cu bradul, artarul (Acer pseudoplantanus), ulmulbetulus), frasinul (Fraxinus excelsior) etc.

Figura nr .17 : Ghiocelul (Galanthus


molid, apoi din amestec de esente de conifere cu foioase, iar de la 1000 fag. Padurile de molid ocupa cea mai mare parte a culmilor secundare si a versantilor

Subarboretul se dezvolta in rarituri, in sectoare defrisate sau la marginea padurii, catre albiile vailor. Aici sunt frecvente exemplare de alun, arin, mesteacan, soc etc.

Figura nr. 16 : Subarboret pe malul paraurilor

Umiditatea mai accentuata si aproape constanta favorizeaza prezenta ferigilor, muschilor si ciupercilor. Doar in luminisuri, covorul vegetal este ceva mai bogat, iar florile imprima nuante

in verdele intens al padurii de molid. Alaturi de ghiocei, viorele, clopotei, degetarut, branduse sunt intalnite macrisul iepurelui, coltisor, zmeura, fragi. Fagul mai raspandit in jumatatea sudica si pe culmile dinspre Doftana, formeaza paduri compacte sau in

(Acer pseudoplantanus), ulmul (Ulmus montana), carpenul(Fraxinus excelsior) etc.

Stratul erbaceu este bogat-floarea soareluighiocelul (Galanthus nivalis), brebenelul de muntecava), toporasul (Viola silvestris), piciorul(ranunculus), podbalul (Tussilago farfara),(Helleborus purpurascens), mierea ursuluimolissima), vinarita (Asperula odorata), macrisul iepurelui(Oxalis acetosella), laptele cucului (Euphorbia amygdaloides), leurda (Alium ursinum), coada caluluirogozul, rodul pamantului (Arum maculatum), coada cocosului (Polygonatum verticillatum), ochii pasaruicii(Myosotis palustris), ferigi,etc.

Galanthus L.)

53

m in jos din paduri de ecundare si a versantilor.

Subarboretul se dezvolta in rarituri, in sectoare defrisate sau la marginea padurii, catre albiile

Umiditatea mai accentuata si aproape constanta favorizeaza prezenta ferigilor, muschilor si ciupercilor. Doar in luminisuri, covorul vegetal este ceva mai bogat, iar florile imprima nuante

in verdele intens al padurii de molid. Alaturi de ghiocei, viorele, clopotei, degetarut, (Fagus silvatica), mult

rmeaza paduri compacte sau in (Ulmus montana), carpenul (Carpinus

floarea soarelui (Anemone), brebenelul de munte (Corydalis

(Viola silvestris), piciorul cocosului (Tussilago farfara), spanzul

(Helleborus purpurascens), mierea ursului (Pulmonaria (Asperula odorata), macrisul iepurelui

(Euphorbia amygdaloides), Alium ursinum), coada calului (Equisetum palustre),

(Arum maculatum), coada (Polygonatum verticillatum), ochii pasaruicii


Fauna Lumea animala a padurilor este bogata: numeroase insecte, pasari-privighetoarea, mierla, cinteza, gainusa de munte, reptile, mamifere comune Carpatilor-ursi, lupi, mistreti, cerbi, caprioare, vulpi, veverite etc. Se adauga o mare varietate de specii in frunzar si in solul de sub padure, ca si in apele curate ale paraielor ce se scurg spre Doftana si Prahova.

2.1.6. Conservarea resurselor naturale

Resursele naturale reprezintă capitalul natural, o componentă esenţială a bogăţiei tării.. Valorificarea acestor resurse prin exploatarea atat a materiilor prime neregenerabile, cât si a celor regenerabile si prelucrarea lor in procese necesare vieţii, determină în mare măsura stadiul de dezvoltare economica şi sociala a ţarii, starea mediului şi conditiile de trai ale populatiei.

Resursele naturale neregenerabile – resursele subsolului

În subteranul comunei Şotrile nu se gasesc zăcaminte de minereuri utile, exploatabile.

Resurse naturale regenerabile În albia raului Doftana se exploatează local, agregate minerale de rau, folosite ca

materiale de construcţie.

Caracteristica principală a acestor resurse consta in capacitatea lor de regenerare continua, in conditii normale de viata a ecosistemelor in care se gasesc (ex: apa, aerul, vegetatia, energia eoliana etc). Ele sunt practic inepuizabile, dar in acelasi timp sunt destructibile fiind sub influenta unor factori externi care produc transformari, uneori ireversibile asupra cadrului lor existential. In conditiile date, stocul disponibil la un moment dat se poate mentine stabil sau poate creste.

Resursele de materii prime regenerabile sunt cele mai importante resurse care susţin economia judeţului în prezent si se prefigureaza ca ponderea acestora este în continua crestere.

2.1.7. Factorul „Social”

a. Numărul populaţiei

Conform datelor furnizate de Institutul Naţional de Statistică în luna iulie 2007 populaţia comunei Sotrile era de 3475 locuitori. Pentru o mai buna întelegere a problemelor sociale cu care se confrunta comuna Şotrile, trebuie relevate cateva aspecte precum: evolutia populatiei, structura populatiei dupa diverse criterii, problemele legate de resursele şi piaţa forţei de muncă.

Evoluţia populatiei

Analiza se va face cu populatia înregistrată la recensamantele din anii: 1977, 1992 şi 2002.

La 1 iulie 2007, populaţia cu domiciliul stabil in comuna este de 3475 din care 1714 femei şi 1761barbati.

Volumul populaţiei comunei Şotrile (locuitori)

AN 1970 1980 1985 1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996 2002 2007

Total 3770 3813 3813 3792 3765 3592 3563 3555 3510 3501 3569 3475

RAPORT DE MEDIU Comuna Ş

1640

1660

1680

1700

1720

1740

1760

1780

1800

1820

2001 2002

3300

3400

3500

3600

3700

3800

3900

1970 1980 1985


Figura nr.

Populatia comunei Şotrile îdatorata mai multor factori printre care migratia populatiei.

b. Structura pe sexe

Structura pe sexe a populatiei comunei Sotrile ponderea populatiei masculine fiind putin scazuta comparativ cu ponderea populatiei feminine. Totusi, trebuie remarcat faptul ca populatia feminina a scazut constantant pana in anul 2007.

c. Structura pe vârste

Se pot identifica 2 generatii cu un volum mai ridicat: pentru grupa de varsta 35efect al politicilor pronataliste din timpul perioadei comunistecresterea natalitatii) si grupa de varsta 151989 care a insemnat o relativa bunastare pentru intreaga tara)natalitatea a scazut, numarul copiilor cu varsta cuprinsa între 5mic.


2002 2003 2004 2005 2006 2007

1985 1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996 2002 2007

Evolutia populatiei 1970 - 2007

: INS, Directia de statistica judeteana Prahova

Figura nr. 18: Evoluţia populaţiei în perioada 1970

Şotrile înregistreaza in perioada 1992 – 2007 o scdatorata mai multor factori printre care migratia populatiei.

e a populatiei comunei Sotrile este usor diferita de cea la nivel national, ponderea populatiei masculine fiind putin scazuta comparativ cu ponderea populatiei feminine. Totusi, trebuie remarcat faptul ca populatia feminina a scazut constantant pana in anul 2007.

Figura nr. 19: Structura pe sexe

. Structura pe vârste

identifica 2 generatii cu un volum mai ridicat: pentru grupa de varsta 35efect al politicilor pronataliste din timpul perioadei comuniste-Decretul din 1967 privind cresterea natalitatii) si grupa de varsta 15-19 ani (perioada imediat urmatoare1989 care a insemnat o relativa bunastare pentru intreaga tara) influentand pozitiv natalitate. natalitatea a scazut, numarul copiilor cu varsta cuprinsa între 5-9 si 0-4 ani fiind din ce în ce mai

55

-femei

-barbati

2007

Total

iei în perioada 1970 -2007

2007 o scădere constantă

este usor diferita de cea la nivel national, ponderea populatiei masculine fiind putin scazuta comparativ cu ponderea populatiei feminine. Totusi, trebuie remarcat faptul ca populatia feminina a scazut constantant pana in anul 2007.

identifica 2 generatii cu un volum mai ridicat: pentru grupa de varsta 35-39 ani (ca Decretul din 1967 privind

19 ani (perioada imediat urmatoare evenimentelor din influentand pozitiv natalitate. Apoi

4 ani fiind din ce în ce mai


Comuna Şotrile RPL 18 martie 2002

1 iulie 2005

Populatia stabilita

totala 3559 3527

din care:

- 0 - 4 ani 199 188

- 5 - 9 ani 219 207

-10-14 ani 309 221

-15-19 ani 295 345

-20-24 ani 258 257

-25-29 ani 298 270

-30-34 ani 365 292

-35-39 ani 203 331

-40-44 ani 193 198

-45-49 ani 201 191

-50-54 ani 177 194

-55-59 ani 168 168

-60-64 ani 177 142

-65-69 ani 201 197

-70-74 ani 123 151

-75-79 ani 99 100

-80-84 ani 43 51

-85 ani si peste 31 24

Sursa:Primaria comunei Sotrile si Directia de statistica judeteana Prahova

Conventional, se considera ca o populatie este tânara, daca proportia populatiei varstnice este mai mica de 7%; procesul de îmbatranire demografica este în desfasurare daca ponderea populatiei varstnice este cuprinsa între 7% si 12%, iar o pondere mai mare de 12% corespunde unei populatii imbatranite demografic (ponderea populatiei adulte prezinta o stabilitate relativa în timp). La nivelul comunei Şotrile nu se poate pune acut problema unei populatii îmbătranite.

d. Structura pe etnii

În comuna Şotrile predomina populatia de etnie româna.

Populatia stabile dupa nationalitate la RPL din 18 martie 2002 Nationalitatea Numãr persoane

Total 3559

-români 3054 -maghiari -


-germani - -tigani 505 -evrei - -greci - -rusi - -ucrainieni - -sârbi - -alte nationalitãti -

e. Mişcare natural şi migratorie

Dintre componentele care determină evoluţia populaţiei se remarcă ca importante cele două tipuri de miscări ale populaţiei: mişcarea natural cu cele două fenomene pe care le surprinde – natalitatea şi mortalitatea - şi mişcarea migratorie.

Natalitatea

Miscarea naturala a populatiei este una din componentele care determina cresterea populatiei, alaturi de miscarea migratorie. Miscarea naturala surprinde doua fenomene demografice: natalitatea si mortalitatea.

Rata natalitatii reprezinta numarul de copii nascuti intr-o perioada de timp determinata (1 an) la 1000 de locuitori. Natalitatea este un fenomen demografic supus transformarilor mediului economic si social. Astfel, aceasta este influentata de declinul economic care afecteaza familia si relatiile între membrii familiei.

Comuna Şotrile 2001 născuţi vii nr ‰ loc. 39

decedaţi nr ‰loc. 42

decedaţi sub 1 an nr la ‰născuţi vii 4

2002 născuţi vii nr ‰loc. 29


decedaţi sub 1 an nr la ‰ născuţi vii 1

2003 născuţi vii nr ‰ loc. 40


decedaţi sub 1 an nr. la ‰născuţi vii 2

2004 născuţi vii nr ‰ loc. 44

decedaţi nr. ‰ loc. 37

decedaţi sub 1 an nr la ‰ născuţi vii 4

Mişcarea naturala a populatiei 2001-2004

Comparativ de-a lungul a celor patru ani se constata ca mortalitatea este mai crescuta decat natalitatea,cu exceptia anului 2004, când natalitatea este mai ridicată, deci în anul 2004 se poate vorbi de un spor natural pozitiv.

Sporul natural (+/- Sn = Nascuti vii - Decese) în intervalul 1992-2006 este pozitiv aratand tendinta demografica pozitiva a comunei.


25

30

35

40

45

50

1998 2000 2002 2004 2006 2008

Nascuti

Decedati

ANUL Nascuti Nascuti morti

Decedaţi Decedati sub un

an

Spor

Vii Natural

2000 43 0 37 1 6

2001 39 1 42 4 -3

2002 29 0 47 1 -18

2003 40 1 43 2 -3

2004 44 2 37 4 7

2005 45 0 40 0 5

2006 36 0 34 1 2

Figura nr. 20: Evoluţia natalităţii şi mortalitatii

Se observă ca cele 2 axe se intersectează rezultand un spor atat pozitiv si negativ de-a lungul anilor.

Mortalitatea infantilă

Un alt indicator este mortalitatea infantilă care reprezinta frecventa deceselor sub 1 an, raportata la totalul născutilor-vii dintr-o perioada determinată. Şi acest indicator este puternic influentat de factori sociali, economici, sanitari si educationali. Media în comuna Şotrile în anul 2006 (0,1‰)) este cu mult mai mică decat media naţionala (13.9‰) în anul 2006 ceea ce indica un grad de saracie scazut ce a influentat starea de sanatate a populatiei.

Miscarea migratorie

Migratia interna, la nivel national, chiar daca nu influenteaza volumul total al populaţiei, provoaca importante mutatii în structurile dupa varste si sexe ale populatiei, dar si in profil teritorial-administrativ, la nivelul judetelor si al localitatilor.


Migratia poate fi cuantificata prin soldul migratoriu, calculat ca diferenta intre stabilirile de domiciliu in localitate si plecarile cu domiciliu din localitate.

ANUL Stabiliri de domiciliu in

localitate Plecari cu domiciliul din

localitate Spor migrator

2000 19 53 -34

2001 28 41 -13

2002 36 46 -10

2003 48 44 4

2004 43 57 14

2005 22 34 -12

2006 18 64 -46


Figura nr. 21: Spor migrator 2000-2006

Diferenta intre numarul celor ce s-au stabilit în comuna Şotrile si al celor care au plecat – este la cote ridicate.

2001 2002 2003 2004

Spor natural -3 -18 -3 7

Spor -13 -10 4 -14

Spor total -16 -28 1 -7

Spor total populaţie – 1992-2006

f. resurse de muncă – forţa de muncă

Resursele de munca ale comunei constau in populatia feminina din grupele de varsta 16-54 ani, populatia masculina 16-59 ani si persoanele active peste aceste grupe de varsta. In 2002 se

-50

-40

-30

-20

-10

0

10

20

2000 2002 2004 2006 2008

Spor migrator 2000 - 2006

Spor migrator


remarca o pondere mai mare a populatiei ocupate si una mai mare a somerilor fata de media pe judetul Prahova.

Comuna Şotrile Jud. Prahova

Nr. % Nr. %

Pop. activa total 1093 - 315332 -

Pop ocupata 795 - 25513 -

Someri in cautare loc de munca 168 - 35741 -

Someri in cautarea primului loc de munca

130 - 24468 -

Structura populaţie activa, 2002

Forta de munca sau populatia apta de munca în comuna Şotrile este o alta resursă extrem de important în analiza situatiei economice a localitatii. Astfel, aceasta categorie, definita ca populatie între 15 si 60 de ani, reprezinta 2246 persoane din totalul de 5527 locuitori. (la recensamantul din 1 iulie 2005)

Din acest total, in 2005 cca. 795 persoane (70%) detineau un loc de munca, rezultand ca 30% din populatia apta de munca a comunei Sotrile se afla in cautarea unui loc de munca . O parte importanta a acestor persoane sunt etnici rromi.

Comuna Jud. Prahova

Nr. % Nr. %

Pop. inactiva total 246 51461

Elevi, studenţi 558 13681

Pensionari 802 21314

Persoane casnice 471 80553

întreţinute de alte 344 66548

întreţinute de stat 261 4862

Alte situaţii 30 12692

Populaţia inactivă dupa situaţia economică, 2002

1992 2002

Populaţie activa 1502 1093

Populaţie inactiva 2103 2466

Populaţie activa ocupata in: 1365 795

agricultura, silvicultura, vânat 215 87

ind. extractiva 6 7

ind. prelucrătoare 765 244


energie electrica, termica şi gaze 49 43

construcţii 100 148

comerţ cu ridicata, cu amănuntul 61 86

transport, depozitare, comunicaţii 67 36

activităţi financiare

tranzacţii imobiliare, închirieri, prestări servicii

administraţie publica 12 47

invatamant 29 2

sănătate si asistenta sociala 39 45

alte activ, de servicii colective, sociale, personale

activităţi ale persoanelor angajate in gosp.

activ, ale organizaţiilor si organismelor 22 30

activ, nedeclarata

nr şomeri înregistraţi 7 168


Structura salariaţilor pe ramuri ale economiei naţionale-1992, 2002:

Indicatori

2002

Populaţie ocupată total -număr 795

-salariaţi 716

-patroni 9

-lucrători pe cont propriu 11

-membri ai soc. agricole/ cooperatiste 3

-lucrători familiali în gospodărie 56

-altă situaţie -

Populaţia ocupata după statutul profesional


g. Fondul de locuinţe

Fond construit bun — cu ritm de construire in continua creştere, conform autorizaţiilor de construire emise in perioada 2002 - 2005:

Denumirea Anul (nr.)

2002 2003 2004 2005

Locuinţe 12 6 4 4

Extinderi locuinţe

Spatii comerciale

Spatii industriale

Total Fondul de locuinţe

• Majoritatea locuinţelor existente sunt executate din: lemn şi caramidă • Regimul de inălţime este predominant: P+1 • Nu există/există teren rezervat pentru construirea de locuinţe sociale în cazul în care apar

calamităţi datorate unor riscuri naturale imprevizibile.

2.1.8. Echiparea edilitară a. Gospodărirea complexă a apelor

Comuna Şotrile este delimitata în partea estica de cursul râului Doftana.

Raul Doftana este afluent al Prahovei, pe partea stanga. Are o lungime de 51 km. şi un debit multianual de 5,7 m3/s.

Pe raul Doftana este amenajata Acumularea Paltinu. Volumul acumulării la NNR este de 60,64 mil. m3. Aceasta asigura regularizarea debitelor raului Doftana, şi folosirea lor pentru alimentarea cu apa a centrelor populate, a zonelor industriale, atenuarea undelor de viitura si producerea energiei electrice.

Râul Doftana este regularizat pe sectoarele: • Valea Doftanei, L = 2,36 km; • r. Valea Florei, L = 1,8 km; • Secaria, L = 10,0 km; • Campina, L = 3,7 km; • Sotrile, L = 1,2 km; • Brebu, L = 0,3 km.

Pe raza comunei Şotrile se găsesc numeroase lucrari de alimentare cu apa aflate în exploatarea S.C. Exploatare Sistem Zonal Prahova S.A., si anume:

• Prag şi priza Brebu; • Conducta de aductiune Dn.2000 mm. din metal, Priza – Bazin apă curata Lunca Mare; • Bazin apa curata Lunca Mare;


• Conducta de aductiune Dn. 1400 mm. din metal, Bazin apa curată – Microhidrocentrala; • Baraj de prize Voila; • Microhidrocentrală, în asociatie cu S.C. Elsid Titu S.A.; • Conductele de aductiune F1 + F2 + F3, Dn. 1000 mm. de la baraj Voila la staţia de tratare

apa Voila.

Pe teritoriul comunei Şotrile în baza cercetărilor de teren şi a informatiilor culese pe parcursul elaborării PUG-ului, din avizele obţinute sunt de semnalat urmatoarele zone de risc:

Instabilitatea versantilor - eroziuni şi alunecări de teren datorate pantelor mari, friabilitatii rocilor, infiltraţiei apelor de suprafaţă şi a izvoarelor care determina exces de umiditate în zonele în care se manifestă.

Zonele în care se manifestă aceste fenomene sunt: Vâlcelul Roşu, Valcelul Şchioapei, Tartadau (la Pietris), Valea Iudei, în spatele cladirii PTTR+ magazin din localitate Şotrile, Valea Fiarelor (unde au fost începute lucrări de consolidare), Valcelul Rau, în cartierul Tiganilor, Valea Boncului, paraul Batrani şi Valea Serbanoaia.

Existenta zonelor cu exces de umiditate acolo unde sunt prezente izvoare: în localitatea Şotrile, in spatele primariei, in punctul cunoscut sub denumirea « Pietris » si in apropierea brutariei (unde apa este captata intr-un bazin); intre satele Vistieru si Plaiul Cornului in punctul numit « Pe lacuri », la Seciuri (izvoare captate de oameni-« Corneanu »).

Zona de inundabilitate în caz de calamitate (avarie) la barajul de acumulare apa Paltinu poate afecta o parte din teritoriul administrativ si teritoriul intravilan.


b. Alimentarea cu apă potabilă

În prezent, alimentarea cu apă a gospodăriilor individuale şi a dotărilor social-culturale din comuna Şotrile se realizează prin captări individuale ale apei subterane freatice prin intermediul puţurilor săpate şi prin intermediul captărilor rudimentare a izvoarelor care afloreaza pe teritoriul localităţii. Comuna nu dispune de un sistem public de alimentare cu apă.

Orizontul acvifer freatic contine în general apa improprie consumului casnic, ca urmare a contaminarii cu substante pesticide folosite în agricultura, sau ca urmare a contaminarii cu apa rezultata din dejectii prin infiltratii din puturi absorbante şi latrine.

În satul Şotrile in zona limitrofa clădirii in care functioneaza POSTA exista o fantana de apa la care s-au racordat un grup de case. Acest izvor are un debit foarte redus (cca. 0,1 l/s) şi nu are instituita zona de protecţie.

În satul Seciuri există un izvor de apa care a fost captat din anii 1958-60 şi a alimentat fosta colonie a santierului hidrotehnic Paltinu, la conducta de transport a apei fiind racordaţi o mare parte a locuitorilor din sat.

Apele subterane sunt prezente în tot cuprinsul teritoriului şi afloreaza in numeroase zone sub forma de izvoare, de tip ascendent sau descendent.

În unele zone izvoarele au efecte negative asupra stabilităţii constructiilor datorita contactului permanent dintre apa şi fundatii, acolo unde nivelul în amonte de izvorare este situat deasupra adancimii de fundare.


c. Canalizarea şi epurarea apelor

Localitatea Şotrile nu dispune de un sistem centralizat de canalizare şi epurarea a apelor uzate menajere.

Referitor la evacuarea apelor uzate din comuna Şotrile, menţionam ca în prezent locuitorii folosesc pentru colectarea apelor reziduale menajere latrine care constituie un permanent focar de infecţie şi de transmitere a bolilor. Rareori sunt amenajate la proprietati fose vidanjabile construite etanş.

Dispunerea latrinelor în incinta proprietăţilor conduce mai ales in perioadele cu precipitatii abundente la deversări ale materiilor fecale şi ale dejectiilor de la animale, atât în incinta proprietăţilor, cât şi pe arterele de circulaţie, situaţia respectivă generând un puternic impact negativ asupra condiţiilor de viaţă ale comunităţii.

La vilele de odihna din satul Lunca Mare sunt prevazut fose septice vidanjabile.

d. Alimentarea cu energie termică

În comuna Şotrile nu există reţea de gaze naturale. Căldura necesară pentru încălzirea spaţiilor de locuit şi pentru prepararea hranei se obţine prin arderea combustibililor solizi (lemn si cărbune), în sobe, realizate după soluţii locale, fără o bază tehnică corectă, cu implicaţii asupra randamentului şi siguranţei în exploatare.

Încălzirea locuinţelor se mai face şi cu centrale termice cu combustibil solid.

Lemnul pentru foc se procură din fondul forestier local sau regional (exploatări mai mult sau mai puţin controlate), constatāndu-se o reducere a fondului forestier ce va avea repercusiuni negative asupra mediului înconjurător.

Se constată, după anul 1990, o reducere a folosirii cărbunelui, în principal datorită lipsei de siguranţa în exploatare (scapari de gaze si rezistentă mică a sobelor în timp), precum si a scăderii volumului de carbune exploatat în zona.

Situaţia se prezintă la fel si în ceea ce priveşte spaţiile încălzite din clădirile social-culturale de pe teritoriul comunei.

e. Alimentarea cu gaze naturale

În comuna Şotrile nu există reţea de gaze naturale. Încălzirea construcţiilor existente se face local pe baza de combustibil solid (lemne, carbuni), lichid (motorina, petrol), gaze petroliere lichefiate şi energie electrică.

În conformitate cu prevederile Normelor Tehnice pentru proiectarea şi executarea conductelor de alimentare din amonte şi de transport gaze naturale publicate în MO nr.960 bis /2006, în vederea asigurării funcţionării normale a conductelor şi evitării punerii în pericol a persoanelor, bunurilor şi mediului, în zona de siguranţă şi în zona de protecţie şe impun restricţii şi interdicţii.

SNTGN TRANSGAZ SA va stabili clasa de locaţie pentru proiectarea execuţia şi verificarea conductei de transport şi zonele de siguranţă şi protecţie în conformitate cu prevederile normelor tehnice.


Zona de potecţie a conductelor de transport gaze naturale se întinde de ambele părţi ale conductei şi se măsoară din axul conductei. Pentru conductele având Dn = 500 mm, lăţimea zonei de protecţie este de 2x4m.

În zona de protecţie nu se execută lucrări fără aprobarea prealabilă a operatorului licenţiat care exploatează conducta (SNTGN TRANSGAZ SA). În zona de protecţie sunt interzise construirea de clădiri, amplasarea de depozite sau magazii, plantarea de arbori şi nu se angajează activităţi ce pot periclita integritatea conductei.

Zona de protecţie este zona care se întinde, de regulă, pe 200 m, de fiecare parte a axului conductei. Pe o distanţa de 20 m de fiecare parte a axului conductei nu poate fi construită nici un fel de clădire care adăposteşte persoane (locuinţe, spaţii de birouri.)

f. Obiective petroliere

Pe teritoriul comunei Şotrile este amplasată conducta Ø12˝ de motorină cu traseul Ploieşti-Brasov, proprietatea Petrotrans SA aceasta fiind amplasata în intravilan.

Conducta existentă are o vechime mare şi nu se cunoaşte exact poziţia ei de montaj. În zonele cu pămant redat proprietarilor, exista riscul să se construiască sau sa se faca diverse amenăjari peste conducta existentă care contine fluid sub presiune, inflamabil si toxic.

Distanţele de siguranţă pentru conductele de ţiţei, gazolină şi etan sunt în conformitate cu Ordin nr. 196 din 10/10/2006, Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 855 din 18/10/2006

privind aprobarea Normelor şi prescripţiilor tehnice actualizate, specifice zonelor de protecţie şi zonelor de siguranţă aferente Sistemului naţional de transport al ţiţeiului, gazolinei, condensatului şi etanului

În conformitate cu Ordinul nr. 196 din 10/10/2006:

� distanţă de protecţie - distanţa minimă care asigură accesul în vederea exploatării şi întreţinerii/monitorizării curente a Sistemului naţional de transport al ţiţeiului, gazolinei, condensatului şi etanului (S.N.T.T.G.C.E.), inclusiv realizarea intervenţiilor în regim de urgenţă la acesta. Această distanţă se măsoară de o parte şi de alta a generatoarei exterioare a conductei/fasciculului de conducte;

� distanţă de siguranţă - distanţa minimă care trebuie asigurată în vederea menţinerii gradului de securitate, în concordanţă cu dezvoltarea tehnologică, a obiectivelor din cadrul S.N.T.T.G.C.E. şi faţă de vecinătăţi. Această distanţă se măsoară începând de la generatoarea laterală exterioară a conductei/fasciculului de conducte la punctul cel mai apropiat al unei instalaţii, unui utilaj/echipament, unei construcţii sau ca distanţă între punctele cele mai apropiate a două instalaţii, utilaje/echipamente, construcţii;

g. Alimentarea cu energie electrică

Comuna Şotrile este alimentată cu energie electrică de la sistemul energetic national prin LEA 20 kv.


Constructiile existente în comuna Şotrile se alimentează cu energie electrică prin reţele electrice aeriene de joasă tensiune (j.t. 0,4 kv), realizate (majoritatea) pe stâlpi de beton, racordate la următoarele posturi de transformare:

-Satul Plaiul Campinei :

●PTA-43 de 20/0,4 kv,160 kVA;

-Satul Sotrile:

●PTA-80 de 20/0,4 kV,160 kVA;

●PTA-37 de 20/0,4 kV,160 kVA;

●PTA-44 de 20/0,4 kV,160 kVA;

-Satul Vistierul:

● PTA-73 de 20/0,4 kV,160 kVA;

-Satul Seciuri:

● PTA-72 de 20/0,4 kV,160 kVA;

● PTA-55 de 20/0,4 kV,100 kVA;

● PTA-Baraj 20/0,4 kV,100 kVA;

-Satul Lunca Mare:

● PTA-Balastiera de de 20/0,4 kV,160 kVA;

● PTA-f. nr. de 20/0,4 kV,160 kVA;

Posturile de transformare sunt de tip aerian, construite pe stalpi de beton.

La eliberarea avizelor se au în vedere condiţiile de coexistenţă între instalaţiile energetice şi construcţiile sau instalaţiile edilitare prevăzute în prescripţiile energetice PE 101/93, PE 101 A/93, NTE 003/04/00, PE 106/95, PE 107/93, lLI-Ip5-89, STAS 8591/1-91.

Instalaţiile electrice de medie şi înaltă tensiune proprietatea S.D.E.E. Ploieşti (linii electrice aeriene, (linii electrice subterane şi posturi de transformare) au fost figurate cu aproximaţie pe plan: LES 0,4 kV, LEA 20 kV, LES 20 kV, LEA 110 kV şi PT-uri.

Conform "Normei tehnice privind delimitarea zonelor de protecţie si de siguranţa aferente capacităţilor energetice (Ordinul ANRE nr. 4/09.03.2007 modificat şi completat cu Ordinul ANRE nr.49/29.11.2007) lăţimea zonei de protecţie şi de siguranţă a liniilor electrice aeriene este de:

� 37 m pentru LEA 110 kV;

� 24 m pentru LEA 20 kV;

Pentru a putea construi pe aceste terenuri este necesar să se respecte distanţa minimă de siguranţa de:

� 1m (distanţa pe orizontală între un stâlp al LEA 0,4 kV şi orice parte a clădirii; liniile cu conductoare izolate torsadate se pot monta pe faţadele clădirilor cu categorie de pericol de incendiu medie sau mică (C,D,E) la distanţa minimă de 10 cm de peretele clădirii, în cazul fasciculului întins, respectiv 3 cm în cazul fasciculului pozat).

� 3 m (distanţa între conductorul extrem al liniei electrice aeriene LEA 20 kV la deviaţie maximă şi cea mai apropiată parte a construcţiei, fără să constituie traversare);

� 4 m (distanţa între conductorul extrem al liniei electrice aeriene LEA 110 kV la deviaţie maximă şi cea mai apropiată parte a construcţiei, fără să constituie traversare);


� 1 m la apropiere ( distanţa pe orizontală între conductorul extrem al LEA 20 kV + LEA 110 kV la deviaţie maximă şi limita amprizei drumului comunal şi de exploatare);

� 7 m la traversare ( distanţa pe verticală între conductorul inferior al LEA 20 kV + LEA 110 kV şi partea carosabilă a drumului comunal şi de exploatare, stâlpii LEA 20 kV + LEA 110 kV rămânând în afara zonei de siguranţă a drumului);

� se interzice amenajarea de parcaje auto pe platforme în aer liber traversate de către LEA 0,4 Kv + LEA 20 kV + LEA 110 kV;

� 4 m la traversare conductă supraterană cu fluide neinflamabile ( distanţa pe verticală între conductorul inferior al LEA 20 kV + LEA 110 kV şi partea superioară a conductei, iar distanţa minimă pe orizontală este egală cu înălţimea stâlpului deasupra solului plus 3 m);

� 5 m la apropiere de conductă supraterană cu fluide neinflamabile (distanţa pe orizontală între conductorul extrem al LEA 20 kV + LEA 110 kV la deviaţie maximă şi peretele conductei);

� se interzice traversarea de către LEA 20 kV + LEA 110 kV a conductelor supraterane de transport de gaze;

� 15 m la apropiere de conductă supraterană cu gaze ( distanţa pe orizontală între conductorul extrem al LEA 20 kV + LEA 110 kV la deviaţie maximă şi peretele conductei; se poate reduce distanţa la 5 m cu aplicarea măsurilor de siguranţă şi protecţie conform NTE 003/ 04/ 00 );

� 0,6 m la apropiere ( distanţa în plan orizontal între LES 0,4 kV + LES 20 kV şi fundaţia clădirii cu condiţia verificării stabilităţii construcţiei);

� 0,5m la apropiere (distanţa în plan orizontal între LES 0,4 kV +LES 20 kV şi conducte de apă şi canalizare, la adâncimi peste 1,5 m distanţa minimă fiind de 0,6 m);

� 0,25 m la intersecţie (distanţa în plan vertical între LES 0,4 kV + LES 20 kVşi conducte de apă şi canalizare);

� 0,5 m la apropiere (distanţa în plan orizontal între LES 0,4 kV + LES 20 kV şi conducte termice cu apă fierbinte );

� 0,2 m la intersecţie (distanţa în plan vertical între LES 0,4 kV + LES 20 kV şi conducte termice cu apă fierbinte);

� 0,6 m la apropiere (distanţa în plan orizontal între LES 0,4 kV + LES 20 kV şi conducte de gaze, în cazul protejării cablului în tub distanţa se măreşte la 1,5 m pentru conducte de gaze de presiune joasă sau medie );

� 0,25 m ia intersecţie (distanţa în plan vertical între LES 0,4 kV + LES 20 kV şi conducte de gaze, de regulă conducta de gaze se pozează deasupra);

� 1 m la apropiere (distanţa în plan orizontal între LES 0,4 kV + LES 20 kV şi axul arborilor);

Pentru posturi de transformare de tip aerian, zona de protecţie este delimitată de conturul fundaţiei stâlpilor şi de proiecţia pe sol a platformei suspendate; pentru posturi de transformare, cabine de secţionare îngrădite, zona de protecţie este delimitată de îngrădire; pentru posturi de transformare, cabine de secţionare în construcţie zidită sau construită din alte materiale, supraterane, zona de protecţie este delimitată de suprafaţa fundaţiei extinsă cu câte 0,2 m pe fiecare latură; pentru posturi de transformare de tip aerian,puncte de alimentare, cabine de secţionare amplasate la sol, îngrădite, zona de siguranţa este zona extinsă în spaţiu delimitată la distanţa de 20 m de la limita zonei de proiecţie.


Distributia la consumatori se va face dominant prin retele de 0,4 kV aeriene montate pe stalpi din beton armat, racordate de la tablourile de joasă tensiune ale posturilor. Acestea conecteaza consumatorii, în general la stendere si apoi la firidele de bransament.

h. Telecomunicaţii

In zona comunei Sotrile ROMTELECOM S.A. are pozata o retea de cabluri telefonice aeriene si subterane, de importanta locala, interurbana si cabluri cu fibra optica. Cablurile telefonice subterane, sunt amplasate in canalizatie principala si secundara si in sapatura la 0,60 – 1,20 m. adancime. În zona DJ 102I, exista pozate cabluri telefonice subterane tip interurban si partial cablu telefonic cu fibra optica. De asemenea in zona satelor aferente comunei Sotrile, exista o retea de cabluri telefonice metalice amplasate subteran si aerian pe stalpi de energie electrica si stalpi de lemn Romtelecom, care siguralegaturile telefonice ale abonatilor din aceasta zona.

Abonaţii Romtelecom din comuna sunt deserviţi de :

• Centrala telefonică digitala de 250 de linii amplasata în satul Şotrile, ce deserveste un numat de cca. 200 abonaţi din satele Sotrile şi Vistierul

• Centrala telefonica digitală de 250 de linii amplasata în satul Lunca Mare,ce deserveste un număr de cca 200 abonaţi din satele Lunca Mare, Plaiul Campinei şi Seciuri.

• Satul Plaiul Cornului este deservit de centrala telefonica din Breaza.

Comuna este acoperita în totalitate de reţeaua de telefonie fixa a Romtelecom. Din punctul de vedere al telefoniei mobile, teritoriul comunei este acoperit de antenele companiei: Cosmote .

Televiziunea prin cablu acoperă parţial teritoriul comunei.

i. Salubritatea

Pe teritoriul comunei Şotrile nu există amplasament amenajat pentru depozitarea gunoiului.

Comuna Şotrile face parte din Asociaţia de dezvoltare intercomunitară de utilităţi publice pentru serviciul de salubrizare „Parteneriatul pentru managementul deşeurilor-Prahova”, constituită în scopul înfiinţării, organizării, reglementării, gestionării, exploatării şi monitorizării în comun a serviciului de salubrizare pe raza de competenţă a unităţilor administrativ-teritoriale membre, precum şi realizarea în comun atât a Proiectului „Managementul Deşeurilor în judeţul Prahova” cât şi a altor proiecte de investiţii publice de interes zonal sau regional destinate extinderii infrastructurii de management al deşeurilor, având la bază Planul Naţional de Gestionare a Deşeurilor şi Strategia Naţională de Gestionare a Deşeurilor, a Planului Regional de Gestionare a Deşeurilor pentru regiunea Sud Muntenia şi a Planului Judeţean de Gestionare a Deşeurilor pentru judeţul Prahova.

Activitatea de salubrizare a comunei Şotrile este asigurată de S.C. ITECOL TEHNICA S.R.L.., care asigura transportul reziduurilor menajere la rampa ecologică Valenii de Munte.

Colectarea locala se face prin pubele şi containere.


2.1.9. Schimbări climatice Schimbările climatice sunt cauzate în mod direct sau indirect de activităţile umane care

determină schimbarea compoziţiei atmosferei globale şi care se adaugă la variabilitatea naturală a climei observate pe o perioadă de timp comparabilă.

Majoritatea comunităţii stiinţifice a lumii este de acord ca pot fi deja observate schimbări climatice determinate de activităţile antropice ce produc emisii de GHG (gaze cu efect de seră) prevăzute de protocolul de la Kyoto sunt: dioxid de carbon (CO2), metan (CH4), peroxid de azot (N2O), hidrofluorocarburi (HCF-uri), perfluorocarburi (PCF-uri), şi (hexafluorură de sulf) SF6. Efectele sunt vizibile mai ales cu creşterea temperaturii medii globale cu 0,6 ± 0,2 0C de la momentul când a început să fie monitorizată (anul 1860). Alţi indicatori care evidenţiază schimbările climatice sunt topirea accelerată a gheţarilor în timpul verii şi o creştere cu 10 – 20 cm a nivelului mării în secolul al XX-lea.

Deşi aceste fenomene pot părea nesemnificative la prima vedere, efectele lor asupra vieţii pot deveni extrem de grave. Se consideră că schimbările climatice vor determina intensificarea frecvenţei apariţiei evenimentelor meteorologice extreme şi modificarea modelelor precipitaţiilor la scară globală ducând la inundaţii şi secete. Mai mult, datorită condiţiilor meteorologice, pot apărea modificări ale ecosistemelor locale şi chiar ciclurile globale ale apei pot fi tulburate.

Efecte asupra agriculturii

În ultimul deceniu, perioadele de secetă şi inundaţii au devenit mai frecvente, cu efecte negative asupra productivităţii agricole, în special la grâu şi porumb.

Efecte asupra silviculturii

Aproape un sfert din suprafaţa României este reprezentată de zone împădurite, care adăpostesc un număr mare de specii şi ecosisteme. Impactul schimbărilor climatice asupra pădurilor din România a fost analizat cu ajutorul mai multor modele climatice globale. În zonele împădurite joase şi deluroase se preconizează o scădere considerabilă a productivităţii pădurilor după anul 2040 datorită creşterii temperaturilor şi scăderii volumului precipitaţiilor.

Efecte asupra gospodăririi apelor

Consecinţele hidrologice ale creşterii concentraţie de CO2 în atmosferă sunt semnificative. Modelarea acestora a fost realizată în România, punându-se accent pe principalele bazine hidrografice. Rezultatele arată efectele probabile ale modificărilor în volumul precipitaţiilor şi în evapo-transpiraţie.

Efecte asupra aşezărilor umane

Sectoarele industrial, comercial, rezidenţial, terţiar şi de infrastructură (inclusiv alimentări cu energie şi apă, transporturi şi depozitarea deşeurilor) sunt vulnerabile la schimbările climatice în diferite moduri. Aceste sectoare sunt direct afectate de modificarea temperaturii şi precipitaţiilor, sau indirect prin impactul general asupra mediului, resurselor naturale şi producţiei agricole. Sectoarele cele mai vulnerabile faţă de efectele schimbărilor climatice sunt: construcţiile, transporturile, exploatările de petrol şi gaze; turismul şi industriile aflate în zone costiere. Alte sectoare potenţial afectate sunt: industria alimentară, prelucrarea lemnului, industria textilă, producţia de biomasă şi de energie regenerabilă.


2.1.10. Transportul

Teritoriul administrativ al comunei Şotrile este stăbătut de traseele drumurilor judeţene:

• Drumul Judetean DJ 207 Vistieru - Şotrile - Câmpina.

• Drumul Judetean DJ 102 I Valea Doftanei - Baraj Paltinu – Campina care străbate pe o distanta de 15 km satele Seciuri, Lunca Mare şi Plaiul Câmpinei.

Ambele cai de comunicatie sunt asfaltate.

Celelalte drumuri comunale DC 142, DC 2C, DC 2B, DC 2, sunt drumuri pietruite.

Din sectiunile Planului de Amenajare a Teritoriului Naţional aprobate prin lege, rezultă pentru zona în care este situat teritoriul administrativ al comunei Şotrile, următoarele aspecte caracteristice:

• Comuna nu este situată pe nici unul din coridoarele pan-europene de transport.

Figura nr. 22: Plan de Amenajare a Teritoriului Naţional – Secţiunea I – Reţele de transport A. Direcţii de dezvoltare a reţelei de căi rutiere


Figura nr.23 : Plan de Amenajare a Teritoriului Naţional – Secţiunea I – Reţele de transport B. Direcţii de dezvoltare a reţelei de căi feroviare

• Din punct de vedere al transportului feroviar nu există staţie de cale ferată în localitate.

2.1.11. Monumente istorice şi arhitectura Conform Studiului Istoric realizat de către S.C. RESTITUTIO S.R.L şi listei INMI

2004, pe raza comunei Şotrile s-au identificat un număr de 13 monumente istorice clasate în grupa „B" valorică, având o importanţă locală şi regională.

Edificiile au o vechime care se situează între sfârşitul secolului al XlX-lea şi prima jumătate a secolului XX, cea mai mare parte dintre acestea fiind datate în acest ultim interval de timp. Cu siguranţă însă că acestea au perpetuat modele de arhitectură mai vechi de sfârşitul secolului al XlX-lea.

Monumentele sunt repartizate astfel, 1 în satul Vistieru, 1 în satul Lunca Mare, 4 în satul Seciuri şi 7 în satul Şotrile.

Din punct de vedere al stării de conservare a acestor monumente istorice, am remarcat faptul că 5 dintre acestea sunt dispărute (prin modificare totală, demolare sau degradare) anume PH-ll-m-B-16526; 16858; 20209; 16758; 16762. Alte 2 edificii au localizări probabile anume PH-ll-m-B-16629; 16630.

Celelalte 6 edificii, fie se află într-o stare mediocră de conservare, fie au suferit intervenţii care au alterat substanţa monumentului istoric.

Din punct de vedere al arhitecturii, se remarcă exsitenţa edificiilor cu un singur modul compoziţional, acoperişul în patru pante şi învelitoarea din şindrilă (PH-ll-m-B-16626; 16630; 16761). Edificiul cu codul PH-ll-m-B-16626 este dezvoltat pe două nivele, la niveleul parterului aflându-se spaţiile destinate depozitării, iar la cel al etajului înăperile destinate locuirii. Prispa este deschisă pe întrega / parţial faţada principală.


O altă serie de edificii este formată din cele cu un singur modul compoziţional şi unul de accent, foişorul (PH-ll-m-B-16629; 16627). La aceste edificii influenţe ale stilului romantic sunt evidente prin volumetria şi decoraţia foişorului. Edificiile au prispă pe întrega / parţial faţada principală şi parter supraînălţat. Spaţiile de depozitare se află în încăperi alipite modulului principal. Acoperişul este în patru pante, învelitoarea din şindrilă sau ţiglă. Decoraţiile sunt prezente la elementele prispei, traforuri, stâlpi, parapet.

O altă categorie de edificii o reprezintă cele o constituie cele de influenţă neoclasică precum PH-ll-m-B-16764; 16760; 16762; 16763. Acestea au un singur modul compoziţional, prispă deschisă pe întrega faţada principală, foişor în axul acestei faţade (foişor cu fronton triunghiular care demonstrează influnenţa curentului neoclasic).

Pentru monumentele care au dispărut nu au mai fost trasate în plan zonele de protecţie conform Legii nr. 422 din 18 iulie 2001 privind protejarea monumentelor istorice, urmând ca, Administraţia publică locală în relaţie cu proprietarii să demareze procesul de declasare al acestor edificii.

2.2. Evolutia factorilor de mediu în situatia neimplementarii masurilor din Planul Urbanistic General.

Analiza alternativei ”0” (neimplementarea planului) se bazează pe gradul actual de cunoastere și reliefează efectele asupra mediului pe care le va avea nerealizarea măsurilor propuse prin plan.


Evoluția factorilor de mediu în situația neimplementării măsurilor din Planul urbanistic general

Factori de mediu Aspect identificat Propunere P.U.G. Efecte în cazul

neimplementării propunerii

1. Apă Sistem necentralizat de alimentare cu apă (subteran, fântâni, captari de izvoare, foraje proprii)

Alimentarea cu apă în sistem centralizat care va deservi toate satele componente ale comunei. Gospodăria de apă prevăzută va cuprinde o staţie de pompare în zona aferentă staţiei de tratare Voila, aducţiune, rezervor de înmagazinare, staţii de pompare intermediare, reţea de distribuţie aferentă fiecărui sat. Cerinţa totală de apă calculată va fi:

Q zi med. = 2,161 l/s, Q orar max. = 13.06 l/s.

Instituirea zonelor de protecţie sanitară

Se va deteriora calitatea apelor de suprafață şi se va compromite calitatea freaticului.

2. Aer Infrastructură rutieră necorespunzătoare calitativ.

Nu există surse antropice majore de poluare a aerului.

Modernizarea infrastructurii rutiere ce traversează teritoriul administrativ;

Înlocuirea combustibililor tradiţionali (lemn, cărbune, produse petroliere) cu gaze naturale în cazul încalzirii locuinţelor.

Utilizarea energiilor neconvenţionale – panouri solare

Propunerile din P.U.G. referitoare la construcția sau modernizarea drumurilor, realizarea rețelelor de apă, realizarea canalizării pot afecta pe termen scurt (pe durata execuției) calitatea aerului.

Gradul de degradare al drumurilor va creşte

Relatiile de comunicare dintre localităţi se vor restrânge

Consumul de combustibil va creste și implicit emisiile de gaze cu efect de seră.

Nemulțumirea populației și creșterea fenomenului migrator.


3. Sol Inexistenţa unui sistem de canalizare.

Eroziunea solurilor

Realizarea rețelei de canalizare

Puncte de colectare a deşeurilor din toate satele componente ale comunei.

Monitorizarea modului de utilizare a fertilizanţilor

Stimularea combaterii eroziunii solurilor.

Realizarea de studii de specialitate pentru lucrări hidrotehnice cu rol de apărare a malurilor împotriva eroziunii, a inundaţiilor precum şi de combatere a eroziunii terenului;

Degradarea solului și a pânzei freatice din zonă.

Depozitare necontrolată de deseuri în special pe cursuri de apă, terenuri în intravilan sau extravilan, cu pericolul degradării solului, afectarea calității apei din pânza freatică sau de suprafață, aspect dezagreabil.

4. Sănătatea populatiei

a. Apă potabilă - din subteran (fântâni, captări de izvoare, foraje proprii) pentru populația din comuna şi din satele componente.

Punerea în funcțiune a sistemelor de alimentare cu apă în comuna Şotrile şi satele componente

Asigurarea cu apă potabilă, din sistem centralizat a unui număr cât mai mare de gospodării individuale din satele aparținătoare

Confort al locuitorilor scăzut;

Condiții igenico-sanitare precare – apariția unor focare de infecții

Stagnare economică și socială

Scăderea numărului locuitorilor prin migrare spre urban

b. Apa menajeră – rețea de canalizare inexistentă

Realizarea rețelei de canalizare și execuția unei stații de epurare ape menajere conformă cu standardele în vigoare.

Confort al locuitorilor scăzut;

Condiții igenico-sanitare precare, apariția unor focare de infecții

Poluarea pânzei freatice și a solului

c. Gestionareal deșeurilor Puncte de colectare la gospodăriile populației în toate satele aparținătoare și în Şotrile.

Deșeurile se vor arunca arbitrar pe cursuri de apă, terenuri în intravilan sau extravilan cu pericolul degradării solului, afectarea calității apei din pânza freatică sau de suprafață


5. Riscuri naturale

Alunecări de teren și inundații în intravilan

Realizarea de studii de specialitate pentru lucrări hidrotehnice cu rol de apărare a malurilor împotriva eroziunii, a inundaţiilor precum şi de combatere a eroziunii terenului;

Drumuri degradate sau întrerupte;

Pierderi materiale în gospodăriile populației.

Mărirea suprafețelor degradate

6. Schimbări climatice

Sursele de emisii cu efect de seră sunt minore.

Nu sunt identificate utilizări ale substanțelor interzise prin Protocolul de la Montreal.

Nu se fac propuneri Nu sunt efecte

7. Conservarea resurselor naturale

Utilizarea de materiale necorespunzătoare, cu coeficienți de transfer termic mare.

Utilizare combustibili cu putere calorifică mică și surse de producere a energiei termice cu randamente mici.

Eficientizarea energetică prin:

• reabilitarea termică a clădirilor;

• modernizarea echipamentelor de producere a energiei termice;

• realizarea rețelei de gaze naturale;

• folosirea de echipamente de producere a energiei din surse neconvenționale (solară, eoliană).

Menținerea și chiar creșterea emisiilor de gaze de ardere în perioada de timp friguros.

Asigurarea combustibililor pentru prepararea hranei și încălzire prin tăieri de vegetație forestieră.

8. Biodiversitate Nu sunt arii protejate. Nu sunt propuneri. Nu sunt efecte

9. Patrimoniu cultural

Monumente istorice de interes local, categoria B

Instituirea zonelor de protecție a monumentelor și interdicția de a se construi fără consimțământul instituțiilor cu atribuții stabilite prin lege.

Restaurarea cu acordul instituțiilor abilitate pentru a nu se distruge valoarea istorică și arhitecturală.

Pericol de degradare fizică a monumentelor istorice.

Schimbarea aspectului tradițional, arhitectural, cu piederea valorii monumentelor.


10. Zonarea teritorială

Se introduce o suprafată mare în intravilan

Creşterea suprafeţei intravilanului cu 149,41 ha faţă de suprafaţa existentă.

Dezvoltare nerațională cu risipă de resurse (pământ)

Nu se pot asigura serviciile de gospodărire comunală (alimentare cu apă, canalizare).

11. Conștientiza-rea publicului în luarea deciziilor privind mediul

PUG elaborat după consultarea administrației și a cererilor cetățenilor.

Hotărârile Consiliului Local sunt aduse la cunoștința cetățenilor.

Supunerea spre dezbatere a PUG și a studiilor pentru extinderea sau înființarea de noi servicii.

Degradarea factorilor de mediu.

Regres economic și social.

Din analiza alternativei ”0” rezultă că neaplicarea măsurilor din Planul de urbanism general al comunei Şotrile nu crează premise pentru dezvoltare urbană modernă; se vor menține și accentua presiuni asupra factorilor de mediu a căror calitate va fi în scădere, se va perpetua nivelul scăzut al dezvoltării economice și sociale al localității și a fenomenului de migrație sau navetă a forței de muncă active cea ce va crea nemulțumire în rândul populației.


Calculul riscului neimplementării Planului urbanistic al comunei Şotrile. Aplicând valori pentru efectul pe care îl reprezintă neimplementarea măsurilor din PUG

asupra factorilor de mediu rezultă riscul la care sunt expusi (nesemnificativ =0, minor =1, major=2, catastrofal=3)

Măsura prevăzută în PUG EFECTUL

nesemnificativ minor major catastrofal

Apă X

Aer X

Sol X

Sănătate X

Riscuri naturale X

Schimbări climatice X

Conservarea resurselor X

Biodiversitate X

Patrimoniu cultural și istoric X

Zonarea teritorială X

Conștientizarea populației X

0 -

14 6

Având în vedere consecințele pe care le are neimplementarea măsurilor (alternativa ”0”) asupra factorilor de mediu se poate aprecia că riscul degradării acestora este foarte mare. Pentru sol se apreciază că efectul este catastrofal dacă nu se execută, în regim de urgență, rețeaua de canalizare și stația de epurare a apelor uzate menajere.

Pentru populație, perpetuarea pericolului de inundații și a alunecărilor de teren poate să aibă consecințe catastrofale prin pierderi materiale chiar, în caz extrem, de vieți omenești.

Pentru factorul de mediu ”apa” cu toate că s-a încadrat efectul ca major, poate să capete caracter catastrofic, cu poluarea gravă a pânzei de apă din subteran dacă nu se rezolvă problema canalizării și tratării apelor uzate menajer.

Rezultă din această încadrare că implementarea măsurilor prevăzute în PUG este imperios necesară.


3. CARACTERISTICILE DE MEDIU ALE ZONEI POSIBIL DE A FI AFECTATE SEMNIFICATIV DE MĂSURILE PROPUSE ÎN P.U.G.

Din analiza obiectivelor prevăzute în Planul Urbanistic general al comunei Şotrile se poate aprecia că toate propunerile sunt în corelare cu prevederile legislației sectoriale (sănătate, transport, etc.) și cu prevederile legislației în domeniul protecției mediului și nu aduc atingere acestuia.

Riscuri naturale

Instabilitatea versanţilor - eroziuni şi alunecări de teren datorate pantelor mari, friabilitatii rocilor, infiltraţiei apelor de suprfaţă şi a izvoarelor care determina exces de umiditate în zonele în care se manifestă.

Zonele în care se manifestă aceste fenomene sunt: Valcelul Rosu, Valcelul Schioapei, Tartadau (la Pietris), Valea Iudei, in spatele cladirii PTTR+ magazin din localitate Şotrile, Valea Fiarelor (unde au fost începute lucrari de consolidare), Valcelul Rau, în cartierul Ţiganilor, Valea Boncului, pâraul Batrani şi Valea Serbanoaia.

Existenţa zonelor cu exces de umiditate acolo unde sunt prezente izvoare: în localitatea Şotrile, in spatele primariei, in punctul cunoscut sub denumirea « Pietris » si in apropierea brutariei (unde apa este captata intr-un bazin); intre satele Vistieru si Plaiul Cornului in punctul numit « Pe lacuri », la Seciuri (izvoare captate de oameni-« Corneanu »).

Zona de inundabilitate în caz de calamitate (avarie) la barajul de acumulare apa Paltinu poate afecta o parte din teritoriul administrativ şi teritoriul intravilan.


Calitatea aerului la nivelul comunei Şotrile

În zonele de locuinţe este influenţată negativ de arderea combustibililor solizi (lemn şi cărbune), în sobe, realizate după soluţii locale, fără o bază tehnică corectă, cu implicaţii asupra randamentului şi siguranţei în exploatare. Amenajarea unor noi spaţii verzi pe terenurile degradate şi libere şi completarea plantaţiilor defrişate în ultimul timp în scopuri diverse vor contribui la îmbunătăţirea calităţii aerului în comună.

Calitatea apei la nivelul comunei Şotrile

Locuitorii folosesc pentru colectarea apelor reziduale menajere latrine care constituie un permanent focar de infectie şi de transmitere a bolilor. Rareori sunt amenajate la proprietăţi fose vidanjabile construite etanş.

Dispunerea latrinelor în incinta proprietăţilor conduce mai ales în perioadele cu precipitatii abundente la deversări ale materiilor fecale si ale dejectiilor de la animale, atât în incinta proprietăţilor, cât şi pe arterele de circulaţie, situaţia respectivă generând un puternic impact negativ asupra condiţiilor de viaţă ale comunităţii. Vilele de odihna din satul Lunca Mare sunt prevazut fose septice vidanjabile.

În urma implementării PUG calitatea apelor va fi îmbunătăţită prin racordarea comunei şi a satelor componente la reţelele de apă şi canalizare.


Riscuri

Stabilirea funcțiunilor principale a terenurilor prin zonarea teritorială crează posibilitatea îmbinării activităților economice cu măsuri de protecția mediului și a populației. Totuși, deoarece Planul urbanistic general crează numai cadrul organizatoric al zonării teritoriale nu se poate aprecia impactul asupra mediului al unor viitoare dezvoltări de activități economice. În Plan se face referire la specificul activității economice care se poate dezvolta în comuna Şotrile în domeniul agriculturii şi creşterii animalelor precum şi cele în domeniul exploatarii materiilor prime, a micii industrii, serviciilor şi turismului.

De acest aspect se va ține seama la emiterea acordurilor de mediu pentru noile investiții. Prin amplasarea noilor obiective economice în zonele acceptate prin PUG ca avînd această destinație se vor impune condițiile pe care trebuie să le respecte investitorul pentru a nu prejudicia starea de sănătate a populației și confortul locuirii.

Aplicarea măsurilor prevăzute în PUG limitează fenomenele de poluare și asigură baza dezvoltării durabile a localității.

4. PROBLEME DE MEDIU EXISTENTE, RELEVANTE PENTRU

PLANUL URBANISTIC GENERAL Pe baza situației existente descrisă în capitolele planului s-au reliefat următoarele

problemele de mediu relevante pentru P.U.G.

Aspect de mediu Probleme de mediu relevante pentru P.U.G.

Apa Alimentarea cu apă localităţilor componente comunei se realizează în sistem necentralizat din subteran, prin fântâni captări de izvoare şi foraje proprii de alimentare cu apă.

Localităţile compomente ale comunei nu dispun de sistem centralizat de canalizare, locuitorii utilizând latrine uscate iar instituţiile publice şi agenţii economici, bazine colectoare vidanjabile.

Aer Calitatea aerului este bună; activitățile economice existente nu constituie surse majore de poluare.

Circulația se desfășoară cu greutate; starea drumurilor din intravilan este necorespunzătoare.

Sol Activitatea de salubrizare din comuna este asigurata de SC ITECOL TEHNICA SRL PLOIESTI, care colectează, compactează şi transportă deşeurile menajere şi stradale la rampa Ecologica Vălenii de Munte. Colectarea locala se face prin pubele şi containere

Nu se colectează deşeurile menajere din satele Seciuri şi Plaiul Câmpei.

Riscuri naturale Au fost identificate zone ce sunt cuprinse între limita intravilanului şi cursul de apă Doftana ce sunt situate în zonă de risc hidrogeologic a lacului de acumulare Paltinu.

Pe teritoriul comunei au fost identificate eroziuni ale malurilor


cursurilor de apă precum şi zone unde se produc eroziuni şi alunecări de teren din cauza precipitaţiilor abundente.

Conservarea resurselor naturale

Prepararea hranei sau încălzirea locuințelor din gospodăriile individuale ale populației se face prin ardere de combustibil solid – cărbune și lemne (procurate din pădurile localității). Se utilizează echipamente neperformante cu randamente scăzute.

Se construiește cu materiale cu coeficient de transfer termic mare ceea ce duce la consum suplimentar de combustibil.

Patrimoniu cultural

Fond bogat în monumente istorice de categorie valorică ”B” (interes local).

Zonarea teritorială

Teritoriul administrativ este diferențiat în funcție de destinația principală a terenurilor și în conformitate cu necesitățile populației; zonarea propusă asigură un acces mai bun la infrastructura de servicii a localității.

Conștientizarea publicului asupra problemelor de

mediu

Implementarea legislației de mediu europene se realizează prin campanii de informare a populației, a tuturor categoriilor de vârstă sau pregătire, privind obligațiile administrației publice locale, a persoanelor fizice și juridice de a menține un mediu curat, nepoluat.

Populația trebuie implicată în acțiuni de protecție a mediului.


5. OBIECTIVELE DE PROTECȚIA MEDIULUI STABILITE LA NIVEL NAȚIONAL, COMUNITAR SAU INTERNAȚIONAL RELEVANTE PENTRU PLANUL URBANISTIC GENERAL

5.1. Corelarea PUG cu obiectivele de protecţie a mediului stabilite la nivel naţional, comunitar, internaţional

În tabel următor sunt prezentate aspectele și obiectivele de protecția mediului stabilite în comparație cu obiectivele la nivel național, comunitar sau internațional și modul în care s-au avut în vedere la elaborarea planului.

Aspect de mediu

Obiectiv stabilit la nivel naţional, comunitar, internaţional

Obiectivul relevant pentru plan stabilit de

grupul de lucru

Modul în care s-a avut în vedere în plan

Aer Calitatea aerului trebuie să corespundă legislaţiei naţionale care transpune Directivele 96/62/CE și 1999/30/CE privind valorile limită pentru SO2, NO2, NO, particule în suspensie și plumb.

Strategia naţională privind protecţia atmosferei urmărește stabilirea unui echilibru între dezvoltarea economico-socială și calitatea aerului (HG nr. 1856/2005 privind plafoanele naţionale pentru anumiţi poluanţi atmosferici).

În legislaţie se prevede întreţinerea și modernizarea infrastructurii de transport rurtier (drumuri, mijloace de transport nepoluante).

Menţinerea și îmbunătăţirea calităţii aerului.

Reducerea la minim a impactului transportului asupra aerului.

Reducerea traficului de tranzit în zone sensibile.

Nu sunt prevăzute acţiuni sau activităţi economice care să ducă la alterarea calităţii aerului.

Modernizarea infrastructurii rutiere

Înlocuirea combustibililor tradiţionali (lemn, cărbune, produse petroliere) cu gaze naturale în cazul încalzirii locuinţelor


Apă Calitatea apei trebuie să corespundă legislaţiei în vigoare care transpune prevederile Directivei Cadru privind apa nr. 2000/60/CE împreună cu directivele fiice.

Epurarea apelor uzate trebuie să fie conformă cu legislaţia naţională care transpune prevederile Directivei 91/271/CEE.

România trebuie să se alinieze normelor europene până la 31 decembrie 2015 pentru aglomerările mai mari de 10 mii locuitori echivalenţi și până la 31 decembrie 2020 pentru aglomerările cuprinse între 2 mii și 10 mii locuitori echivalenţi

Asigurarea calităţii apelor de suprafaţă și subteran prin limitarea poluării din surse punctiforme sau difuze.

Este prevăzută realizarea sistemului centralizat de alimentare cu apă a populaţiei.

Realizarea reţelei de canalizare.

Se prevede execuţia unei staţii de epurare conform normelor legislative în vigoare.

Sol Teritoriul României este declarat ca zonă sensibilă la nitraţi.

Calitatea solului trebuie refăcută și îmbunătăţită. Este necesară refacerea ecosistemelor terestre, execuţia de lucrări pentru combaterea eroziunii solului și apărarea împotriva inundaţiilor.

Protecţia calităţii solului și reducerea suprafeţelor afectate de depozitările necontrolate de deșeuri.

Firma SC ITECOL TEHNICA SRL PLOIESTI, colectează, compacteaza şi transporta deseurile menajere si stradale la rampa Ecologica Valenii de Munte.

Înfiinţarea de puncte de colectare în toate satele aparţinătoare.

Sănătatea umană

Legislaţia românească este aliniată la legislaţia europeană în cea ce privește sănătatea populaţiei prin asigurarea condiţiilor de igienă (apă curentă, canalizare, depozitarea controlată a deșeurilor).

Îmbunătăţirea calităţii vieţii, creșterea confortului, evitarea îmbolnăvirilor epidemiologice.

Există prevederi în plan și programe pentru:

- realizarea reţelei centralizate de alimentare cu apă potabilă în toate satele aparţinătoare;

- realizarea canalizării și construcţia unei staţii de epurare a apelor uzate menajere;

- depozitarea controlată a deșeurilor;


Riscuri naturale Legislaţia naţională are prevederi în ceea ce privește creșterea protecţiei populaţiei faţă de riscurile naturale care se pot preveni (alunecări de teren și inundaţii) prin luarea unor măsuri anticipate apariţiei fenomenelor sau pentru eliminarea efectelor acestora.

Protecţia populaţiei prin diminuarea efectelor alunecărilor de teren și a inundaţiilor.

Lucrări pentru stabilizarea terenului și de combatere a inundaţiilor.

Instituirea interdicţiei de construire în zonele cu riscuri naturale.


Legislaţia prevede corelalrea intravilanului existent cu evidenţa OCOTA în vederea asigurării unei bune administrări a terenurilor și a unei dezvoltări edilitare judicioase.

Protejarea populaţiei și a zonelor de locuit prin separarea de terenurile cu activităţi economice și servicii.

Pune de acord nevoile populaţiei (zona curţi construcţii și funcţiuni complementare) cu dezvoltarea urbanistică a localităţii. Alocă terenuri pentru dezvoltare economică. Crește suprafaţa de teren destinată agrementului și mișcării în aer liber.

Conservare/utilizare eficientă

a resurselor naturale

Legislaţia naţională aliniată la Directivele U.E. impune conservarea și utilizarea eficientă a resurselor naturale

Reducerea gazelor cu efect de seră.

Conservarea resurselor naturale.

Reabilitarea termică a clădirilor.

Realizarea reţelei de alimentare cu gaze naturale.

Patrimoniu cultural

Legislaţia naţională (OUG nr. 195/2005) conţine prevederi referitoare al menţinerea și ameliorarea fondului peisagistic natural și antropic, de refacere peisagistică a zonelor de interes turistic sau de agrement, de protejare, refacere și conservare a monumentelor istorice, a ariilor naturale protejate.

Asigurarea protecţiei peisajului natural, cultural și istoric.

S-au instituit zone de protecţie a monumentelor istorice.

Se recomandă restaurarea acestora numai cu avizul instituţiilor abilitate, cu responsabilităţi în domeniu.


Conștientizarea publicului

Legislaţia naţională, în concordanţă cu cea europeană prevede accesul liber al cetăţenilor la informaţia de mediu (HG nr. 878/2005) implementarea obligaţiilor rezultate din Convenţia privind accesul publicului la luarea deciziilor în probleme de mediu semnată la Aarhus la 25 iunie 1998 și ratificată prin Legea nr. 86/2000 privind stabilirea cadrului de participare a publicului la elaborarea anumitor planuri și programe în legătură cu mediul.

Creșterea responsabilităţii publicului faţă de mediu

PUG-ul conţine propuneri rezultate în urma consultării populaţiei privind direcţiile de dezvoltare a localităţii.

Primăria aduce la cunoștinţa publicului tematica și conţinutul hotărârilor adoptate de consiliul local. Regulamentul local de urbanism impune procedurile pentru aprobarea obiectivelor de investiţii cu respectarea protecţiei mediului. PUG stabilește zonele de protecţie pentru, monumente istorice, captări apă, staţii de epurare, etc.

5.2. Varianta de PUG propusă

Conform cerinţelor stipulate în „Directiva SEA”, care se referă la evaluarea anumitor planuri şi programe asupra mediului s-a întocmit următoarea variantă de PUG astfel:

5.2.1. Zonificarea

În cadrul PUG s-au stabilit suprafeţele de teren care alături de cele existente vor forma noul intravilan. Extinderile propuse au fost făcute de comun acord cu autorităţile locale ca urmare a cererii de terenuri pentru dezvoltarea sectorului de locuinţe, gospodărie comunală, etc. Suprafaţa totală a extinderilor este de 149,41 ha.


Situatia propusa pe trupuri in teritoriu:

SITUATIA EXISTENTA

ŞOTRILE 553,61

LUNCA MARE 94,75

PLAIU CÂMPINEI 189,97


SECIURI 120,53

REGLEMENTARI

SOTRILE 610,85

SECIURI 140,54


PLAIU CAMPINEI 214,12

LUNCA MARE 101,78

TRUPURI IZOLATE 4,64


BILANTUL TERITORIAL AL SUPRAFETELOR CUPRINSE IN INTRAVILANUL PROPUS

ZONE FUNCTIONALE

PROPUS

SOTRILE SECIURI PLAIU

CORNULUI PLAIU

CAMPINEI LUNCA MARE

TRUPURI IZOLATE TOTAL

Supr. (ha)

Procent % din total

intravilan

Supr. (ha)

Procent % din total

intravilan

Supr. (ha)

Procent % din total

intravilan

Supr. (ha)

Procent % din total

intravilan

Supr. (ha)

Procent % din total

intravilan

Supr. (ha)


Supr. (ha)

Procent % din total

intravilan

LOCUINTE SI FUNCTIUNI COMPLEMENTARE 570,74 93,43% 102,72 73,09% 75,24 81,47% 145,63 68,01% 33,13 32,55% 4,58 98,71% 932,04 80,05%

UNITATI INDUSTRIALE SI DEPOZITE 0,00 0,00% 0,00 0,00% 0,00 0,00% 0,00 0,00% 0,00 0,00% 0,00 0,00% 0,00 0,00%

UNITATI AGRO-ZOOTEHNICE 0,00 0,00% 0,00 0,00% 0,00 0,00% 0,00 0,00% 0,00 0,00% 0,00 0,00% 0,00 0,00%

INSTITUTII SI SERVICII DE INTERES PUBLIC 2,36 0,39% 1,36 0,97% 0,13 0,14% 0,33 0,15% 1,36 1,34% 0,00 0,00% 5,54 0,48%

CAI DE COMUNICATIE SI TRANSPORT 0,00% 0,00% 0,00% 0,00% 0,00

RUTIER 25,11 4,11% 7,10 5,05% 4,05 4,39% 10,27 4,80% 7,00 6,88% 0,06 1,29% 53,59 4,60%

FEROVIAR 0,00 0,00% 0,00 0,00% 0,00 0,00% 0,00 0,00% 0,00 0,00% 0,00 0,00% 0,00 0,00%

SPATII VERZI, SPORT, AGREMENT, PROTECTIE 0,48 0,08% 0,03 0,02% 0,00 0,00% 0,05 0,02% 0,00 0,00% 0,00 0,00% 0,56 0,05%

CONSTRUCTII TEHNICO-EDILITARE 0,03 0,00% 0,00 0,00% 0,00 0,00% 0,25 0,12% 0,25 0,25% 0,00 0,00% 0,53 0,05%

GOSPODARIE COMUNALA, CIMITIRE 0,69 0,11% 0,12 0,09% 0,00 0,00% 0,00 0,00% 0,39 0,38% 0,00 0,00% 1,20 0,10%


DESTINATIE SPECIALA 0,00 0,00% 0,00 0,00% 0,00 0,00% 0,00 0,00% 0,00 0,00% 0,00 0,00% 0,00 0,00%

TERENURI LIBERE 0,00 0,00% 0,00 0,00% 0,00 0,00% 0,00 0,00% 0,00 0,00% 0,00 0,00% 0,00 0,00%

APE 3,26 0,53% 0,30 0,21% 0,95 1,03% 0,47 0,22% 0,74 0,73% 0,00 0,00% 5,72 0,49%

PADURI 1,78 0,29% 4,59 3,27% 1,32 1,43% 3,17 1,48% 0,00 0,00% 0,00 0,00% 10,86 0,93%

TERENURI NEPRODUCTIVE 0,00 0,00% 0,00 0,00% 0,00 0,00% 0,00 0,00% 0,00 0,00% 0,00 0,00% 0,00 0,00%

ZONA MIXTA SERVICII - SPATII VERZI 0,00 0,00% 7,43 5,29% 0,00 0,00% 0,00 0,00% 2,39 2,35% 0,00 0,00% 9,82 0,84%

ZONA MIXTA LOCUINTE-SERVICII 6,40 1,05% 15,80 11,24% 10,66 11,54% 52,32 24,43% 50,13 49,25% 0,00 0,00% 135,31 11,62%

ZONA MIXTA PADURI- SERVICII 0,00 0,00% 1,09 0,78% 0,00 0,00% 1,63 0,76% 6,39 6,28% 0,00 0,00% 9,11 0,78%

TOTAL 610,85 100% 140,54 100% 92,35 100% 214,12 100% 101,78 100% 4,64 100% 1164,28 100%

Conform acestui tabel, marirea intravilanului este perfect rezonabila motivata de realitatile existente in raport cu aspiratiile privind dezvoltarea. Extinderea intravilanelor existente vine in intampinarea unor cereri in acest sens (noi lotizari pentru locuinte in zone interesante, noi zone turistice cu respectarea normelor de protectie a mediului, noi dotari edilitare si de alta natura etc).

Bilantul final arata ca la intravilanul existent, prin amenajari functionale, vor creste suprafetele destinate locuirii,servicii si agrement. In aceeasi masura, vor disparea terenurile libere (fara o definitie clara) sau cele neproductive.


Zona de locuinte si functiuni complementare reprezintă 80,05% din teritoriul intravilan.

Zona destinata locuintelor si functiunilor complementare este extinsa in conformitate cu cerintele

de dezvoltare a acestui sector. Pentru conformarea urbanistica a acestor zone se propune detalierea

ulterioara prin planuri urbanistice zonale-parcelare/reparcelare, urmarind asigurarea accesului carosabil

direct dintr-o circulate publica si asigurarea conditiilor de echipare edilitara.

Constructiile vor avea un regim de inaltime maxim de P+1-2, respectiv P+3 in cadrul zonelor

mixte de dezvoltare.

Zona institutiilor publice si serviciilor, cuprinde atât instituţiile şi serviciile publice existente,

cât şi activitati comerciale, locuire, mică producţie manufacturieră nepoluantă. Zona reprezintă 0,48%

din teritoriul intravilan propus, aceasta fiind extinsa, prin propunerile de dezvoltare a zonelor mixte

si a zonelor de turism si recreere. Propunerile spatiale de dezvoltare a zonelor mixte (locuinte si

servicii) urmaresc conturarea unor nuclee de servicii relationat unor obiective importante existente pe

teritoriul comunei Şotrile.

În cadrul organizării viitoare a localitatilor sunt menţinute toate dotările existente si au fost create

condiţiile extinderii acestora, în funcţie de condiţiile de marketing urban promovate de comună

.Propunerile sunt destinate gospodariei comunale si cresterii coeficientului de spatii plantate.

La delimitarea zonei centrale, s-au luat în considerare următoarele criterii:

• Funcţional (gradul de concentrare în teritoriu a instituţiilor publice şi serviciilor, existenta

spaţii comunitare, servicii comerciale şi financiar bancare, dotări de interes public, etc.)

• Intravilanul total propus este de 1164,28 ha.

5.2.2 Prescriptii speciale pe zone, subzone şi unităţi teritoriale de referinţă

Regulamentul este alcatuit pentru urmatoarele zone, subzone si unitati teritoriale de referinta:

M - ZONA MIXTA – cu regim de construire discontinuu si regim de inaltime P+3 niveluri

L - ZONA DE LOCUIT- locuinte individuale cu regim de construire discontinuu si regim de inaltime P+2 niveluri

A - ZONA DE ACTIVITATI PRODUCTIVE

A1 – Subzona activitatilor productive si de depozitare

A2 – Subzona unitatilor agrozootehnice.


V - ZONA SPATIILOR VERZI

V1 –Zona spatiilor verzi publice

V2 – Zona spatiilor verzi de protectie

V2a – Spatii verzi pentru protectia cursurilor de apa

V2b – Spatii verzi de protectie fata de infrastructura tehnica

V2c – Fasii plantate de protectie sanitara

T - ZONA CAI DE COMUNICATIE

T1 – Subzona cailor de comunicatie rutiera

G - ZONA DE GOSPODARIE COMUNALA

R - ZONA DE ECHIPAMENTE TEHNICO- EDILITARE

EX - ZONE SITUATE IN AFARA TERITORIULUI INTRAVILAN

EX1 - Zone rezervate pentru activitati agricole.

EX2 - Zone rezervate pentru lucrari de infrastructura tehnica majora (inclusiv zonele de protectie ale acestora)

EX3 - Zone de protectie peisagistica, sanitara, etc.

� M – ZONA MIXTA

In cadrul acestor zone se incurajeaza dezvoltarea serviciilor generale, activitatilor comerciale si turistice (pensiuni, agentii de turism), si alte activitati care nu afecteaza locuirea.

Prevederile regulamentului sustin dezvoltarea ipotetica a unor zone complexe din punct de vedere functional (mixare functiuni locuire cu activitati comerciale,servicii, etc.), ca raspuns la cererea urbana preconizata, pe fondul impulsionarii dezvoltarii unor astfel de activitati.

Generalitati. Caracterul zonei

Zona mixta se caracterizeaza printr-o mare flexibilitate in acceptarea diferitelor functiuni de interes general si public, diverse categorii de activitati comerciale, servicii si de mica productie, in lungul principalelor artere de circulatie.

Fondul construit este format in mare parte din cladiri de locuit, dar zona mixta permite conversia locuintelor in alte functiuni, spre deosebire de zona de locuit (L), in care acest lucru este limitat.

Zona este constituita din institutii, servicii si echipamente publice, servicii de interes general (servicii tehnice, profesionale, sociale, colective si personale, comert, hoteluri, restaurante, recreere), mici activitati productive manufacturiere si locuinte.

In zonele de protectie ale monumentelor istorice, definite conform Legii nr. 422/2001, autorizarea interventiilor (amplasarea, configurarea volumetrica, aspectul arhitectural al unor noi cladiri si amenajari, desfiintarea constructiilor parazitare) se va face in baza unor documentatii de urbanism aprobate.

Cu scopul evitarii riscului de producere a dezastrelor naturale (alunecari de teren, inundatii) si protectiei locuitorilor impotriva acestora, autorizarea executarii constructiilor sau amenajarilor


in zone expuse la riscuri naturale, cu exceptia celor carora au drept scop limitarea acestora, este interzisa.

Orice interventie in zona protejata necesita avizul Ministerului Culturii.

In vederea autorizarii cladirilor noi cu functiuni care se incadreaza in specificul zonei, este necesara elaborarea si aprobarea unor documentatii de urbanism PUD / P.U.Z. cu ilustrarea modului de insertie volumetrica in cadrul arhitectural – urbanistic existent.

� Utilizare functionala

Utilizari admise

Sunt admise urmatoarele utilizari: - institutii, servicii si echipamente publice; - sedii ale unor companii si firme; - servicii sociale, colective si personale; - sedii ale unor organizatii politice, profesionale etc.; - lacasuri de cult; - comert cu amanuntul; - activitati manufacturiere nepoluante; - depozitare mic-gros; - hoteluri, pensiuni, agentii de turism; - restaurante, baruri, cofetarii, cafenele etc.; - sport si recreere; - parcaje la sol; - spatii libere pietonale; - spatii verzi amenajate; - locuinte cu partiu obisnuit; - locuinte cu partiu special care includ spatii pentru profesiuni liberale.

Utilizari admise cu conditionari

Cladirile vor avea la parterul orientat spre strada si spre traseele pietonale :

- functiuni care admit accesul publicului in mod permanent sau conform unui program de functionare specific si vor fi prevazute cu vitrine luminate noaptea;

- se recomanda ca activitatile in care accesul publicului nu este liber sa nu reprezinte mai mult de 30% din lungimea strazii incluse in zona mixta;

Se permite conversia locuintelor in alte functiuni cu conditia ponderii locuintelor in proportie de minim 30% din aria construita desfasurata.

Utilizari interzise Se interzic urmatoarele utilizari: - activitati care pot provoca degradarea cladirilor protejate sau sunt incompatibile cu

statutul de zona protejata; - cu exceptia telecomunicatiilor speciale, se interzice dispunerea de piloneti zabreliti

(tripozi uniti cu grinzi cu zabrele) pe terasele cladirilor daca acestea nu au caracter tehnic;


- dispunerea de panouri de afisaj pe plinurile fatadelor, desfigurand arhitectura cladirilor si deteriorand finisajul acestora;

- se interzice localizarea restaurantelor care comercializeaza bauturi alcoolice la o distanta mai mica de 100 metri de servicii si echipamente publice si de biserici;

- activitati productive poluante, cu risc tehnologic sau incomode prin traficul generat; - cresterea animalelor, mai mult de 5 capete/ gospodarie; - depozitare en-gros; - statii de intretinere auto cu capacitate de peste 5 masini; - curatatorii chimice; - depozitari de materiale refolosibile; - platforme de precolectare a deseurilor urbane; - depozitarea pentru vanzare a unor cantitati mari de substante inflamabile sau toxice; - activitati care utilizeaza pentru depozitare si productie terenul vizibil din circulatiile

publice sau din institutiile publice; - lucrari de terasament de natura sa afecteze amenajarile din spatiile publice si constructiile

de pe parcelele adiacente; - orice lucrari de terasament care pot sa provoace scurgerea apelor pe parcelele vecine sau

care impiedica evacuarea si colectarea apelor meteorice.

� Conditii de amplasare. Echipare si conformare a cladirilor

Caracteristici ale parcelelor (suprafete, forme, dimensiuni) - in cazul constructiilor publice dispuse izolat, terenul minim este de 1000 mp, cu un front

la strada de minim 30.00 metri; - pentru celelalte categorii de functiuni, se recomanda lotizarea terenului in parcele avand

minim 500 mp si un front la strada de minim 12.00 metri; - in cazul parcelarului existent suprafata minima a parcelei construibile este de 200 mp cu

un front la strada de minim 12,00 m pentru cladiri izolate sau cuplate. - in cazul alipirii la o cladire existenta, se recomanda alinierea la aceasta pentru a se evita

crearea calcanelor.

Amplasarea cladirilor fata de aliniament - echipamentele publice vor fi retrase de la aliniament cu minim 5–10.00 metri sau vor fi

dispuse pe aliniament in functie de caracterul strazii, de profilul activitatii si de normele existente, dar nu mai putin de 6,00 m fata de axul drumului;

- la intersectia dintre strazi aliniamentul va fi racordat printr-o linie perpendiculara pe bisectoarea unghiului dintre strazi avand o lungime de minim 6,00 metri;

- in cazul in care cladirile de pe parcelele adiacente prezinta calcane este obligatorie lipirea la acestea;

- in cazul strazilor cu fronturi retrase fata de aliniament se va respecta retragerea caracteristica strazii.


Amplasarea cladirilor fata de limitele laterale si posterioare ale parcelelor - cladirile publice se vor amplasa in regim izolat, retragerea fata de limitele laterale vor fi

de minim jumatate din inaltimea la cornise, dar nu mai putin de 2,00 metri, cu obligativitatea asigurarii unui acces de minim 3,00 m pe una din laturi pentru autovehicolul de stingere a incendiilor;

- retragerea fata de limitele posterioare va fi de minim jumatate din inaltimea la cornise, dar nu mai putin de 5,00 metri;

- cladirile se vor alipi de calcanele cladirilor invecinate dispuse pe limitele laterale ale parcelelor pana la o distanta de maxim 20.00 metri de la aliniament;

- in cazul in care parcela se invecineaza numai pe una dintre limitele laterale cu o cladire avand calcan pe limita de proprietate, iar pe cealalta latura se invecineaza cu o cladire retrasa de la limita laterala a parcelei si avand pe fatada laterala ferestre, noua cladire se va alipi de calcanul existent, iar fata de limita opusa se va retrage obligatoriu la o distanta egala cu jumatate din inaltime, dar nu mai putin de 3.00 metri; in cazul in care aceasta limita separa parcela de o functiune publica sau de o biserica, distanta se majoreaza la 5.00 metri;

- se interzice construirea pe limita parcelei daca aceasta constituie linia de separatie dintre zona mixta si zona rezidentiala, o functiune publica sau o biserica, cazuri in care se admite realizarea noilor cladiri numai cu o retragere fata de limitele laterale ale parcelei egala cu jumatate din inaltimea la cornise, dar nu mai putin de 5.00 metri;

- distanta dintre cladirea unei biserici si limitele laterale si posterioare ale parcelei este de minim 10.00 metri;

- cladirile se vor retrage fata de limita posterioara la o distanta de cel putin jumatate din inaltimea cladirii masurata la cornisa, dar nu mai putin de 5.00 metri.

Amplasarea cladirilor unele fata de altele pe aceeasi parcela - cladirile vor respecta intre ele distante egale cu jumatate din inaltimea celei mai inalte;

distanta se poate reduce la jumatate din inaltime, dar nu mai putin de 3,00 metri, numai in cazul in care fatadele prezinta calcane sau ferestre care nu asigura luminarea unor incaperi fie de locuit, fie pentru alte activitati permanente care necesita lumina naturala.

Circulatii si accese - parcela este construibila numai daca are asigurat un acces carosabil de minim 4.00 metri

latime dintr-o circulatie publica in mod direct sau prin drept de trecere legal obtinut prin una din proprietatile invecinate;

- pentru asigurarea accesului autovehiculelor de stingere a incendiilor in curtea posterioara distanta dintre cladire si una din limitele laterale ale parcelei va fi de minim 3,00 m;

- este obligatorie asigurarea accesului in spatiile publice a persoanelor cu handicap locomotor.

Stationarea autovehiculelor - stationarea autovehiculelor necesare functionarii diferitelor activitati se admite numai in

interiorul parcelei, deci in afara circulatiilor publice.


Inaltimea maxima admisibila a cladirilor

M3 – Regimul de inaltime maxim admis este de P+3 (12,00 m , P+2+Mansarda sau P+3);

– Se admit depasiri de 1-2,00 m numai pentru alinierea la cornisa cladirilor invecinate in cazul regimului de construire cuplat.

Aspectul exterior al cladirilor - se interzice modificarea aspectului cladirilor existente prin tratarea diferita a finisajului

parterului de cel al nivelurilor superioare; - aspectul cladirilor va fi subordonat cerintelor specifice unei diversitati de functiuni, dar cu

conditia realizarii unor ansambluri compozitionale care sa tina seama de particularitatile sitului, de caracterul general al zonei si de arhitectura cladirilor din vecinatate cu care se afla in relatii de co-vizibilitate;

- garajele si anexele vizibile din circulatiile publice se vor armoniza ca finisaje si arhitectura cu cladirea principala;

- orice interventii asupra monumentelor, in cadrul zonelor de protectie a acestor si a zonelor protejate din punct de vedere istoric, arhitectural sau ambiental se va face in conformitate cu prevederile legii;

- se interzice folosirea azbocimentului si a tablei zincate pentru acoperirea cladirilor, garajelor si anexelor.

Conditii de echipare edilitara - toate cladirile vor fi racordate la retelele tehnico-edilitare publice; - se va asigura in mod special evacuarea rapida si captarea apelor meteorice din spatiile

rezervate pietonilor, si din spatiile mineralizate. Racordarea burlanelor la canalizarea pluviala este obligatoriu sa fie facuta astfel incat sa se evite producerea ghetii in spatiile pietonale.

Spatii libere si spatii plantate - spatiile vizibile din circulatiile publice vor fi tratate ca gradini de fatada; - in gradinile de fatada ale echipamentelor publice minim 40% din suprafata va fi prevazuta

cu plantatii inalte; - terenul care nu este acoperit cu constructii, platforme si circulatii va fi acoperit cu gazon

si plantat cu un arbore la fiecare 100 mp; - parcajele vor fi plantate cu un arbore la fiecare 4 locuri de parcare si vor fi inconjurate cu

un gard viu de 1,20 metri inaltime.

Imprejmuiri - se va respecta tipul existent de imprejmuiri cu conditia ca acestea sa fie transparente si sa

aiba un soclu opac de maxim 0,60 metri catre strada; inaltimea maxima a imprejmuirilor catre strada va fi de maxim 2,00 metri.

� Posibilitati maxime de ocupare si utilizare a terenului

PROCENT MAXIM DE OCUPARE A TERENULUI (POT)

M – P.O.T. maxim 40%


COEFICIENT MAXIM DE UTILIZARE A TERENULUI (CUT)

M2 – CUT maxim 1,6 mp. ADC / mp. teren

In cazul accentelor de inaltime, C.U.T. maxim se va justifica prin P.U.Z.

� L-ZONA DE LOCUIT


Prevederile prezentului regulament sustin evolutia comunei, prin: - tranzitia catre un alt tip de zona functionala (zona mixta) se va realiza prin conversie sau

prin reconstructie – conform zonei M, - mentinerea zonelor bine constituie cu cresterea coerentei in cazul interventiilor punctuale; - reconstructia zonelor insalubre prin operatiuni de comasare si relotizare; - extinderea pe terenuri neconstruite, intra si extravilane, a noi cartiere de locuinte

individuale si colective mici pe baza unor operatiuni funciare – parcelare/reparcelare.

In zonele de protectie ale monumentelor istorice, definite conform Legii nr. 422/2001, autorizarea interventiilor (amplasarea, configurarea volumetrica, aspectul arhitectural al unor noi cladiri si amenajari, desfiintarea constructiilor parazitare) se va face in baza unor documentatii de urbanism aprobate.

Cu scopul evitarii riscului de producere a dezastrelor naturale (alunecari de teren, inundatii) si protectiei locuitorilor impotriva acestora, autorizarea executarii constructiilor sau amenajarilor in zone expuse la riscuri naturale, cu exceptia celor carora au drept scop limitarea acestora, este interzisa.

Zona de locuit este alcatuita din urmatoarele subzone si unitati de referinta:

L – Subzona locuintelor individuale cu P - P+1 niveluri


Utilizari admise - locuinte individuale si colective mici cu maxim P+2 niveluri (cuplate sau izolate); - anexe gospodaresti; - echipamente publice specifice zonei rezidentiale; - scuaruri publice.

Utilizari admise cu conditionari - se admit functiuni comerciale, servicii profesionale si mici activitati manufacturiere, cu

conditia ca suprafata acestora sa nu depaseasca 100,00 mp ADC, sa nu genereze transporturi grele, sa nu atraga mai mult de 5 autoturisme, sa nu fie poluante, sa nu aiba program prelungit peste orele 22 si sa nu utilizeze terenul liber al parcelei pentru depozitare si productie;

- pensiuni destinate practicarii agroturismului si microturismului; - functiunile comerciale, serviciile complementare locuirii si activitatile manufacturiere cu

suprafata desfasurata peste 100,00 mp. se pot admite cu conditia elaborarii si aprobarii unor documentatii PUD.


Utilizari interzise

Se interzic urmatoarele utilizari: - functiuni comerciale si servicii profesionale care depasesc suprafata de 100,00 mp ADC,

genereaza un trafic important de persoane si marfuri, au program prelungit dupa orele 22, produc poluare;

- activitati productive poluante, cu risc tehnologic sau care sunt incomode prin traficul generat (vehicule de transport greu sau peste 5 autovehicule mici pe zi), prin utilizarea incintei pentru depozitare si productie, prin deseurile produse ori prin programul de activitate prelungit dupa orele 22;

- anexe pentru cresterea animalelor pentru productie; cresterea animalelor in numar mai mare de 5 capete porcine / bovine.

- depozitare en-gros; - depozitari de materiale refolosibile; - platforme de precolectare a deseurilor; - depozitarea pentru vanzare a unor cantitati mari de substante inflamabile sau toxice; - activitati productive care utilizeaza pentru depozitare si productie terenul vizibil din

circulatiile publice; - statii de betoane; - autobaze; - statii de intretinere auto cu capacitatea peste 3 masini; - spalatorii chimice; - lucrari de terasament de natura sa afecteze amenajarile din spatiile publice si constructiile

de pe parcelele adiacente; - orice lucrari de terasament care pot sa provoace scurgerea apelor pe parcelele vecine sau

care impiedica evacuarea si colectarea rapida a apelor meteorice.

� Conditii de amplasare, echipare si configurare a cladirilor

Caracteristici ale parcelelor - se considera construibile parcelele care au suprafata de minim 200 mp si 12,00 m front la

strada; - adancimea parcelei sa fie mai mare sau cel putin egala cu latimea acesteia; - unghiul format de frontul la strada cu fiecare din limitele laterale ale parcelei: 75° ÷ 105°.

Amplasarea cladirilor fata de aliniament - cladirile vor respecta retragerea de la aliniamentul existent, caracteristic strazii respective; - retras fata de aliniament cu minim 3,00 metri in cazul lotizarilor existente cu parcele care

indeplinesc conditiile de construibilitate si echipare edilitara; - in fasia non aedificandi dintre aliniament si linia de retragere a alinierii cladirilor nu se

permite nici o constructie cu exceptia imprejmuirilor, aleilor de acces si platformelor de maxim 0,4 metri inaltime fata de cota terenului anterioara lucrarilor de terasament;

- in cazul in care cladirile alaturate prezinta calcane este obligatorie lipirea la acestea.

Amplasarea cladirilor fata de limitele laterale si posterioare ale parcelelor

La autorizarea constructiilor se va urmari: - in cazul in care exista o constructie in limita de proprietate, pe parcela invecinata,

constructia noua se va realiza cuplata cu cea existenta;


- cand constructiile se executa independent, picatura streasinii va trebui sa cada pe terenul proprietarului care construieste;

- amplasarea anexelor gospodaresti, precum si a fantanilor se va face distanta de minim 10,00 metri de orice sursa posibila de poluare; amplasarea closetelor, se va face la distanta de minim 10,00 fata de cea mai apropiata locuinta, pana la racordarea la sistemul centralizat de alimentare cu apa si evacuare a apelor uzate;

- amplasarea constructiilor in zonele de protectie ale infrastructurii se va face numai cu avizul administratorului acestora, chiar daca constructiile se realizeaza in intravilan, pe terenuri proprietate privata;

- cladirile cuplate, se vor alipi de calcanul cladirii de pe parcela alaturata si se vor retrage fata de cealalta limita la o distanta de cel putin jumatate din inaltimea la cornisa in punctul cel mai inalt fata de teren, dar nu cu mai putin de 3,00 metri pentru a permite accesul autovehicolelor de stingere a incendiilor; in cazul in care aceasta limita separa parcela de o functiune publica sau de o biserica, distanta se majoreaza la 5.00 metri;

- in cazul in care parcela se invecineaza pe ambele limite laterale cu cladiri retrase fata de limita proprietatii avand fatade cu ferestre, cladirea se va realiza in regim izolat;

- cladirile izolate se vor retrage fata de limitele laterale ale parcelei cu jumatate din inaltimea la cornisa, dar nu cu mai putin de 2,00; retragere fata de una din limitele laterale va fi de minim 3,00 m pentru accesul autovehicolelor de stingere a incendiilor la curtea din spate;

- retragerea fata de limita posterioara a parcelei va fi egala cu jumatate din inaltimea la cornisa, dar nu mai putin de 5,00 metri.

Amplasarea cladirilor unele fata de altele pe aceeasi parcela - distanta minima dintre cladirile de pe aceeasi parcela va fi egala cu inaltimea la cornisa a

cladirii celei mai inalte pentru fatadele cu camere locuibile; distanta se poate reduce la jumatate, dar nu mai putin de 3,00 metri, daca fronturile opuse nu au camere locuibile.

Circulatii si accese - parcela este construibila numai daca are asigurat un acces carosabil de minim 4 metri

latime dintr-o circulatie publica in mod direct sau prin drept de trecere legal obtinut prin una din proprietatile invecinate.

Stationarea autovehiculelor - stationarea autovehiculelor se admite numai in interiorul parcelei, deci in afara

circulatiilor publice.

Inaltimea maxima admisibila a cladirilor - inaltimea la cornisa a cladirilor va fi de P+ 1 (7,00 metri); se admite un nivel mansardat

inscris in volumul acoperisului, in suprafata de maxim 60% din aria construita; - se admit depasiri de 1-2,00 metri numai pentru alinierea la cornisa cladirilor invecinate in

cazul regimului de construire cuplat.

Aspectul exterior al cladirilor - garajele si anexele vizibile din circulatiile publice se vor armoniza ca finisaje si

arhitectura cu cladirea principala; - se interzice folosirea azbocimentului si a tablei stralucitoare de aluminiu pentru acoperirea

cladirilor, garajelor si anexelor.

Conditii de echipare edilitara - toate cladirile noi vor fi dotate cu electricitate si instalatii de apa – canal in sistem public

sau individual, proiectate si executate in conformitate cu normele sanitare;


- se va asigura captarea si evacuarea apelor meteorice de pe acoperis pe proprietate; - se va asigura in mod special evacuarea rapida si captarea apelor meteorice in reteaua de

canalizare.

Spatii libere si spatii plantate - spatiile libere vizibile din circulatiile publice vor fi tratate ca gradini de fatada; - spatiile neconstruite si neocupate de accese si trotuare de garda vor fi plantate cu gazon si

cu un arbore la fiecare 100,00 mp.

Imprejmuiri - imprejmuirile spre strada vor avea inaltimea de maxim 2,00 metri din care un soclu opac

de 0,6 metri si o parte transparenta dublata cu gard viu.



L- POT maxim =30%;


L - CUT max. 0,6 mp ADC/ mp teren

� A - ZONA DE ACTIVITATI PRODUCTIVE

Generalitati : caracterul zonei

Zona se compune din terenurile ocupate de activitati productive de bunuri (productie “concreta” incluzand toate categoriile de activitati industriale conform CAEN). Din aceasta zona fac parte atat unitatile existente care se mentin, se afla in proces de restructurare presupunand conversie in profiluri industriale diferite sau in profiluri de servicii pentru industrie, distributie si comercializare, cat si terenurile rezervate pentru viitoare activitati productive si servicii.

Pentru constructiile generatoare de riscuri tehnologice, stabilite in conformitate cu prevederile alin. (2) al art. 12 din R.G.U., prin ordin comun al ministrilor industriei, agriculturii si alimentatiei, apelor, padurilor si protectiei mediului, sanatatii, transporturilor, apararii nationale si de interne, se va solicita autorizatia de construire in conformitate cu conditiile impuse prin acordul de mediu. Riscul tehnologic este determinat de procesele industriale sau agricole care prezinta pericol de incendii, explozii, radiatii, surpari de teren sau de poluarea aerului, apei sau solului.

Pentru intreprinderile care pot polua factori de mediu sau pot produce zgomot si vibratii se instituie zone de protectie sanitara (procese industriale sau agricole care prezinta pericol de incendii, explozii, surpari de teren sau poluare).

Pentru subzonele de tip A situate pe terenuri libere sau in extinderile intravilanului sunt necesare documentatii P.U.Z. avizate conform legii.

In cazul obiectivelor existente, se va urmarii diminuarea efectelor negative prin propunerea de realizare a unor perdele de protectie, fasii puternic plantate cu latimi variabile, in functie de terenurile libere existente.

Zona se compune din urmatoarele subzone:


A1 – Subzona activitatilor productive si de depozitare;

A2 – Subzona unitatilor agrozootehnice.

� Utilizarea functionala

Utilizari admise

Functiuni complementare ale zonei sunt: - unitatile industriale nepoluante; - unitati depozitare; - servicii conexe activitatilor industriale; - accese pietonale si carosabile; - perdele protectie; - retele tehnico-edilitare; - parcaje; - statii de intretinere si reparatii auto; - statii de benzina; - comert, alimentatie publica si servicii personale; - locuinte de serviciu pentru personalul care asigura permanenta sau securitatea unitatilor.

A1 - se admit: - activitati industriale productive si de servicii, IMM desfasurate in constructii industriale

mici si mijlocii, distributia si depozitarea bunurilor si materialelor produse; - servicii pentru zona industriala, transporturi, depozitare comerciala, servicii comerciale

legate de transporturi si depozitare - in suprafata maxima de 3000 mp ADC (1500 mp S vanzare); - activitati productive desfasurate in constructii industriale mici si mijlocii, destinate

productiei, distributiei si depozitarii bunurilor si materialelor, si activitati comerciale care nu necesita suprafete mari de teren.

A2- se admit: - activitati productive nepoluante desfasurate in constructii agro-industriale, distributia si

depozitarea bunurilor si materialelor, cercetarea agro-industriala care necesita suprafete mari de teren. Cuprind suprafete de parcare pentru angajati, accese auto sigure si suficient spatiu pentru camioane – incarcat / descarcat si manevre. In mod obisnuit sunt permise activitatile care necesita spatii mari in jurul cladirilor si care nu genereaza emisii poluante.

Utilizari admise cu conditionari - in cazul conversiei functionale se recomanda identificarea si eliminarea surselor

remanente de poluare sau contaminare a solului.

Utilizari interzise - se interzice localizarea unitatilor care nu se inscriu in profilul zonei sau pot incomoda

functionarea acesteia; - se interzice localizarea activitatilor poluante si care prezinta risc tehnologic;


- se interzice amplasarea unitatilor de invatamant prescolar, scolar si gimnazial, a serviciilor publice sau de interes general si a spatiilor pentru sport in interiorul limitelor in care poluarea depaseste CMA;

- se interzice amplasarea locuintelor, cu exceptia locuintelor de serviciu.


Caracteristici ale parcelelor (suprafete, forme, dimensiuni)

Pentru a fi construibile, parcelele vor avea o suprafata minima de 3000 mp si un front minim la strada de 50,00 metri.

Amplasarea cladirilor fata de aliniament - obligatoriu mai mari de 5,00 metri.


A1 + A2 - cu urmatoarele conditionari: - cladirile pot fi alipite de constructiile de pe parcelele alaturate cu functiuni similare,

situate pe limita de proprietate, in cazul in care acestea nu prezinta incompatibilitati (trepidatii, risc tehnologic);

- in toate celelalte cazuri, cladirile se dispun izolat de limitele laterale ale parcelei la o distanta egala cu jumatate din inaltime, dar nu mai putin de 5,00 metri;

- se vor respecta distantele minime egale cu jumatate din inaltimea cladirii, dar nu mai putin de 5,00 metri fata de limitele laterale si posterioare ale parcelelor.

In cazul cladirilor amplasate pe parcele situate catre alte unitati teritoriale de referinta decat A, se interzice amplasarea cladirilor pe limita parcelei catre aceste alte zone.

Amplasarea cladirilor unele fata de altele pe aceeasi parcela - distanta intre cladiri va fi egala cu jumatate din inaltimea cladirii celei mai inalte, dar nu

mai putin de 5,00 metri; - distanta de mai sus se poate reduce la jumatate daca pe fatadele opuse nu sunt accese in

cladire si/sau daca nu sunt ferestre care sa lumineze incaperi in care se desfasoara activitati permanente.

Circulatii si accese - pentru a fi construibile, toate parcelele trebuie sa aiba acces dintr-o cale publica sau

privata de circulatie sau sa beneficieze de servitute de trecere, legal instituita, printr-o proprietate adiacenta avand o latime de minim 4,00 metri pentru a permite accesul mijloacelor de stingere a incendiilor si a mijloacelor de transport grele;

- se vor asigura trasee pentru transporturi agabaritice si grele.

Stationarea autovehiculelor - stationarea vehiculelor atat in timpul lucrarilor de constructii-reparatii, cat si in timpul

functionarii cladirilor se va face in afara drumurilor publice, fiecare unitate avand prevazute in interiorul parcelei spatii de circulatie, incarcare si intoarcere;

- in spatiul de retragere fata de aliniament, maxim 40% din teren poate fi rezervat parcajelor cu conditia inconjurarii acestora cu un gard viu avand inaltimea de minimum 1,20m.

Inaltimea maxima admisa a cladirilor - se vor respecta inaltimi maxime ale cladirilor de 12,00 metri;


- inaltimea pe strazile interioare ale zonei industriale nu va depasi distanta intre aliniamente;

- in culoarele rezervate liniilor electrice inaltimea se subordoneaza normelor specifice.

Aspectul exterior al cladirilor - volumele construite vor fi simple si se vor armoniza cu caracterul zonei si cu vecinatatile

imediate; - fatadele posterioare si laterale vor fi tratate arhitectural la acelasi nivel cu fatada

principala.

Conditii de echipare edilitara - toate cladirile vor fi dotate cu instalatii de apa si canalizare si se va asigura preepurarea

apelor uzate, inclusiv a apelor care provin din intretinerea sifunctionarea instalatiilor, din parcaje, circulatii si platforme exterioare.

Spatii libere si spatii plantate

A1 + A2 - orice parte a terenului incintei vizibila dintr-o circulatie publica va fi astfel amenajata incat sa nu altereze aspectul general al localitatii.

- suprafetele libere din spatiul de retragere fata de aliniament vor fi plantate cu arbori in proportie de minim 40% formand de preferinta o perdea vegetala pe tot frontul incintei;

- suprafetele libere neocupate cu circulatii, parcaje si platforme functionale vor fi plantate cu un arbore la fiecare 100 mp teren liber;

- se vor prevedea plantatii inalte in lungul limitelor incintelor care reprezinta totodata linii de separatie fata de alte subzone si unitati teritoriale de referinta.

Imprejmuiri - imprejmuirile spre strada vor fi transparente, cu inaltimi de minim 2,00 metri din care un

soclu de 0,60 m., si vor fi dublate cu un gard viu; - portile de intrare vor fi retrase fata de aliniament pentru a permite stationarea vehiculelor

tehnice inainte de admiterea lor in incinta, pentru a nu incomoda circulatia pe drumurile publice.



POT maxim = 50%

COEFICIENT MAXIM DE UTILIZARE A TERENULUI

CUT volumetric maxim (mc. / mp. teren)= 6

� V- ZONA SPATIILOR VERZI


Zona cuprinde spatii verzi publice cu acces nelimitat sau specializate de interes orasenesc si supraorasenesc, spatii pentru sport si agrement cu acces limitat de apartenenta la cluburi sau contra cost, spatii plantate de protectie.

Zona se compune din urmatoarele subzone:


V1 – Zona spatiilor verzi publice;

V2 – Zona spatiilor verzi de protectie (a cursurilor si oglinzilor de apa, infrastructura tehnica, fasii plantate de protectie sanitara).


Utilizari admise

V1 - sunt admise numai functiunile de spatiu plantat public constand in :

spatii plantate; - circulatii pietonale din care unele ocazional carosabile pentru intretinerea spatiilor

plantate si accesul la activitatile permise; - mobilier urban, amenajari pentru sport, joc si odihna; - constructii pentru expozitii, activitati culturale (spatii pentru spectacole si biblioteci in aer

liber, pavilioane cu utilizare flexibila sau cu diferite tematici), activitati sportive, alimentatie publica si comert;

- adaposturi, grupuri sanitare, spatii pentru administrare si intretinere; - parcaje; - sunt admise amenajari pentru practicarea sportului in spatii descoperite si acoperite,

anexele necesare si alte activitati legate direct de activitatea sportiva.

V2 – conform normelor de protectie in vigoare.

Utilizari admise cu conditionari

V1 - se admit constructii pentru expozitii, activitati culturale (spatii pentru spectacole si biblioteci in aer liber, pavilioane cu utilizare flexibila sau cu diferite tematici), activitati sportive, alimentatie publica si comert, limitate la arealele deja existente conform proiectului initial si care functioneaza in acest scop;

- cladirile si amenajarile pentru diferite activitati din parcurile si gradinile publice se admit cu conditia de a nu avea separari fizice care sa impuna interdictia liberei circulatii;

- se admit noi cladiri pentru cultura, sport, recreere si anexe, cu conditia ca suprafata acestora insumata la suprafata construita existenta si mentinuta, la cea a circulatiilor de toate categoriile si a platformelor mineralizate, sa nu depaseasca 15% din suprafata totala a spatiului plantat.

Utilizari interzise

V1 - se interzic orice schimbari ale functiunilor spatiilor verzi publice si specializate; - se interzice conversia grupurilor sanitare in spatii comerciale.

V2 - nu se admit nici un fel de interventii care depreciaza caracterul zonei protejate; - este interzisa amplasarea de obiective si desfasurarea de activitati cu efecte daunatoare

asupra vegetatiei si amenajarilor in perimetrul de protectie; - se interzic orice amenajari care sa atraga locuitorii in spatiile de protectie fata de

infrastructura tehnica reprezentata de circulatii majore si de retele de transport a energiei electrice, si gazelor.

V1 + V2 - se interzice taierea arborilor fara autorizatia autoritatii locale abilitate.



Caracteristici ale parcelelor (suprafete, forme, dimensiuni)

V1 - conform studiilor de specialitate aprobate conform legii;

V2 - latimea zonei verzi de protectie fata de infrastructura de circulatii si retele tehnice majore va respecta normele in vigoare.

Amplasarea cladirilor fata de aliniament

V1 - conform studiilor de specialitate aprobate conform legii.



Amplasarea cladirilor unele fata de altele pe aceeasi parcela


Circulatii si accese

V1 + V2 - conform studiilor de specialitate avizate conform legii;

se va asigura accesul din circulatiile publice ale aleilor ocazional carosabile (pentru intretinere, aprovizionare) care vor fi tratate ca alei principale.

Stationarea autovehiculelor

V1 - parcajele se vor dimensiona si dispune in afara circulatiilor publice conform normelor specifice si proiectelor de specialitate legal aprobate.

Inaltimea maxima admisibila a cladirilor

V1 - cu exceptia instalatiilor (aparate de joc), inaltimea maxima a cladirilor nu va depasi P+1 niveluri.

Aspectul exterior al cladirilor


Conditii de echipare edilitara

V1 - conform studiilor de specialitate avizate conform legii. Se vor asigura: alimentarea cu apa, colectarea apelor uzate, telefonie fixa si iluminat public conform cerintelor functionale ale fiecarei categorii de spatiu plantat in care este admis accesul publicului;

- se recomanda extinderea sistemului de colectare a apelor meteorice in bazine decorative pentru a fi utilizate pentru intretinerea spatiilor plantate;

- in cazul alimentarii cu apa in sistem propriu se va obtine avizul autoritatii competente care administreaza resursele de apa.

Spatii libere si spatii plantate

V1 + V2 - plantatiile inalte se vor dispune conform normelor specifice pentru fiecare categorie de spatii plantate;


- toate parcajele vor fi obligatoriu plantate cu cel putin un arbore la patru locuri de parcare si vor fi inconjurate de un gard viu de minim 1,20 metri inaltime.

Imprejmuiri

V1 + V2 - imprejmuirile vor fi transparente si vor avea 2,00 metri inaltime din care un soclu opac de 0,60 metri dublate de gard viu;

- scuarurile si fasiile plantate nu vor fi ingradite dar vor fi separate de trotuare prin borduri in lungul carora, pe o distanta de minim 0,5 metri terenul va fi coborat cu minim 0,10 metri sub nivelul partii superioare a bordurii pentru a impiedica poluarea cu praf provocata de scurgerea pamantului pe trotuare.



V1 - P.O.T. cu constructii, platforme, circulatii carosabile si pietonale = maxim 15 %;

V2 - fara obiect.


V1 - CUT maxim 0,2 mp. ADC/ mp. teren.

V2 - fara obiect.

� T – ZONA CAILOR DE COMUNICATIE

Zona este compusa din terenuri pentru cai de comunicatie rutiera si feroviara:

T1- subzona cailor de comunicatie rutiera.

Generalitati: caracterul zonei

Autorizarea constructiilor din zona drumurilor publice se emite in temeiul Ordinului nr. 158/1996 al Ministrului Transporturilor. Pentru lucrari in zona drumurilor publice si in vecinatatea zonei de protectie a acestora, solicitantul autorizatiei de construire trebuie sa obtina avizul organelor publice specializate.

Rezervarea nodurilor de circulatie, pe o suprafata corespunzatoare unui cerc cu raza de 50,00 m, masurata din centrul actual al intersectiei, pentru zonele marcate in plansa de reglementari.


Utilizari admise

Se admit urmatoarele functiuni: - cai de comunicatie rutiera si constructiile aferente; - unitati ale intreprinderilor de transporturi, garaje; - spatii alveolare carosabile pentru transportul in comun;


- refugii si treceri de pietoni; - retele tehnico-edilitare; - spatii verzi amenajate; - parcaje publice; - lucrari de terasamente.

Utilizari admise cu conditionari - garajele si parcajele publice vor fi plantate si inconjurate de gard viu de minim 1,20 m

inaltime; - lucrarile, constructiile, amenajarile amplasate in zonele de protectie ale drumurilor

publice trebuie: - sa nu prezinte riscuri in realizare sau exploatare si surse de poluare (sisteme de transport

gaze, titei, produse petroliere, energie electrica si alte lucrari de acelasi gen); - sa nu afecteze desfasurarea optima a circulatiei (capacitate, fluenta, siguranta).

Utilizari interzise - se interzic orice utilizari care afecteaza buna functionare si diminueaza posibilitatile

ulterioare de modernizare sau extindere; - se interzic orice constructii sau amenajari pe terenurile rezervate pentru: • largirea unor strazi sau realizarea strazilor propuse, precum si a dotarilor aferente; • modernizarea intersectiilor; • realizarea spatiilor de parcare; • realizarea traversarilor pietonale sub si supraterane. - se interzic pe terenurile vizibile din circulatia publica rutiera: depozitari de materiale,

piese sau utilaje degradate, amenajari de santier abandonate, platforme cu suprafete deteriorate, constructii degradate, terenuri lipsite de vegetatie, gropi de acumulare a apelor meteorice, depozite de deseuri etc.;

- in zona de siguranta si protectie aferenta drumurilor si autostrazilor este interzisa autorizarea urmatoarelor lucrari:

• constructii, instalatii, plantatii sau amenajari care prin amplasare, configuratie sau exploatare impieteaza asupra bunei desfasurari, organizari si dirijari a traficului sau prezinta riscuri de accidente;

• panouri independente de reclama publicitara. - se interzice: • cuplarea cladirilor de locuit cu constructii aferente circulatiei rutiere; • amplasarea in incinta unitatilor de transporturi si a garajelor publice a unor constructii

care prin natura activitatilor desfasurate pot produce poluare peste normele admisibile si/sau prezinta risc de incendiu/explozie.




T1 - distanta fata de limitele parcelei va fi de minim jumatate din inaltimea cladirii, dar nu mai putin de 5,00 metri.

Circulatii si accese

Cu urmatoarele conditii: - pentru a fi construibile, toate parcelele trebuie sa aiba acces dintr-o cale publica avand o

latime de minim 4,00 metri pentru a permite accesul mijloacelor de stingere a incendiilor si a mijloacelor de transport grele;

- se vor asigura trasee pentru transporturi agabaritice si grele; - accesele si pasajele carosabile nu trebuie obturate prin mobilier urban si trebuie sa fie

pastrate libere in permanenta.

Stationarea autovehiculelor

Cu urmatoarele conditionari: - stationarea vehiculelor atat in timpul lucrarilor de constructii-reparatii, cat si in timpul

functionarii cladirilor se va face in afara drumurilor publice, fiecare unitate avand prevazute in interiorul parcelei spatii de circulatie, incarcare si intoarcere;

- in spatiul de retragere fata de aliniament se pot prevedea parcaje cu conditia inconjurarii acestora cu un gard viu avand inaltimea de minimum 1,20m.

Aspectul exterior al cladirilor

Volumele construite vor fi simple si se vor armoniza cu caracterul zonei si cu vecinatatile imediate.

Fatadele posterioare si laterale vor fi tratate arhitectural la acelasi nivel cu fatada principala.

Conditii de echipare edilitara

Toate cladirile vor fi dotate cu instalatii de apa si canalizare si se va asigura preepurarea apelor uzate, inclusiv a apelor care provin din intretinerea si functionarea instalatiilor, din parcaje, circulatii si platforme exterioare.

Spatii libere si spatii plantate - orice parte a terenului incintei vizibila dintr-o circulatie publica va fi astfel amenajata

incat sa nu altereze aspectul general al localitatii; - suprafetele libere neocupate cu circulatii, parcaje si platforme functionale vor fi plantate

cu un arbore la fiecare 100,00 mp si tratate peisagistic.

Imprejmuiri

Imprejmuirile spre strada vor fi transparente, cu inaltimi de maxim 2,.00 metri din care un soclu de 0,60 m., si vor fi dublate cu un gard viu.


� G - ZONA GOSPODARIE COMUNALA

Generalitati: caracterul zonei

Zona G reuneste toate functiunile care apartin gospodariei comunale si asigura servirea populatiei cu transport in comun, cimitire si salubritate.

Delimitarea acestor zone se va face tinand seama si de conditiile de protectie si servitutile impuse de catre acestea, vecinatatilor prezentate in Anexa la prezentul regulament.

Colectarea si indepartarea rezidurilor si protectia sanitara a solului se va executa in conformitate cu:

• Normele de igiena si recomandari privind mediul de viata a populatiei aprobate cu Ordinul Ministerului Sanatatii nr. 536/1997, cap. V, de o intreprindere de specialitate, agreata de consiliul local;

• H G R nr. 162 / 2002 privind depozitarea deseurilor.

La amplasarea si organizarea sistemului de salubrizare se va urmari ca: • gospodariile individuale sa aiba amenajari pentru colectarea deseurilor menajere (pubele); • amplasarea punctelor de colectare a gunoiului, astfel incat functiunea, compozitia si

aspectul arhitectural-urbanistic al zonei sa nu fie afectat; • organizarea corespunzatoare a colectarii si depozitarii gunoiului stradal; • organizarea valorificarii reziduurilor organice si anorganice ce pot fi reutilizate; • interzicerea depozitarii intamplatoare a gunoaielor, mai ales a zonelor verzi, zonele

protejate, rezidentiale, de-a lungul apelor, in paduri, etc.


Utilizari admise - cimitire si cladiri anexa: • cimitire; • capela mortuara; • mausoleu - osuar; • circulatii carosabile; • parcaje; • circulatii pietonale; • plantatii; • pavilion pentru administratie, depozitare si anexe sanitare.

Utilizari admise cu conditionari - se va asigura, conform normelor, o zona de protectie sanitara de 50,0 metri; - se va asigura pentru noile cimitire o densitate mai redusa a locurilor de veci (intre 7,5 si

10,0 mp.teren brut pentru un loc de veci), circulatii carosabile si pietonale corespunzatoare si o pondere mai ridicata a vegetatiei potrivit rolului de reculegere si respectului cuvenit.

Utilizari interzise - se interzice densificarea cimitirelor existente prin ocuparea aleilor si distrugerea vegetatiei

din lungul acestora sau a celei perimetrale.



Circulatii si accese - se va asigura accesul in incinte numai direct dintr-o circulatie publica.

Stationarea autovehiculelor - stationarea autovehiculelor pentru admiterea in incinta se va asigura in afara spatiului

circulatiei publice si vor fi plantate cu minim un arbore la 4 locuri de parcare; - locurile de parcare vor fi asigurate in afara circulatiilor publice; - in spatiul de retragere de la aliniament din incinte se poate rezerva maxim 40% din teren

pentru parcaje ale salariatilor si vizitatorilor.

Aspectul exterior al cladirilor - se va tine seama de caracterul sobru al functiunii.

Conditii de echipare edilitara - se vor asigura puncte de apa; in cazul alimentarii cu apa in sistem propriu se va obtine

avizul autoritatii competente care administreaza resursele de apa; - se va asigura un spatiu de depozitare a florilor ofilite si a altor deseuri; - se va asigura colectarea si evacuarea rapida a apelor meteorice.

Spatii libere si spatii plantate - se vor asigura plantatii inalte pe aleile principale si la limita exterioara a incintei in

proportie de minim 5 % din suprafata totala a cimitirului.

Imprejmuiri - imprejmuirile spre strada vor fi semi-opace sau opace, vor fi tratate arhitectural in mod

discret, potrivit functiunii, avand inaltimi de maxim 2,00 metri; - se va acorda atentie modului de tratare arhitecturala a accesului.



suprafata totala pentru un loc de veci va fi de 7,5 - 10 mp., din care 15 % circulatii carosabile si pietonale, 5 % plantatii si 1 % constructii.


G1 - CUT maxim = 0,15 mp ADC / mp.teren

� R - ZONA DE ECHIPAMENTE TEHNICO- EDILITARE

Generalitati. Caracterul zonei.

Zona R reuneste toate functiunile care apartin echipamentelor edilitare (surse de apa, statii de epurare, statii de pompare, statii de transformare si reglare presiune, etc.).

Delimitarea acestor zone se va face tinand seama si de conditiile de protectie a retelelor tehnico-edilitare si servitutile impuse de catre acestea, vecinatatilor prezentate in Anexa la prezentul regulament si plansei de Reglementari Urbanistice.


Autorizarea executarii lucrarilor de utilitate publica si a constructiilor de orice fel pe terenurile pe care s-a instituit servitute de utilitate publica (protectia sanitara a surselor, retelelor, statia de epurare, statii de pompare, etc.) se face pe baza documentatiei de urbanism sau de amenajarea teritoriului aprobate conform legii.


Utilizari admise - birouri autonome; - incinte tehnice cu cladiri si instalatii pentru sistemul de alimentare cu apa, canalizare,

alimentare cu energie electrica si termica, alimentare cu gaze naturale.

Utilizari admise cu conditionari - se vor asigura zonele de protectie prevazute prin norme.

Utilizari interzise - pentru incintele situate in zone rezidentiale sau mixte se interzic orice activitati care

prezinta risc tehnologic si produc poluare prin natura activitatii sau prin transporturile pe care le genereaza.


Caracteristici ale parcelelor (suprafete, forme, dimensiuni) - pentru diferite servicii si birouri suprafata minima a parcelei este de 500,00 mp. si un

front la strada de minim 15,00 metri; - pentru incintele tehnice, in functie de complexitatea impactului functiunii in teritoriul

inconjurator, se va elabora un Plan Urbanistic Zonal sau de Detaliu si un studiu de impact asupra mediului.

Amplasarea cladirilor fata de aliniament - cladirile se vor dispune pe aliniament in cazul in care pe strada respectiva majoritatea

cladirilor mai noi se afla in aceasta situatie, sau se vor retrage la o distanta de minim 5,00 metri in cazul in care majoritatea fronturilor dominante sunt retrase de la strada.

Amplasarea cladirilor fata de limitele laterale si posterioare ale parcelelor - distanta cladirilor fata de limitele parcelei va fi de minim jumatate din inaltimea cladirii,

dar nu mai putin de 5,00 metri; - se interzice alipirea cladirilor cu functiuni tehnice de calcanele cladirilor cu functiuni

publice si de locuit; - in cazul in care activitatile constituie o sursa de zgomote si vibratii, in cazul in care au loc

procese de productie non-stop (3 schimburi) sau in caz de risc tehnologic se vor respecta normele specifice in vigoare.

Amplasarea cladirilor unele fata de altele pe aceeasi parcela - distanta minima intre cladiri va fi egala cu jumatate din inaltimea la cornisa a cladirii celei

mai inalte, dar nu mai putin de 5,00 metri;


- distanta de mai sus dintre cladiri se poate reduce la jumatate daca pe fatadele opuse nu sunt accese in cladirile respective si nu sunt ferestre care lumineaza incaperi in care se desfasoara activitati permanente;

- in toate cazurile se vor respecta normele tehnice specifice.

Circulatii si accese - se va asigura accesul in incinte numai direct dintr-o circulatie publica.

Stationarea autovehiculelor - stationarea autovehiculelor pentru admiterea in incinta se va asigura in afara spatiului

circulatiei publice; - locurile de parcare vor fi asigurate in afara circulatiilor publice; - in spatiul de retragere de la aliniament din incinte se poate rezerva maxim 40% din teren

pentru parcaje ale salariatilor si vizitatorilor.

Inaltimea maxima admisibila a cladirilor - inaltimea cladirilor nu va depasi inaltimea maxima admisa in unitatile de referinta

adiacente, cu exceptia instalatiilor si a cosurilor; pentru cladirile de tip hala se recomanda o inaltime maxima de 10,00 metri.

Aspectul exterior al cladirilor - volumele construite vor fi simple si se vor armoniza cu caracterul zonei si cu vecinatatile

imediate; - fatadele posterioare si laterale vor fi tratate arhitectural la acelasi nivel cu fatada

principala; - tratarea acoperirii cladirilor va tine seama de faptul ca acestea se percep din cladirile

inconjuratoare mai inalte.

Conditii de echipare edilitara - toate cladirile vor fi dotate cu instalatii de apa si canalizare si se va asigura preepurarea

apelor uzate, inclusiv a apelor care provin din intretinerea si functionarea instalatiilor, din parcaje, circulatii si platforme exterioare.

Spatii libere si spatii plantate - orice parte a terenului incintei, vizibila dintr-o circulatie publica, inclusiv de pe calea

ferata, va fi amenajata astfel incat sa nu altereze aspectul general al localitatii; - suprafetele libere din spatiul de retragere fata de aliniament vor fi plantate cu arbori in

proportie de minim 40% formand de preferinta o perdea vegetala pe tot frontul incintei; - parcajele din dreptul fatadei vor fi inconjurate de un gard viu de 1,20 metri si vor fi

plantate cu un arbore la fiecare 4 locuri de parcare; - suprafetele libere neocupate cu circulatii, parcaje si platforme functionale vor fi plantate

cu un arbore la fiecare 100,00 mp.

Imprejmuiri - imprejmuirile spre strada vor fi transparente cu inaltimi de maxim 2,00 metri din care un

soclu de 0,60 m., si vor fi dublate cu gard viu; in cazul necesitatii unei protectii suplimentare se recomanda dublarea spre interior la 2,50 metri distanta cu un al doilea gard transparent, intre cele doua garduri fiind plantati arbori si arbusti.


• Posibilitati maxime de ocupare si utilizare a terenului


R - POT maxim = 50%, sau conform normelor tehnice specifice.


R - CUT maxim = 1,5 mp ADC / mp.teren, sau conform normelor tehnice specifice.

� EX - ZONE SITUATE IN AFARA TERITORIULUI INTRAVILAN

Pentru asigurarea functionarii actuale si pentru protejarea posibilitatilor de dezvoltare viitoare a orasului in corelare cu orasele si comunele limitrofe.

EX1- Zone rezervate pentru activitati agricole;

EX2- Zone rezervate pentru lucrari de infrastructura tehnica majora (inclusiv zonele de protectie ale acestora);

EX3- Zone de protectie a monumentelor istorice, peisagistica, sanitara, etc;

EX4- Zone rezervate pentru activitati forestiere.

EX1 - zone rezervate pentru activitati agricole

Terenurile agricole din teritoriul administrativ al comunei se supun prevederilor art. 3 din Regulamentul General de Urbanism (autorizarea executarii lucrarilor si amenajarilor agricole din extravilan este permisa pentru functiunile si in conditiile stabilite prin lege).

Pentru amplasarea fermelor si exploatarilor agro-industriale care pot produce efecte de poluare a mediului, amplasamentele se vor stabili pe baza de studii ecologice, avizate de organe specializate in protectia mediului si sanatate publica.

EX2- zone rezervate pentru lucrari de infrastructura tehnica majora (inclusiv zonele de protectie ale acestora)

Zone aferente lucrarilor de infrastructura tehnica majora continand culoarele si zonele de protectie fata de marile linii de transport electrice, apa, petrolului, cai de comunicatie, etc.

EX3- zone de protectie, peisagistica, sanitara

La stabilirea latimii zonei de protectie a oglinzilor de apa si altor cursuri de apa existente in teritoriu, se va tine seama de Anexa 2 la Legea apelor nr. 107/1996.

Zonele de protectie sanitara cu regim sever al captarilor de apa se delimiteaza de catre autoritatile locale, pe baza avizului organelor de specialitate, tinand seama de reglementarile in domeniu (Decretul nr. 1059/1967).

Zonele de protectie sanitara fata de ferme si unitati agro-zootehnice, se stabilesc in conformitate cu prevederile O.M.S. nr. 536/ 1997.


EX4- zone rezervate pentru activitati forestiere

Suprafetele impadurite din extravilanul comunei Şotrile s-au delimitat conform plansei cu TERITORIUL ADMINISTRATIV.

Autorizarea executarii lucrarilor si amenajarilor pe trenurile cu destinatie forestiera se supune prevederile legale in vigoare si este permisa numai cu avizul organelor administratie publice de specialitate.

Reducerea suprafetei fondului forestier proprietate publica sau privata este interzisa, cu exceptia utilizarilor permise de Codul Silvic.

Pentru orice constructie care prin functionare (constructii pentru productie poluanta, servicii poluante, etc.) poate aduce prejudicii padurii, amplasata la distanta mai mica de 1 km de liziera padurii si pentru care se solicita autorizatie de construire, se va obtine avizul Regiei Nationale a Padurilor.

Restrictii provizorii recomandate

Se interzice orice utilizare a terenurilor din extravilan care poate afecta sau diminua posibilitatile ulterioare de modernizare ale comunei.

Utilizarea pentru constructii a terenurilor din extravilan, in limitele teritoriului administrativ al comunei Şotrile se poate face numai cu respectarea prevederilor legale.

Autorizarea constructiilor in zonele expuse la riscuri naturale, cu exceptia celor care au drept scop limitarea acestora este interzisa.

Amplasarea constructiilor de orice fel pe terenuri agricole de clasa I si II de calitate, pe cele amenajate cu imbunatatiri funciare precum si plantate cu vii si livezi este interzisa.

Reducerea suprafetei fondului forestier proprietate publica sau privata este interzisa, cu exceptia utilizarilor permise de Codul Silvic.

Pentru orice constructie care prin functionare (constructii pentru productie poluanta, servicii poluante, etc.) poate aduce prejudicii padurii, amplasata la distanta mai mica de 1 km de liziera padurii si pentru care se solicita autorizatie de construire, se va obtine avizul Regiei Nationale a Padurilor.

5.2.3. Măsuri în zonele cu riscuri naturale Masuri pentru reducerea riscului seismic:

-Punerea in siguranta a constructiilor care prezinta pericol de instabiliate si care adapostesc un numar important de oameni.

-Creearea unor spatii tampon pentru adapostirea provizorie a locatarilor ,in cazul necesitatii parasirii temporare a locuintelor, pe timpul executarii lucrarilor de interventie, inundatii sau in caz de cutremur.

-Inventarierea si expertizarea cladirilor cu risc la un seism de intensitate mare.

-Completarea cadrului organizatoric pentru luarea masurilor de urgenta post seism.


-Masuri de imbunatatire a informarii populatiei si a factorilor de decizie la nivele diferite(local si central)asupra principalelor aspecte legate de riscul seismic si de masurile de reducere a acestuia.

Categoriile de cladiri cele mai vulnerabile in cazul unui cutremur de intensitate mare sau foarte mare o reprezinta:

-constructiile executate intre 1950 si 1976, conform normelor de proiectare in vigoare in aceea perioada ,ce prevedeau forte seismice mai reduse.Unele din aceste construcii(cu parter flexibil) in 1977 au suferit mai multe avarii.

-Cladirile joase din zidarie si alte materiale locale executate traditional fara control tehnic specializat.

Majoritatea acestor tipuri de cladiri constituie prioritate absoluta la interventie.

Diminuarea vulnerabilitatii seismice a constructiilor existente se poate realiza prin actiuni de interventie si consolidare.

In ceea ce priveste modul de utilizare a terenurilor,a amplasarii constructiilor care urmeaza a fi cuprinse in planurile de urbanism nu sunt identificate reglementari pe plan international care sa impuna restrictii de autorizare si amplasare a unor constructii.

Specialistii, prin masuri adecvate de evaluare a efectelor seismelor si prin estimarea cat mai exacta a efectelor conditiilor locale de amplasament(studii ,investigatii geotehnice si geofizice,investigatii seismice)printr-o proiectare la standarde internationale ,utilizare de materiale de calitate si sisteme moderne, pot executa toate tipurile de constructii.

Masuri pentru diminuarea efectelor inundatiilor in zona:

-Se vor lua masuri de expertizare a lucrarilor de regularizare din zona si refacere in zonele degradate

-Se vor redimensiona podurile si podetele subdimensionate.

-Se vor redimensiona profilele santurilor si se va realiza un sistem unitar de santuri pentru a prelua apele excedentare in urma precipitatiilor maxime.

-Se recomanda efecturea unui sistem de canalizare pluviala dimensionata pe tot teritoriul .

Masuri pentru zone afectate de alunecari de teren:

Cele mai importante masuri de combatere a fenomenelor de instabilitate a masivelor de pamant sunt:

Masuri de drenaj

- drenuri de suprafaja pentru prevenirea infiltrarii apei in zona de eroziune (santuri si tevi colectoare)

Structuri de sprijin

- gabioane, casoaie, ziduri de sprijin de greutate sau pamant armat

Imbunatatirea terenului

- colmatarea fisurilor din roci, injectarea

- plantarea de arbori


5.2.4. Dezvoltarea echipării edilitare a. Gospodarirea apelor

Reteaua hidrografica de pe teritoriul comunei Sotrile apartine sistemului hidrografic al Ialomitei prin afluentul sau râul Prahova.

Râul Prahova prezinta in zona adiacenta (comuna Cornu) o albie cu latimea de cca. 300 m, incastrata in roca de baza cu cca 1.00 m .

Traseul râului prezinta la inceput un curs cu directia NNW – SSE, apoi de la cca. 1,000 km amonte de confluenta cu pârâul Câmpinita, cursul apei este de la NW catre SE.

Râul Prahova primeste ca afluenti principali pe partea stânga din zona cercetata, Pârâul Câmpinita care se formeaza prin confluenta vaii lui Andrei cu valea Boncului si primeste numerosi afluenti dintre care mai important pe partea stânga este valea Batrânei. .

Aceste vai au caracter torential sunt adânci cu profil in forma “V” si deaceea nu prezinta potential de risc cu privire la fenomenele de inundabilitate.

Râul Doftana, care se varsa in râul Prahova la sud de orasul Câmpina constituie limita vestica cu comuna Brebu. Prezinta un curs amenajat prin barajul de la Paltinu si un mic baraj situat partial pe teritoriul comunei.

Datorita acestor amenajari se constata adânciri ale cursului si eroziuni ale malurilor in aval de barajul si pragul de fund din dreptul satului Plaiul Câmpinei.

Râul Doftana are numerosi afluenti cu caracter torential si debite dependente de volumul precipitatiilor din zona, dintre care cei mai importanti pe partea dreapta sunt: valea Secaria, valea Corneanu, valea Fiarelor, valea Schioapei, valea Pietrisului si valea lui Tudorache.

Se propune continuarea lucrarilor de regularizare pentru evitarea accentuarii eroziunilor de maluri sub actiunea viiturilor.

Pentru amenajarea teritoriului comunei Sotrile, in vederea introducerii in circuitul agro – turistic si pentru prevenirea si remedierea efectelor alunecarilor de teren sunt necesare a se executa urmatoarele studii:

• Studii de fezabilitate privind amenajarea hidrotehnica a retelei hidrografice cu caracter torential, pentru diminuarea eroziunii malurilor si a talvegului vaii.

• Studii geotehnice de evaluare a stabilitatii versantilor ce urmeaza a se mobila cu constructii.

b. Alimentarea cu apă

Crearea unui sistem de alimentare cu apa si canalizarea in localitatea Sotrile este necesara atât pentru a ne alinia la cerinţele UE cat si datorita faptului ca apa din fântânile din care se aprovizionează populaţia, in majoritate alimentate din prima pânza de apa freatica, mai ales in vechile vetre ale satelor, este nepotabila, prezentând concentraţii de nitriti si nitrati;


Pentru alimentarea cu apa a satelor componente comunei Sotrile dintr-o sursa controlata sanitar si sigura din punct de vedere calitativ se propune ca debitele de apa necesare sa fie preluate din statia de tratare apa Voila, sursa constituind-o acumularea Paltinu.

Necesarul de apa s-a stabilit conform SR 1343-1/2006 si Normativului pentru proiectarea si executarea lucrarilro de alimenatre cu apa si canalizare a lcalitatillor mediu rural-P 66/2001.

c. Canalizarea

Corespunzător sistemului de alimentare cu apa, la nivelul străzilor utilate, rezulta necesar si un

sistem de canalizare cu staţie de epurare, compus din:

• colectoare de canalizare ape uzate menajere alcatuite din conducte PVC 100, multistrat, SN 8,

cu diametrele stabilite prin proiecte de specialitate;

• staţii de pompare intermediare pentru asigurarea cotei de amplasament deasupra adancimii de 4

m.;

• staţie de epurare modulata cu treapta mecano-biologica automatizata, funcţie de monitorizarea

parametrilor de intrare (conform normativului NTPA 002/2002) si de ieşire (conform

normativului NTPA 001/2002) pentru deversarea in emisarii naturali.

5.2.5. Gospodărirea comunală

Colectarea, transportul si gestionarea deşeurilor menajere din zona Şotrile, se va incadra in prevederule proiectului „Managementul Deşeurilor în judeţul Prahova”.

Odată cu actualizarea PUG-ului propus autorităţile locale trebuie să aibă în vedere următoarele aspect:

� Respectarea termenelor de colectare a deşeurilor solide din mediul urban, (respectiv comuna Şotrile) până în anul 2013 conform PJGD Prahova;

� Recuperarea şi reciclarea tuturor deşeurilor de ambalaje până în anul 2013 conform PJGD Prahova;

� Colectarea tuturor deşeurilor periculoase şi similare pâna in anul 2017 conform PJGD Prahova;

� Colectarea tuturor DEEE conform PJGD Prahova; � Colectarea tuturor deşeurilor provenite din construcţii şi demolari (in

momentul actual Romania nu are o legislatie specifica pentru aceste tipuri de deseuri).


5.2.6. Alimentarea cu căldură In comuna Şotrile, incalzirea imobilelor se va realiza in continuare, pana la introducerea

distributiei de gaze naturale, folosind combustibili de diverse tipuri (combustibili solizi – lemn, combustibili lichizi – motorina si petrol, gaze petroliere lichefiate si energie electrica). Dupa racordarea la reteaua de gaze naturale se va generaliza folosirea acestora.

6. POTENŢIALELE EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI

În conformitate cu prevederile Ordonanţei de urgenţă a guvernului 195/2005 privind

protecţia mediului aprobată prin Legea 265/2005 și modificată și completată prin OUG nr. 114/2007, obiectivele planului de urbanism general trebuie să ducă la atingerea obiectivelor de mediu stabilite la nivel naţional, comunitar sau internaţional pentru a asigura o dezvoltare durabilă a localităţii.

Raportul de mediu pentru Planul urbanistic general al comunei Şotrile trebuie să fie un instrument care să vină în sprijinul administraţiei publice în alegerea priorităţilor și etapizarea intervenţiilor în teritoriul administrat. Pentru a se face o evaluare corectă a impactului asupra mediului prin aplicarea planului se va folosi în analiză o scală care să ierarhizeze în ce direcţie (pozitiv sau negativ) va influienţa calitatea factorilor de mediu implementarea Planului urbanistic general. Se folosește o scală cu 5 nivele:

Nivel Tip impact

+2 impact pozitiv semnificativ

+1 impact pozitiv

0 niciun impact

-1 impact negativ

-2 impact negativ semnificativ

Principalele obiective din PUG prezentate în Raport sunt:

1. alimentarea cu apă;

2. canalizarea;

3. depozitarea deșeurilor;

4. modernizarea infrastructurii rutiere;

5. zonarea teritorială;

6. reducerea/eliminarea riscurilor naturale (inundatii și alunecări de teren).

7. eficientizarea energetică prin realizarea alimentării cu gaze naturale și reabilitarea termică a clădirilor;

8. păstrarea și restaurarea patrimoniului cultural și istoric și a peisajului natural;

9. creșterea gradului de conștientizare asupra problemelor de mediu.


6.1 Evaluarea efectelor implementării obiectivelor P.U.G. asupra obiectivelor de mediu

Măsura din P.U.G. – Realizarea reţelelor de alimentare cu apă

Factor de mediu

Obiective de mediu relevante

Nivel impact

Justificarea încadrării

Aer Protecţia calităţii aerului 0

Nu are impact asupra calităţii aerului.

Temporar, pe perioada executării lucrărilor pot să apară emisii de praf.

Apă Asigurarea calităţii apelor de suprafaţă și subterane 0

Nu are efect asupra calităţii apei

Sol Protecţia solului și reducerea suprafeţei afectate de depozitări necontrolate

0 Nu are impact

Sănătatea populaţiei

Îmbunătăţirea calităţii vieţii, creșterea confortului +2

Asigurarea apei curente contribuie la îmbunătăţirea confortului și a igienei

Fenomene sau riscuri naturale

Protecţia populaţiei prin diminuarea/eliminarea efectelor alunecărilor de teren și a inundaţiilor

0

Nu are impact asupra cantităţii de deșeuri

Patrimoniu cultural

Asigurarea protecţiei peisajului natural, cultural și istoric

0 Nu are impact asupra patrimoniului


Stabilirea funcţiunilor unităţilor teritoriale de referinţă

+1 Impact pozitiv; permite dezvoltarea urbană, a economiei și serviciilor.

Conservare și utilizare resurse

Conservarea resurselor +1

Consum raţional de apă

Conștienti-

zarea populaţiei

Creșterea responsabilităţii publicului faţă de mediu +1

Implicarea populaţiei în păstrarea calităţii surselor de apă (respectarea zonelor de protecţie a surselor de apă).

TOTAL 5


Măsura din P.U.G. – Reţeaua de canalizare

Factor de mediu


Nivel impact


Aer Protecţia calităţii aerului

0 Nu are impact asupra calităţii aerului.

Temporar, pe perioada executării lucrărilor pot să apară emisii de praf.

Apă Asigurarea calităţii apelor de suprafaţă și subterane

+2 Evacuarea de ape uzate corect epurate contribuie la menţinerea calităţii bune a apelor de suprafaţă și elimină poluarea pânzei freatice


+2 Se elimină contaminarea solului prin deversări necontrolate de ape menajere uzate.


Îmbunătăţirea calităţii vieţii, creșterea confortului

+2 Contribuie la îmbunătăţirea confortului și a igienei



0 Nu are impact

Patrimoniu cultural


0 Nu are impact



+1 Împact pozitiv; permite dezvoltarea economică și socială durabilă a localităţii.


Conservarea resurselor 0 Nu are impact

Conștientizarea populaţiei


+1 Implicarea populaţiei în managementul apelor uzate.

TOTAL +8


Măsura din P.U.G. – Realizarea „Centrului zonal de colectare și transfer a

deșeurilor din comuna Şotrile în Zona 2 Floreşti-Depozit”

Factor de mediu


Nivel impact


Aer Protecţia calităţii aerului +1 Se elimină surse de miros dezagreabil


+1 Se elimină aruncarea gunoaielor pe malurile apelor curgătoare și astfel poluarea apelor de suprafaţă


+1 Se elimină suprafeţele de teren afectate de depozitările necontrolate



+1 Se îmbunătăţesc condiţiile de igienă



0 Nu are impact

Patrimoniu cultural


0 Nu are impact



0 Nu are impact

Conservareși utilizare resurse

Conservarea resurselor +2 Permite valorificarea materiilor reciclabile din deșeuri

Conștienti-

zarea populaţiei


+1 Se elimină poluarea din surse difuze de la gospodăriile populaţiei;crește grija faţă de cantitatea de deșeuri produsă

TOTAL +7


Măsura din P.U.G. – Modernizarea infrastructurii rutiere

Factor de mediu


Nivel impact


Aer Protecţia calităţii aerului +2 Fluidizează traficul; se reduc emisiile de gaze prin reducerea consumului de carburant.


0 Nu are impact


+1 Se reduce poluarea solului de-a lungul drumurilor.



+1 Crește siguranţa în trafic, confortul deplasărilor și posibilităţile de comunicare.



0 Nu are impact

Patrimoniu cultural


0 Nu are impact



+1 Impact pozitiv; se asigură suprafeţele necesare dezvoltării infrastructurii rutiere.


Conservarea resurselor +1 Se reduc emisiile de GES prin reducerea cantităţii de combustibil

Conștienti-

zarea populaţiei


+1 Crește grija faţă de integritatea infrastructurii rutiere.

TOTAL +7


Măsura din P.U.G. – Zonarea teritorială

Factor de mediu


Nivel impact


Aer Protecţia calităţii aerului +1 Separarea funcţiunilor în intravilan protejează zonele de locuit de activităţile economice la care se pot genera emisii de gaze.


0 Nu afectează calitatea apei


+1 Asigură utilizarea raţională a terenurilor din intravilan



+1 Asigură confort și protecţie prin stabilirea activităţilor ce pot fi dezvoltate într-o unitate teritorială. Separă activităţile economice de zonele de locuit și sfera serviciilor publice (educaţie, sănătate, cultură, agrement, etc.)



+1 Crește siguranţa locuirii și a construcţiilor prin instituirea de interdicţii permenente sau temporare de construire.

Patrimoniu cultural


+1 Asigură perimetre de protecţie a monumentelor.



0 Obiectivul de mediu corespunde cu obiectivul P.U.G.



Conștienti-

zarea populaţiei


+1 Conștientizează populaţia asupra valorii terenurilor și o implică în utilizarea lor optimă.

TOTAL +6


Măsura din P.U.G. – Reducerea/eliminarea riscurilor naturale (inundaţii și

alunecări de teren)

Factor de mediu


Nivel impact


Aer Protecţia calităţii aerului 0 Nu are impact


0 Nu are impact


+2 Se elimină degradarea solului.

Se instituie măsuri pentru protecţia vieţii și a bunurilor populaţiei



0 Nu are impact



+2 Protecţia vieţii și a bunurilor populaţiei

Patrimoniu cultural


+1 Protejarea cadrului natural



0 Nu are impact



Conștienti-

zarea populaţiei


+1 Crește responsabilitate publicului faţă de integritatea lucrărilor de amenajare hidrotehnică și a consolidărilor împotriva alunecărilor de teren.

TOTAL +6


Măsura din P.U.G. – Eficientizarea energetică prin realizarea alimentării cu gaze naturale și reabilitarea termică a clădirilor.

Factor de mediu


Nivel impact


Aer Protecţia calităţii aerului +1 Calitatea aerului mai bună prin:

- scade cantitatea de gaze cu efect de seră (instalaţiile de producere a energiei termice cu randament mare);

- reabilitarea termică a clădirilor reduce necesarul de energie pentru încălzire;

- se conservă pădurea (consumator de CO2 din atmosferă)


0 Nu are impact


0 Nu are impact



+1 Crește confortul locuirii



0 Nu are impact

Patrimoniu cultural


0 Nu are impact



0 Nu are impact


Conservarea resurselor +1 Se consumă o resursă neregenerabilă;

Scade consumul de combustibil.

Conștienti-

zarea populaţiei


+1 Crește aportul populaţiei în economisirea de resurse energetice

TOTAL +4


Măsura din P.U.G. – Păstrarea și restaurarea patrimoniului cultural și istoric

și a peisajului

Factor de mediu


Nivel impact


Aer Protecţia calităţii aerului 0 Nu are impact


0 Nu are impact


0 Nu are impact



0 Nu are impact



0 Nu are impact

Patrimoniul cultural


0 Obiectivul de mediu coincide cu obiectivul P.U.G.

Se asigură păstrarea moștenirii culturare, a tradiţiilor.



+1 Stabilește zone de protecţie



Conștienti-

zarea populaţiei


+1 Implică populaţia în păstrarea patrimoniului cultural și istoric

TOTAL +2


Măsura din P.U.G. – Creșterea gradului de conștientizare asupra

problemelor de mediu

Factor de mediu


Nivel impact


Aer Protecţia calităţii aerului +1 Implicare conștientă în economia de resurse energetice și energie;

Renunţarea la arderea resturilor vegetale.


+1 Respectarea zonelor de protecţie a surselor de apă;

Respectarea regimului deșeurilor (interdicţia de a mai depozita dezorganizat pe malurile cursurilor de apă).


+1 Implementarea sistemului de management al deșeurilor.



+1 Respectare normelor igienico-sanitare.



+1 Participarea voluntară a populaţiei la implementarea măsurilor de prevenire a efectelor inundaţiilor și alunecărilor de teren.

Patrimoniu cultural


+1 Instituirea și respectarea regulamentelor de urbanism în zonele de protecţie a monumentelor.



+1 Creșterea responsabilităţii administraţiei și a populaţiei în respectarea destinaţiei terenurilor și a regimului de construire.


Conservarea resurselor +1 Cea mai bună resursă energetică este economia de resurse.

Conservarea fondului forestier.

Promovarea surselor alternative de producere energie (solară, eoliană)

Conștienti-

zarea populaţiei


- Obiectivul de mediu corespunde cu obiectivul PU.G.

TOTAL +8


6.2. Evaluarea efectului cumulativ al implementării P.U.G. Şotrile asupra obiectivelor de mediu Evaluarea efectului cumulativ al impelemtării PUG s-a realizat pe baza însumării punctajului acordat pentru fiecare impact asupra obiectivelor de mediu.

Obiectivul de mediu relevant / obiectivul din PUG

Extindere alimentare cu apă

Canalizare și epurare ape uzate

Deșeuri Infrastruc-tură rutieră

Zonare Riscuri naturale

Eficienţă energetică

Păstrarea patrimo-niului

Conștien-tizare public

TOTAL

Protecţia calităţii aerului 0 0 +1 +2 +1 0 +1 0 +1 +6

Asigurarea calităţii apelor de suprafaţă și subterane

0 +2 +1 0 0 0 0 0 +1 +4

Protecţia solului 0 +2 +1 +1 +1 +2 0 0 +1 +8

Îmbunătăţirea calităţii vieţii +2 +2 +1 +1 +1 0 +1 0 +1 +9

Protecţia populaţiei la riscuri naturale 0 0 0 0 +1 +2 0 0 +1 +4

Asigurarea protecţiei peisajului 0 0 0 0 +1 +1 0 0 +1 +3

Zonarea teritorială +1 +1 0 +1 0 0 0 +1 +1 +5

Conservarea resurselor +1 0 +2 +1 0 0 +1 0 +1 +6

Creșterea responsabilităţii populaţiei

+1 +1 +1 +1 +1 +1 +1 +1 0 +8

TOTAL +5 +8 +7 +7 +6 +6 +4 +2 +8 +53


Pe baza evaluării efectelor cumulative ale implementării obiectivelor din P.U.G. s-a analizat dacă obiectivele de mediu se pot atinge sau există riscul încălcării standardelor de mediu.

Obiectiv de mediu Evaluare cumulativă Există premisele

atingerii obiectivului?

Protecţia calităţii aerului Obiectivele prevăzute în P.U.G. au influienţă pozitivă asupra calităţii aerului

DA

Asigurarea calităţii apelor de suprafaţă și subterane

Obiectivele prevăzute în P.U.G. au influienţă pozitivă asupra calităţii apelor de suprafaţă și subteran

DA

Protecţia solului Obiectivele prevăzute în P.U.G. au influienţă pozitivă asupra solului

DA

Îmbunătăţirea calităţii vieţii Obiectivele prevăzute în P.U.G. au influienţă pozitivă asupra calităţii vieţii

DA

Protecţia populaţiei la riscuri naturale

Obiectivele prevăzute în P.U.G. au influienţă pozitivă asupra protecţiei populaţiei

DA

Asigurarea protecţiei peisajului

Obiectivele prevăzute în P.U.G. au influienţă pozitivă asupra peisajului

DA

Zonarea teritorială Obiectivele prevăzute în P.U.G. au influienţă pozitivă asupra zonării teritoriului

DA

Conservarea resurselor Obiectivele prevăzute în P.U.G. au efect, în general pozitiv asupra obiectivelor de mediu deși gazele naturale sunt o resursă neregenerabilă

DA


Educarea, informarea și participarea populaţiei la luarea deciziilor privind mediu

DA

Din evaluarea cumulativă a implementării obiectivelor P.U.G. Şotrile rezultă

un efect majoritar pozitiv asupra obiectivelor de mediu ceea ce va asigura respectarea standardelor de mediu.

Efectul obiectivelor din Planul urbanistic general al comunei Şotrile pe termen mediu și lung se va concretiza în respectarea ţintelor propuse în politicile de mediu adoptate de legislaţie pe factori de mediu.


7. POSIBILELE EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI, INCLUSIV ASUPRA SĂNĂTĂŢII ÎN CONTEXT TRANSFRONTALIER.

Având în vedere amplasarea localităţii, activităţile economice prezente și viitoare, precum și faptul că aplicarea măsurilor din Planul urbanistic general au un impact pozitiv asupra mediului și a stării de sănătate a populaţiei, se poate aprecia că nu vor exista efecte semnificative asupra mediului și sănătăţii în context transfrontalier.

8. MĂSURILE PROPUSE PENTRU A PREVENI, REDUCE ȘI

COMPENSA CÎT DE COMPLET POSIBIL ORICE EFECT ADVERS ASUPRA MEDIULUI AL IMPLEMENTĂRII PLANULUI URBANISTIC GENERAL

Cu toate că, din analiza evaluării obiectivelor Planului urbanistic general rezultă că

obiectivele de mediu vor fi atinse, este necesar să se stabilească măsuri preventive pentru compensarea oricărui efect negativ și pentru întărirea efectelor pozitive. Așa cum reiese din analiza impactului măsurilor propuse de PUG o parte din acestea vor avea o influienţă negativă asupra factorilor de mediu. Prevenirea și reducerea efectelor adverse asupra mediului se poate face numai prin considerarea evaluării de mediu în toate etapele de pregătire și implementare a proiectelor.

În cazul concret, al implementării prevederilor din PUG pentru comuna Şotrile se recomandă următoarele măsuri de compensare a efectelor aplicării proiectului:

În cazul zonării teritoriale este necesar ca destinaţia terenurilor să fie respectată, așa cum a fost indicat în plan. Consiliului Local al comunei Şotrile îi revine obligaţia respectării cu stricteţe a destinaţiei terenurilor, mai ales în problemele privitoare la interdicţiile de construire temporare și permanente, a culoarelor și terenurilor destinate dezvoltării infrastructurii de servicii de gospodărie comunală, a zonelor cu riscuri naturale. După aprobare, planul având caracter legislativ local în problemele dezvoltării urbane este necesar să se respecte separarea zonei de locuit și activităţi complementare de activităţile economice. Administraţia publică locală trebuie să respecte destinaţia zonei iar la eliberarea Certificatelor de urbanism să specifice regimul juridic și tehnic al terenurilor. De asemenea, se va solicita, în scris, ca pentru orice propunere de dezvoltare economică să se elibereze acord de mediu de instituţiile abilitate prin lege.

Așa cum s-a specificat, toate proiectele cu impact potenţial asupra mediului vor fi însoţite de studii de evaluare a impactului conform legislaţiei în vigoare. Evaluările de impact vor ţine seama pe lângă conformarea cu prevederile legislaţiei în vigoare și dacă:

� s-au aplicat cele mai bune tehnici;

� sunt prevăzute măsuri compensatorii pentru atenuarea efectelor asupra mediului;

� sunt prevăzute măsuri care să facă mediul receptor mai puţin vulnerabil;

� sunt prevăzute măsuri de monitorizare a efectelor asupra mediului după implementarea proiectului.

Pentru factorul de mediu – aer, în PUG sunt prevăzute măsuri al căror efect ar putea afecta calitatea acestuia. Dezvoltarea urbanistică a localităţii impune execuţia de lucrări


pentru: refacerea și modernizarea infrastructurii rutiere, depozitarea controlată a deșeurilor, dezvoltarea activităţilor economice. Ca măsuri de compensare se prevăd:

a. pe durata modernizării reţelei rutiere, a reparaţiilor la clădiri sau a execuţiei de construcţii de noi obiective de interes economic sau gospodăresc se vor lua măsuri pentru a diminua, până la eliminare, emisiile de praf, zgomot și vibraţii (devierea și fluidizarea traficului, interzicerea parcărilor în zonă, etc.), curăţenia pe drumurile publice;

b. deoarece, volumul de transport rutier crește se recomandă mărirea suprafeţelor din intravilan destinate spaţiilor verzi - măsură prevăzută în bilanţul teritorial din PUG;

c. depozitarea deșeurilor se va face în recipiente închise; operatorul de transport va trebui să respecte programul de ridicare și transport, pe timp de iarnă sau de vară, a deșeurilor pentru a se evita descompunerea acestora și generarea de mirosuri sau noxe;

d. pentru reducerea emisiilor de gaze provenite din arderea combustibililor pentru încălzirea locuinţelor se recomandă izolarea termică a construcţiilor și utilizarea de echipamente de producere a energiei cu randamente ridicate;

e. în cadrul procesului de avizare a amplasării unei activităţi economice este necesară impunerea măsurilor de protecţie a aerului împotriva emisiilor de COV (compuși organici volatili); se va cere agenţilor economici să utilizeze materii prime ecologice (negeneratoare de COV sau alte noxe) și să prevadă echipamente de reţinere a eventualelor noxe eliminând astfel emisiile în atmosferă.

Pentru factorul de mediu – apa, în PUG Şotrile este prevăzută măsura extinderii reţelei de alimentare cu apă și execuţia canalizării și a staţiei de epurare ape menajere. Pentru protecţia calităţii apelor de suprafaţă și subterane se impun următoareale măsuri:

a. pentru captările de apă și staţiile de producere a apei potabile se vor institui zone de protecţie sanitară care să asigure integritatea surselor;

b. consumul de apă potabilă și evacuarea apelor uzate vor fi monitorizate prin montarea de aparatură de măsură și control;

c. substanţele utilizate în tratarea apei potabile și epurarea apelor uzate se vor gestiona conform legislaţiei în vigoare, având în vedere caracterul acestora (periculos / nepericulos);

d. se va implementa un sistem de verificare periodică a integrităţii sistemelor de distribuţie apă și canalizare și de intervenţie rapidă în caz de avarie; eliminarea pierderilor asigură menţinerea stabilităţii terenului și evitarea contaminării solului, a apelor de suprafaţă și a pânzei freatice;

e. se vor lua măsuri (personal calificat și dotare laborator) pentru un control strict al calităţii apelor uzate epurate evacuate din staţia de epurare astfel încât să se încadreze în limitele impuse de NTPA 001/2005 (Normativ privind stabilirea limitelor de încărcare cu poluanţi a apelor uzate orășenești și industriale la evacuarea în receptori naturali).

f. pentru a se evita intruziunea accidentală a persoanelor străine și a animalelor în perimetrul staţiei de epurare, incinta se va împrejmui asigurându-se și zone de protecţie sanitară.


g. în timpul executării lucrărilor de construcţii, indiferent de natura lor sau a proprietarului, se va interzice depozitarea materialelor pe malurile cursurilor de apă sau în albiile acestora;

h. deșeurile rezultate în timpul lucrărilor de construcţii vor fi gestionate cu respectarea legislaţiei în vigoare (deșeurile de lemn, metal sau de hârtie se vor valorifica prin agenţi economici autorizaţi iar, deșeurile din procesul de construire se vor depozita numai în locuri special amenajate).

i. se vor executa lucrările hidrotehnice pentru apărări de maluri și de regularizare a albiilor cursurilor de apă, prioritar a albiei râului Doftana și a canalelor de colectare și evacuare a apelor pluviale de pe versanţi eliminându-se riscul de inundaţii în intravilanul comunei Şotrile.

Pentru factorul de mediu – sol, în PUG Şotrile sunt prevăzute măsuri pentru protecţia acestuia, realizarea unui sistem pentru colectarea deșeurilor din toate satele componente și refacerea suprafeţelor de teren afectate de alunecări de teren sau inundaţii. Se impun măsuri suplimentare, respectiv:

a. se interzice înfiinţarea de depozite neamenajate de deșeuri în teritoriul administrativ al comunei;

b. cu toate că zona Şotrile nu este nominalizată ca zonă sensibilă la nitraţi, pentru protecţia apelor de suprafaţă și în special din subteran se recomandă utilizarea cu precauţie a dejecţiilor animaliere ca îngrășământ natural; se va folosi numai pe terenuri la care sunt făcute analize de sol cu respectarea prevederilor legale în domeniu;

c. introducerea prioritară în planurile de dezvoltare a programelor pentru combaterea inundaţiilor și alunecărilor de teren;

d. pe durata executării lucrărilor de construcţii se vor lua măsuri pentru evitarea pierderilor de sol vegetal; la eliberarea Autorizaţiei de construire se va însera obligaţia investitorului de a transporta pământul vegetal dislocat pentru regenerarea sau refacerea unor terenuri degradate sau mai puţin productive.

Pentru factorul de mediu – sănătatea populaţiei în PUG Şotrile sunt prevăzute lucrări pentru realizarea sistemului centralizat de distribuţie apă potabilă, construirea reţelei de canalizare și a staţiei de epurare ape uzate menajere, punerea în funcţiune a sistemului de colectare a deșeurilor menajere în toate satele componente. Măsurile prevăzute au un impact pozitiv asupra sănătăţii umane. Dezvoltarea serviciilor de gospodărie comunală trebuie completate cu o amplă campanie de conștientizare a populaţiei privind necesitatea respectării normelor de igienă și sănătate asociate cu măsuri disciplinare, în temeiul legii, împotriva acelora care prin acţiuni voite aduc atingere mediului natural sau construit.

În Planul urbanistic general sunt menţionate detaliat obiectivele de patrimoniu cultural. În comuna Şotrile obiectivele culturale sunt de categoria B, de interes local. Planul stabilește zona de protecţie a monumentelor și indică prin Regulamentul de urbanism restricţiile instituite pentru menţinerea integrităţii obiectivelor. Măsuri suplimentare pentru valorificarea patrimoniului cultural local se pot concretiza în:

a. intervenţiile pentru repararea monumentelor se vor face numai după aprobarea Direcţiei Judeţene pentru Cultură, Culte și Patrimoniu și consultarea specialiștilor pentru a nu se compromite valoarea istorică și arhitecturală;


b. elaborarea unor cerinţe minime pentru aspectul arhitectural al construcţiilor individuale, cel puţin în zonele adiacente monumentelor pentru a pune în evidenţă valoarea acestora;

c. conștientizarea în rândul populaţiei a valorii obiectivelor de patrimoniu, necesitatea păstrării nealterate a stării fizice a monumentelor.

9. CRITERIILE CARE AU CONDUS LA SELECTAREA ALTERNATIVEI ALESE

„Alternativa 0” reprezintă punctul de plecare pentru evaluarea potenţialelor efecte

semnificative, inclusiv a aspectelor pozitive, asupra mediului produse prin implementarea PUG.

Propunerile PUG reglementează zonarea teritoriului comunei Şotrile şi tipul de folosinţă a terenului intravilan fără a detalia toate tipurile de activităţi ce se vor desfăşura în aceste zone. La această fază a planului nu se poate spune nu se poate spune decât că obiectivele vor fi situate pe suprafeţe de teren aferente intravilanului.

În fazele ulterioare de planuri – PUZ şi PUD se vor stabili cu exactitate suprafeţele de teren alocate amplasamentelor în urma unor analize a tuturor variantelor de realizare, concluzia finală fiind luată având la bază criteriile economice, sociale şi în special cele de mediu.

În cazul planului de faţă s-a avut în vedere:

Criterii economice (eficienţa). Soluţia propusă a PUG prezintă cele mai bune rezultate din punct de vedere al costurilor, mai mici comparativ cu alte variante, având în vedere obiectivele din strategia de dezvoltare a comunei; în mod similar costurile de întreţinere sunt mai reduse.

Criterii sociale (acceptabilitatea socială). Propunerile PUG prezintă cele mai bune rezultate din punct de vedere al protecţiei factorului uman; impactul pozitiv asupra locuitorilor comunei este semnificativ.

Criteriile de mediu (durabilitatea pentru mediu). Propunerile PUG prezintă efecte negative minime şi medii asupra solului, apei, aerului, peisajului şi patrimoniul cultural în special pe termen lung, respectiv în perioada de implementare şi exploatare a obiectivelor ce se intenţionează se să dezvolte în zonele funcţionale.

Alternativele de proiectare care pot fi evaluate sunt limitate de normativele tehnice care reglementează activitatea în domeniu.

Diferenţele în potenţialele impacturi asupra mediului asociate cu diferitele opţiuni de proiectare ulterioară implementării propunerilor PUG ar putea fi legate de:

� complexitatea lucrărilor. Preferinţa pentru lucrări simple, uşor de urmărit, expluatat şi monitorizat;

� calitatea lucrărilor. Capacitatea de a realiza o calitate stabilă pe termen lung a tuturor lucrărilor, care să respecte cerinţele impuse prin normativele de calitate specifice fiecărui tip de lucrare în parte;

� fiabilitatea lucrărilor. Preferinţa pentru rezistenţe la solicitări, erori sau întreţinere necorespunzătoare.

Propunerile PUG Sotrile satisfac normele tehnice în vigoare.


Se anticipează că se vor folosi materiale şi tehnici de construcţie tradiţionale, deşi detaliile finale depind de tehnologiile constructorului. Soluţiile tehnice propuse ulterior vor trebui să tină cont de:

� Condiţiile de mediu;

� Tipul şi natura lucrărilor;

� Posibilitatea utilizării materialelor locale;

� Utilitatea tehnică, funcţională şi securitatea dezvoltării propuse;

� Dotările, caracteristicile funcţionale, geologice, hidrogeologice, hidrologice, instituţionale ale zonei;

� Vecinătăţile existente.

Prin caietele de sarcini se va solicita constructorului utilizarea de echipamente şi utilaje moderne care să fie conforme cu prescripţiile tehnice, precum şi cu normele europene aplicate în domeniul protecţiei mediului.

Se va solicita ca acolo unde spaţiile de lucru sunt limitate să fie folosită cu precădere munca manuală pentru a reduce la minim impactul lucrărilor de execuţie.

Alternativa aleasă a PUG-ului aduce următoarele beneficii mediului:

� Soluţia propusă de realizare sistemului de alimentare cu apa şi realizarea reţelei de canalizare are un impact mai scăzut asupra mediului, realizându-se un volum mai mic de lucrări de construcţii şi amenajări, realizându-se o mai bună protecţie a resurselor de apă;

� Faptul ca epurarea apelor se va realiza în comuna reprezintă un beneficiu pentru protecţia mediului în comuna Şotrile;

� Prin zonarea aleasă se permite o dezvoltare echilibrată a localităţii se constată o mărire cu cu 149.41 ha fată de suprafaţa cuprinsă în intravilanul existent.


10. MĂSURILE AVUTE ÎN VEDERE PENTRU MONITORIZAREA EFECTELOR SEMNIFICATIVE ALE IMPLEMENTĂRII PLANULUI DE URBANISM GENERAL

Asa cum reiese din evaluarea potenţialelor efecte asupra mediului implementarea

obiectivelor Planului Urbanistic General nu va genera efecte semnificative negative. În acelaşi timp, implementarea PUG-ului poate sa aducă importante schimbări de natura economică sau socială comunei Şotrile. Relansarea puterii economice a comunei Şotrile se poate realiza prin:

▫ Reactivarea unităţilor economice existente din industrie şi din agricultură (unităţi de prestari servicii pentru agricultură - tip AGROMEC, colectarea şi depozitarea produselor agricole, creşterea animalelor).

▫ Realizarea unor noi locuri de munca, prin mici întreprinzători. ▫ Dezvoltarea serviciilor în sectorul public şi privat. ▫ Valorificarea pe piaţa libera a produselor excedentare ale gospodăriilor comunei.

Realizarea unor structuri care sa contribuie la relansarea producţiei agricole constituie o opţiune importantă în strategia de dezvoltare a agriculturii. În acest sens s-au avut în vedere urmatoarele:

▫ atragerea şi stimularea producătorilor agricoli pentru a se organiza în sisteme de cooperare şi asociere in scopul aplicării unor tehnologii moderne;

▫ diversele forme asociative trebuie să cuprindă treptat şi cea mai mare parte a producătorilor agricoli; constituirea la nivel judeţean a unor uniuni şi federatii ale asociatiilor si societatilor agricole care sa apere interesele producătorilor agricoli;

▫ organizarea de centre (servicii) agricole puternice care sa aibă în sarcina rezolvarea operativa a tuturor problemelor agricole;

▫ intensificarea activitatilor de industrializare casnică a produselor primare, precum şi dezvoltarea micii industrii de prelucrare în mediul rural, dezvoltarea spaţiilor de depozitare locală. Condiţiile naturale specifice comunei Şotrile, la care se adaugă resursele antropice (monumente cu valoare istorică de interes local), constituie atracţii deosebite cu rol esenţial în dezvoltarea turismului.

Conform Planului de Dezvoltare Durabilă a Judeţului Prahova 2007-2013 localitatea de interes turistic Şotrile face parte din Zona Turistică Valea Doftanei alături de localităţile Valea Doftanei, Secăria, Telega, Brebu.

La nivelul comunei Şotrile pot fi practicate următoarele forme de turism: Turism rural – dezvoltarea ofertei specific (pensiuni rurale asociate cu ferme/microferme)

în localităţile Valea Doftanei, Sotrile şi Brebu. Turism itinerant cu valenţe cultural- pentru valorificarea patrimoniului cultural pe traseul: Ploieşti-Câmpina-Brebu-lacul Paltinu-Teşila-Trăisteni Punerea în valoare a zonei subcarpatice acoperite cu livezi: Drumul Fructelor: Adunaţi-

Breaza-Şotrile-Brebu-Aluniş-Ştefeşti-Slănic-Vălenii de Munte-Drajna-Poseşti.

Efectele implementării PUG-ului trebuie monitorizate de administratia publica printr-o consecventa urmarire a aplicarii măsurilor stabilite. Implementarea obiectivelor planului necesită eforturi financiare considerabile. Determinantă in implementarea PUG-ului va fi capacitatea administratiei publice locale de a accesa fonduri comunitare (judetene, regionale, naţionale sau europene).


Se va limita impactul asupra factorilor de mediu prin respectarea următoarelor măsuri:

1. Măsuri pentru protejarea factorului de mediu „AER"

Principalele surse de emisii atmosferice rezultate ca urmare a implementarii planului sunt surse staţionare de ardere asociate încalzirii spaţiilor rezidenţiale, comerciale şi institutionale, precum şi surse mobile (trafic rutier, spaţii parcare).

Pentru limitarea emisiilor de poluanţi în aerul atmosferic se vor lua următoarele măsuri generale:

▫ obiectivele existente să fie supuse reevaluării din punct de vedere al emisiilor obtinându-se pentru acestea autorizaţia de mediu, eventual reautorizarea pentru cele care dispun deja de acest document;

▫ orientarea în viitor pentru implementarea de tehnologii cu potenţial redus de poluare sau nepoluante;

▫ utilizarea de tehnologii moderne, nepoluante;

▫ reducerea emisiilor de aerosoli cu conţinut de carbon, oxizi de carbon, aldehide şi cetone, prin introducerea gazului metan;

▫ reabilitări de drumuri şi modernizarea reţelei rutiere prin asfaltare sau pietruire;

▫ realizarea unui program de întreţinere periodică a carosabilului şi a căilor pietonale în vederea diminuării emisiilor de pulberi în suspensie care sunt generate de traficul intens;

▫ se vor extinde zonele verzi, în acest scop la eliberarea autorizaţiilor de construire pentru obiective noi se va impune şi respecta suprafeţele minime de spaţii verzi şi plantate, conform prevederilor legale din regulamentul general de urbanism.

2. Măsuri pentru protejarea factorului de mediu „APA" Alimentare cu apa şi

canalizare Respectarea Avizului de gospodărire a apelor pentru PUG al comunei Şotrile, emis de

ANAR-Direcţia Apelor Prahova. Alte masuri prevăzute pentru protejarea factorului de mediu apa:

� indicatorii de calitate ai apelor uzate epurate ce vor fi evacuate în receptorii naturali de pe teritoriul localitatii, se vor încadra in limitele impuse prin HGR. nr.188/2002, Anexa 3 - NTPA 001/2002, modificata şi completata cu HG nr.352/2005;

� dimensionarea retelelor de apa si canalizare se va face in conformitate cu planul de extindere a zonei;

� racordarea consumatorilor individuali la retelele de alimentare cu apa se va realiza numai dupa executia si punerea in funcţiune a sistemelor de canalizare;

� se impune instituirea unor zone de protectie în lungul cursurilor de apa existente si zone cu restrictii de construire;


� precizarea în documentatiile de urbanism ulterioare adoptării PUG-ului a restrictiilor la regimul construcţiilor tinându-se cont de limita de inundabilitate a localităţilor;

� amplasarea de lucrări şi constructii în albiile majore inundabile ale cursurilor de apa, în zonele de protecţie ale cursurilor de apă, lucrărilor de gospodărirea apelor şi a altor lucrări hidrotehnice, se va realiza numai dupa delimitarea zonelor de protecţie şi cu acceptul autorităţii de gospodărirea apelor, respectându-se normele legale în vigoare;

� pentru toate lucrările de investiţii la nivel local al comunei, ce vor avea legatură cu apele (foraje pentru alimentarea cu apa, reţele de aducţiune, reţele de distribuţie a apei potabile, reţele de canalizare, staţii de epurare, lucrări de aparari de maluri etc), se vor solicita in mod obligatoriu avize de gospodarire a apelor pe baza unor documentaţii tehnice intocmite conform normativelor in vigoare; orice lucrari de traversare a albiei cursurilor de apa se vor realiza numai cu asigurarea condiţiilor normale de scurgere a apelor în situaţia unor debite mari;

� pe perioada executiei lucrarilor se interzice depozitarea materialelor de constructii, a deseurilor in albie si pe malul cursurilor de apa, precum si extragerea balastului din albie.

3. Măsuri pentru protejarea factorului de mediu „SOL, SUBSOL, APE

SUBTERANE"

� se va realiza pentru toate strazile reţele de canalizare pentru evitarea poluarii freaticului cu ape uzate din gospodăriile individuale;

� se va face dimensionarea reţelelor de apa şi canalizare în conformitate cu planul de extindere a zonei; se va realiza delimitarea exacta a zonelor de protectie sanitara pentru surse de apa, statii tratare apa, statii de epurare, cimitire şi urmărirea respectării acestora, conform HG nr.930/2005 pentru aprobarea Normelor speciale privind caracterul şi mărimea zonelor de protecţie sanitara şi hidrogeologică;

� se va interzice realizarea construcţiilor de orice fel în albiile minore ale cursurilor de apa si in zonele inundabile;

� se va interzice depozitarea deşeurilor în locuri neautorizate; � se va interzice crearea unor noi depozite necontrolate de deşeuri pe teritoriul

administrativ;

� se va implementa sistemul de colectare selectivă a tuturor categoriilor de deşeuri de la populaţie, în vederea atingerii obiectivelor naţionale privind gestiunea deşeurilor respectiv: reducerea cantităţilor de deseuri biodegradabile, colectarea selectiva a deseurilor de ambalaje, reducerea cantitatilor de deseuri de echipamente electrice, electronice prin reciclare si valorificare, gestionarea corespunzatoare a uleiurilor uzate, acumulatorilor si anvelopelor uzate, gestionarea altor tipuri de deseuri conform prevederilor legale specifice;

� se va asigura managementul deşeurilor prin colectarea selectiva la sursa sau la rampa si educarea cetăţenilor pentru reducerea cantităţilor de deşeuri;

� se va realiza colectarea deşeurilor din toate satele componente printr-un operator de salubritate autorizat, potrivit legii;


� consiliile locale sunt responsabile de neutralizarea cadavrelor de animale provenite din gospodariile crescatorilor individuali de animale sau a celor gasite moarte pe teritoriul unitatii administrative teritoriale respective pentru care nu se poate identifica proprietarul (Ordonanta nr. 47/2005, modificată şi aprobată prin Legea nr. 73/2006, art. 9, alin.2.);

� consiliile locale au obligaţia de a-şi asigura contractual serviciile unei unităti de ecarisare conform legislatiei in vigoare (Ord. nr. 47/2005, modificata si aprobata prin Legea nr. 73/2006, art. 9, alin. 3.); se va asigura implementarea la nivel local a obligatiilor privind gestionarea deşeurilor (conform Legii nr. 27/2007 care modifică Legea nr. 426/2001 pentru aprobarea si modificarea OUG nr. 78/2000 privind regimul deseurilor).

4. Măsuri pentru protejarea factorului de mediu „VEGETAŢIE ŞI ASEZĂRI

UMANE" � se va respecta zona de protecţie a monumentelor istorice delimitate prin PUG, ca

urmare a studiilor de specialitate întocmite prin grija Direcţiei monumentelor istorice, se interzice realizarea de constructii care prin funcţiune, configuraţie arhitecturala sau amplasament, compromit aspectul general al zonei, distrug coerenţa specificului rural existent sau afectează valoarea monumentului ori a zonei protejate a acestuia;

� consiliul local va răspunde pentru adoptarea elementelor arhitecturale adecvate, optimizarea densităţii de locuire, concomitent cu menţinerea şi dezvoltarea spaţiilor verzi, a amenajarilor peisagistice cu funcţie ecologică, estetică şi recreativă;

� se vor realiza perdele verzi de protecţie pentru zonele incompatibile funcţional şi cimitire;

� se va impune amenajarea de spaţii verzi in interiorul zonelor construite;

� suprafeţele de spaţiu verde prevăzute prin PUG vor fi amenajate şi întreţinute corespunzător;

� se va menţine în extravilan suprafata de pădure şi se va impune respectarea zonei de protecţie, conform legislaţiei în vigoare;

� se vor asigura măsuri pentru încadrarea nivelului de zgomot ambiental în prevederile legislatiei în vigoare, pentru evitarea disconfortului şi a efectelor negative asupra sănătaţii populaţiei;

� se vor respecta distantele de protecţie stabilite conform Ordinului nr. 536/1997 respectiv 50 m faţă de împrejmuirea cimitirelor;

� se vor asigura plantaţii înalte pe aleile principale şi la limita exterioară a incintei în proportie de minim 5% din suprafata totală a cimitirului.

5. Măsuri PSI şi de evitare a riscurilor unor accidente

� asigurarea mijloacelor de stingere a incendiilor, conform legislaţiei în vigoare; � montarea conductelor si a cablurilor electrice, conform normelor in vigoare.


6. Măsuri de supraveghere şi control a factorilor de mediu

� extinderea zonelor verzi şi plantate; � reabilitări şi modernizări de drumuri; � realizarea reţelei de canalizare; � stabilirea de zone de protecţie sanitară; � instaurarea unui regim strict privind destinaţia terenurilor; � interdicţia de construire pe terenuri forestiere; � interdicţia realizării de construcţii care depreciază peisajul; � obligativitatea respectării regimului de administrare a monumentelor naturii; � delimitarea prin PUG a zonelor de protecţie a monumentelor istorice şi de

arhitectură şi a siturilor arheologice; � stabilirea de reguli privind realizarea de construcţii în zonele expuse la riscuri

naturale. Monitorizarea implementarii planului din punct de vedere al impactului asupra calităţii

factorilor de mediu nu va putea sa fie facută, în exclusivitate de titular datorită lipsei mijloacelor tehnice necesare. Urmarirea în timp a calitatii factorilor de mediu va trebui sa se realizeze în colaborare cu institutii ale statului, de profil, cu personal calificat. Monitorizarea titularului de plan se va referi numai la acele activităţi ce pot fi cuantificabile ca valori, cantităţi şi timp de execuţie.

Primaria comunei Şotrile va depune anual, până la sfârşitul primului trimestru al anului

ulterior realizării monitorizării, rezultatele "Programului de monitorizare" la Agentia Regională pentru Protectia Mediului Piteşti.

Factor

de mediu Indicatori monitorizaţi

Flora şi fauna

Modul de respectare a propunerilor privind spatiile publice plantate; Modul de respectarea a prevederilor legale cu privire la respectarea zonei de protecţie a zonelor împădurite; Măsuri incluse în planul de management al deşeurilor în legatură cu prevenirea eliminării necontrolate a deşeurilor în pădure; Programe educaţionale adresate locuitorilor ansamblului, cu privire la protejarea ecosistemelor forestiere şi a spaţiilor plantate;

Apa Modul de implementare a proiectelor privind sistemele centralizate de alimentare cu apă, de canalizare; Indicatori de calitate a apei potabile; Modul de realizare a canalizării pentru ape uzate menajere pe toate străzile propuse prin PUG. Modul de respectare a zonelor de protecţie sanitară la cursurile de apa de pe suprafaţa teritoriului administrativ al comunei.

Solul Modul de realizare a prevederilor programului de management al deşeurilor; Modul de implementare a sistemului de colectare selectivă a tuturor categoriilor de deşeuri de la populaţie şi realizarea infrastructurii necesare colectării selective a deşeurilor. Masuri incluse în planul de management al deşeurilor în legatura cu educarea


cetăţenilor pentru reducerea cantităţilor de deşeuri. Aerul Modul de respectarea a programului de întretinere periodică a carosabilului şi a

căilor pietonale în vederea diminuării emisiilor de pulberi în suspensie care sunt generate de traficul intens; Modul de respectare a programului de reabilitare de drumuri şi modernizarea reţelei rutiere prin asfaltare sau pietruire; Modul de respectare a utilizării tehnologiilor moderne, nepoluante. Concentraţii de poluanţi în aerul ambiental în raport cu valorile limită pentru protecţia populaţiei, vegetaţiei, ecosistemelor.

Zgomotul Elemente privind amplasarea şi amenajarea căilor de circulaţie perimetrale şi interioare în raport cu necesităţile privind protejarea receptorilor sensibili (populaţie, construcţii) la zgomot şi vibraţii; Modul de asigurare a distantelor corespunzatoare ale zonelor de locuinţe faţă de sursele de zgomot şi vibraţii; Modul de asigurare a zonei de protecţie pentru căi rutiere. Niveluri de zgomot în raport cu valorile limită.

Populaţia şi sănatatea umană

Modul de respectarea a prevederilor OUG 114/2007, art. 2, alin 1 cu privire la asigurarea suprafeţei de spaţiu verde pe locuitor; Modul de asigurare a facilităţi de agrement dezvoltate la nivelul comunei; Modul de asigurare a facilităţi educaţionale dezvoltate la nivelul comunei; Modul de realizare a căi de comunicaţii şi transport; Modul de respectare a procentului de spaţiu verde propus, amenajarea şi întreţinerea corespunzatoare a acestuia, precum realizarea perdelelor verzi de protecţie pentru zonele incompatibile funcţional şi cimitire. Modul de extindere a zonelor de intravilan pentru comuna Şotrile cu realizarea infrastructurii necesare. Monitorizarea optimizarii densitaţii de locuire, concomitent cu menţinerea şi dezvoltarea spaţiilor verzi, a amenajarilor peisagistice cu funcţie ecologică, estetică şi recreativă.

Peisajul Modul de distribuire a spaţiilor plantate faţa de funcţiunile locuinţe, mixte şi industriale. Modul de respectare a zonelor de protecţie a monumentelor istorice.


11.REZUMAT FĂRĂ CARACTER TEHNIC

Lucrarea reprezintă Raportul de mediu pentru evaluarea strategică de mediu a Planului Urbanistic General al Comunei Şotrile, judeţul Prahova. Raportul de mediu a fost întocmit în conformitate cu prevederile HG nr. 1076/2004 privind stabilirea procedurii de mediu pentru planuri şi programe. Planul Urbanistic General cuprinde obiectivele de dezvoltare pentru comuna Şotrile. Titularul planului este Consiliul Local al Comunei Şotrile. Scopul PUG îl reprezintă dezvoltarea comunei corelată cu potenţialul zonei, necesităţile populatiei şi programe regionale şi nationale. Continutul şi obiectivele principale al P.U.G. Memoriul general este structurat pe următoarele capitole:

1. Introducere (date de recunoaştere PUG, obiectivul PUG, surse de documentare); 2. Stadiul actual al dezvoltării; 3. Propuneri de organizare urbanistică; 4. Concluzii, măsuri în continuare; 5. Anexe

Principalele obiective ale PUG se referă la: a. dezvoltarea activităţilor; b. intravilan propus, zonificare, bilanţ teritorial; c. organizarea circulaţiei; d. evoluţia populaţiei; e. măsuri în zonele cu riscuri naturale; f. dezvoltarea echipării edilitare; g. zone protejate şi limitele acestora; h. interdicţii temporare şi definitive de construire;

Planul Urbanistic General crează cadru pentru activităţi şi proiecte noi, integrează prevederi punctuale referitoare la comuna Şotrile cu alte planuri şi programe, după cum urmează: ▫ Planul de amenajare a teritoriului naţional, toate sectiunile aprobate (Secţiunea 1 — Căi

de comunicaţii; Secţiunea 2 — Apa; Secţiunea 3 — Zone protejate, naturale şi construite; Secţiunea 4 — Reţeaua de localităţi; Secţiunea 5 — Zone de riscuri naturale);

▫ Planul de amenajare a teritoriului Judeţului Prahova; ▫ Planul de Dezvoltare Durabilă a judeţului Prahova în perioada 2007-2013; ▫ Strategia de dezvoltare a infrastructurii de drumuri şi poduri judeţene in perioada 2007 —

2013; ▫ Sistem de Management Integrat al Deşeurile - Plan de Investiţii pe termen Lung – Judeţul

Prahova; ▫ Planul judeţean de gestionare a deşeurilor; ▫ Prevederile legislaţiei priivind monumentele istorice reprezentative pentru patrimoniul

cultural local; ▫ Plam pentru judetul Prahova este complementar celorlalte activităţi de planificare ale

autorităţilor judeţene şi reflectă opinia publicului în ceea ce priveşte problemele prioritare de mediu.


Raportul de mediu a urmărit sa evalueze impactul pe care îl va avea implementarea fiecărui obiectiv din PUG asupra mediului şi de a stabili măsuri de contracarare a oricarui posibil efect negativ. Pentru factorii de decizie din administraţia publică a comunei Şotrile, Raportul de Mediu este un instrument care împreună cu Planul Urbanistic General poate să sprijine fundamentarea deciziilor în implementarea unor proiecte care să reducă la minim impactul negativ al investitiilor, să întărească şi să accentueze aspectele pozitive ale dezvoltării urbanistice viitoare ale comunei Şotrile. Evaluarea strategică de mediu creaza bază pentru:

� cresterea eficienţei procesului decizional; � realizarea unui management durabil din punct de vedere al mediului; � întărirea sistemului de conducere şi a eficienţei instituţionale; � evaluare mai corectă a proiectelor.

Raportul de mediu, prin evaluarea facută, ajută la limitarea dintr-o faza incipientă a unor greşeli în ceea ce priveşte realizarea unor proiecte evitându-se astfel cheltuielile suplimentare necesare remedierilor. Obiectivele prevăzute în PUG au fost evaluate din punct de vedere al obiectivelor de mediu, s-au stabilit măsuri de contracarare / minimizare a oricărui efect negativ generat de implementarea obiectivelor planului. Evidenţierea riscurilor generate de neimplementarea măsurilor poate constitui baza pentru administraţia publică în alegerea priorităţilor în dezvoltarea urbanistică a localităţii.

Evaluarea a presupus mai multe etape în care s-a parcurs:

� analiza stării actuale a mediului în urma careia s-au stabilit obiectivele de mediu relevante, evaluarea a presupus analizarea modului în care PUG contribuie la atingerea obiectivelor;

� s-au analizat variantele posibile, inclusiv varianta "0" şi s-a concluzionat ca varianta definitivă va avea un efect general pozitiv, mai bună atat pentru mediu cât şi din punct de vedere economic.

Programul de monitorizare se bazează pe monitorizarea obiectivelor de mediu şi pe performanţă — se asigură controlul implementării şi eficacităţii măsurilor prevazute în PUG care işi propun să producă efecte pozitive asupra mediului. Monitorizarea implementarii PUG va indica dacă sunt necesare măsuri suplimentare. În concluzie, se apreciază ca implementarea PUG pentru comuna Şotrile va avea un efect pozitiv asupra mediului, va duce la dezvoltarea durabilă a localitaţii pe termen mediu şi lung.


� ANEXE

1. Plan de încadrare în teritoriu

2. Plan de încadrare în zonă

3. Certificat de înregistrare al elaboratorului Raportului de Mediu


BIBLIOGRAFIE

La elaborarea lucrării s-au avut în vedere reglementări specifice în domeniul protecţiei mediului din care enumerăm:

� Ordonanţa de urgenţă a guvernului nr. 195/2005 privind protecţia mediului aprobată și modificată prin Legea nr. 265/2006 și OUG nr. 114/ 2007;

� Hotărârea Guvernului nr. 1076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri și programe;

� Directiva nr. 2001/42/CE – Directiva SEA;

� Ghid privind evaluarea de mediu pentru planuri și programe de amenajare a teritoriului;

� Hotărârea Guvernului nr. 856/2002 privind evidenţa gestiunii deșeurilor și aprobarea listei cuprinzând deșeurile;

� Hotărârea Guvernului nr. 1470/2004 privind aprobarea strategiei naţionale de gestionare a deșeurilor și a Planului naţional de gestionare a deșeurilor modificate prin Hotărârea de guvern nr. 358 / 2007;

� Ordinul comun nr. 1364/1999/2006 al Ministerul Mediului și Gospodăriei Apelor și Ministerul Integrării Europene de aprobare a planurilor regionale de gestionare a deșeurilor;

� Ordonanţa de urgenţă a guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice;

� Ordin nr. 1964 din 13/12/2007 Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 98 din 07/02/2008 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanţă comunitară, ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România

� Hotărâre nr. 974 din 15/06/2004 - Intrare în vigoare: 26/07/2004 pentru aprobarea Normelor de supraveghere, inspecţie sanitară şi monitorizare a calităţii apei potabile şi a Procedurii de autorizare sanitară a producţiei şi distribuţiei apei potabile;

� Legea apelor nr. 107/1996 modificată și completată de Legea nr. 310/2004 și Legea nr. 112/2006;

� Hotărârea guvernului nr. 188/2002 pentru aprobarea unor norme privind condiţiile de descărcare în mediul acvatic a apelor uzate, modificată și completată prin Hotărârea guvernului nr. 352/2005;

� Hotărârea guvernului nr. 930/2005 pentru aprobarea Normelor speciale privind caracterul și mărimea zonelor de protecţie sanitară și hidrogeologică;

� Convenţia privind accesul la informaţie, participarea publicului la luarea deciziei și accesul la justiţie în probleme de mediu – Convenţia de la Aarhus (1998);


� Legea nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice cu modificările și completările ulterioare, republicată în Monitorul Oficial nr. 938/2006;

� Ordonanţa de urgenţă a guvernului nr. 43/2000 privind protecţia patrimoniului arheologic și declararea unor situri arhologice ca zone de interes naţional, modificată și completată, republicată în Monitorul Oficial nr. 951/2006.

� Ordinul nr. 35 / 2007 al Ministerului Mediului Gospodăririi Apelor privind aprobarea Metodologiei de elaborare și punere în aplicare a planurilor și programelor de gestionare a calităţii aerului;

� Ordin nr. 161 din 16/02/2006, Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 511 din 13/06/2006 pentru aprobarea Normativului privind clasificarea calităţii apelor de suprafaţă în vederea stabilirii stării ecologice a corpurilor de apă;

� Ordin nr. 348 din 12/03/2007 Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 316 din 11/05/2007 privind aprobarea încadrării localităţilor din cadrul Regiunii 3 în liste, potrivit prevederilor Ordinului ministrului apelor şi protecţiei mediului nr. 745/2002 privind stabilirea aglomerărilor şi clasificarea aglomerărilor şi zonelor pentru evaluarea calităţii aerului în România

� Lege nr. 5 din 06/03/2000 Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 152 din 12/04/2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a III-a - zone protejate

� Ordin nr. 196 din 10/10/2006, Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 855 din 18/10/2006 privind aprobarea Normelor şi prescripţiilor tehnice actualizate, specifice zonelor de protecţie şi zonelor de siguranţă aferente Sistemului naţional de transport al ţiţeiului, gazolinei, condensatului şi etanului

� Hotărâre nr. 1856 din 22/12/2005 Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 23 din 11/01/2006 privind plafoanele naţionale de emisie pentru anumiţi poluanţi atmosferici

� Hotărâre nr. 878 din 28/07/2005 - privind accesul publicului la informaţia privind mediu

� Hotărâre nr. 352 din 21/04/2005 - privind modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 188/2002 pentru aprobarea unor norme privind condiţiile de descărcare în mediul acvatic a apelor uzate

RAPORT DE MEDIU PLAN URBANISTIC GENERAL - anpm.roarpmag.anpm.ro/upload/21810_Raport PUG...

Documents

Transcript of RAPORT DE MEDIU PLAN URBANISTIC GENERAL - anpm.roarpmag.anpm.ro/upload/21810_Raport PUG...