L LAA MMUULLÞÞII AANNII!! - Mizil · “ Nu sântu vremile supt cârma omului, ce bietul om supt...

... “ Nu sântu vremile supt cârma omului, ce bietul om supt vremi” - Miron CostinMAXIMA EDIÞIEI:„Hristos se naºte, mãriþi-L, Hristospe pãmânt, întâmpinaþi-L, ca lumeasã fie mântuitã prin El!”

Anul lV / Nr. 41 / Decembrie 2007 FONDATOR: EEMMIILL PPRROOªªCCAANN

PPPPuuuubbbblllliiiiccccaaaaþþþþiiiieeee lllluuuunnnnaaaarrrrãããã aaaa PPPPrrrriiiimmmmããããrrrriiiieeeeiiii ººººiiii CCCCoooonnnnssssiiiillll iiiiuuuulllluuuuiiii LLLLooooccccaaaallll aaaallll oooorrrraaaaººººuuuulllluuuuiiii MMMMiiiizzzziiii llll ,,,, ccccaaaarrrreeee sssseeee ddddiiiissssttttrrrriiiibbbbuuuuiiiieeee ggggrrrraaaattttuuuuiiiitttt

CCAASSEETTAA LLUUNNIIIICCAASSEETTAA LLUUNNIIII

LA MULÞI ANI!LA MULÞI ANI!

IANUARIE(ziua are 10 ore, noaptea, diferenþa)

CAPRICORNUL – 21 decembrie – 19 ianuarie

Aceastã lunã începe, astrologic, cu Soarele în semnulCapricornului ºi se sfârºeºte în semnul Vãrsãtorului. Din punct devedere astronomic, ianuarie începe cu Soarele în constelaþiaSãgetãtorului ºi ia sfârºit cu astrul zilei în constelaþia Capricornului.

Numele acestei luni vine de la zeul Ianus din mitologia romanã,zeu care avea douã feþe: una orientatã spre anul care se încheie ºicealaltã spre anul care vine. Luna ianuarie a fost introdusã în calen-darul roman în jurul anului 700 Î.H., pânã atunci anul având doar10 luni (304 zile).

Grecii numeau aceastã lunã Camelion, iar în România, popular,se numeºte Gerar. Sãrbãtorile din aceastã lunã cuprind obiceiuri ºipractici specifice începutului de an prin care oamenii sperã sãobþinã – prin diferite practici magice – prosperitate, sãnãtate,liniºte ºi pace.

I.L. Caragiale spunea despre aceastã lunã: „Frigul pentru ceifãrã paltoane e cu 15 grade mai mare decât pentru cei împaltonaþi”.

Calendarul lunii ianuarie

Sãrbãtori religioase ortodoxe:1 ianuarie – Tãierea împrejur cea dupã Trup a Domnului;

Sf. Vasile cel Mare6 ianuarie – Botezul Domnului – Dumnezeiasca Arãtare7 ianuarie – Soborul Sf. Proroc Ioan Botezãtorul ºi Înainte-

mergãtorul Domnului30 ianuarie – Sf. Trei Ierarhi: Vasile cel Mare, Grigorie

Teologul ºi Ioan Gurã de AurSãrbãtori laice:

1 ianuarie – Ziua Mondialã a Pãcii24 Ianuarie – Ziua Unirii Principatelor27 ianuarie – Ziua de comemorare a victimelor

Holocaustului nazistAniversãri ºi comemorãri:

10 ani de la moartea atletei Lia Manoliu35 de ani de la moartea compozitorului Gherase Dendrino55 de ani de la naºterea muzicianului Ovidiu Lipan –

Þãndãricã75 de ani de la naºterea prozatorului Ion Bãieºu (m. 1992)80 de ani de la naºterea regizorului Manole Marcus (m. 1994)85 de ani de la naºterea pictoriþei Tia Peltz (m. 1999)90 de ani de la naºterea istoricului de artã Ion Frunzetti (m.

1985)110 ani de la naºterea gazetarului F. Brunea-Fox (m. 1977)130 de ani de la naºterea scriitorului Emil Gârleanu (m. 1914)135 de ani de la naºterea omului politic Iuliu Maniu (m. 1953)160 de ani de la naºterea scriitorului Ioan Slavici (m. 1925)

L M M J V S D

1 2 3 4 5 6

7 8 9 10 11 12 13

14 15 16 17 18 19 20

21 22 23 24 25 26 27

28 29 30 31

Ziua naþionalã a:Cubei – 1 ianuarieCehiei – 1 ianuarieAustraliei – 26 ianuarieIndiei – 26 ianuarie

www.primaria-mizil.ro

ÎNDEPÃRTAÞIUMBRA ªI

NORULCând dispar neliniºtea, apãsarea,

lucrurile mãrunte ce zdrenþuiesc sauîntunecã viaþa, când nu mai suntemcopleºiþi de spaime nelãmurite, cândadâncul din noi þine loc de hranã, desomn, de sete, de casã, de timp, zãpa-da bate în fereastrã, iar omul este înacord cu sine.

Intensitatea aspiraþiei se risipeºteîn puterea iconicã a zilelor, iaramintirile nu mai sunt fire de vânt.Ochii lumii au lacrimi de împlinire.Peste copacul cãrunt cad stelele ceru-lui. Ne iese viscolul din suflet cândfiecare pas atinge un surâs.

Cerul ne cheamã privirea înleagãnul visului împlinit. Smulºi dinfurtuna clipei lãsãm dorul sã neapropie. În dimineþile argintii spe-ranþele statorniciei care pe viaþã leagã,zâmbesc sub ploi de stele. Surâsulsfânt strãbate vãzduhuri, prin gerulaspru ºi sec. Mâinile cuprind noroc devâsc ºi mângâieri de iederã

Primiþi în mâna larg deschisã cior-chini de gânduri bune. Pe firul ce sevrea neîntrerupt, anii sã vã fie mulþi!

Redacþia publicaþiei „POªTALIONUL”

Se simte peste tot în aerul acestor clipe, emoþia unui an care a fost cu toate zilele lui, al nostru, al tuturor...Este emoþia fireascã a despãrþirii!Chiar dacã rãdãcinile unor amintiri ne scormonesc sufletul, trebuie sã reuºim sã zâmbim: un alt an îi

va lua locul ºi alte amintiri ºi alte zile ne aºteaptã sã ne mãsoare paºii ºi aºteptarea.Vor fi colinde, crengi de brad, lumânãri ºi multe gânduri de bine. Fiecare în felul lui va încerca sã învingã

tristeþea, singurãtatea ºi va improviza, mãcar acum în aceste zile speciale, starea de bine, zâmbetul.Este momentul unic din an în care trebuie sã ne oprim paºii ºi dupã ºtiinþa sufletului nostru sã încer-

cãm sã-i mângâiem pe cei din jur.O dorinþã generalã de bine, liniºte ºi pace, trebuie sã cuprindã tot pãmântul.Trebuie sã fim mult mai înþelegãtori, sã iertãm ºi sã întindem mâna spre a face cunoscutã cãldura

sufletului nostru, mãcar acum în aceste zile.Sunt sãrbãtorile de iarnã ale acestui an!Vã urez dragi mizileni sã aveþi putinþa sã le simþiþi aºa cum ni le-a dat Dumnezeu.Vã urez sã aveþi sãnãtatea ºi liniºtea necesarã, pentru ca zilele din anii care vor mai fi ºi pe care vi

doresc cât mai mulþi, sã vã bucure sufletul ºi viaþa.Sã vã înnobilaþi cu luminã ºi speranþã!Iisus este din nou trimis de Dumnezeu pentru a se naºte întru binele nostru ºi al pãmântului.

PRIMAR,Emil PROªCAN

NNrr.. 4411 // DDeecceemmbbrriiee 22000077 PPaaggiinnaa 22

În slujba ta, omule!

Chiar dacã unii cârcotaºi auºi început sã facã vocalize înaºteptarea campaniei elec-torale a anului 2008, ºi laacest sfârºit de an dorim sã vãprezentãm cele mai impor-tante activitãþi desfãºurate deinstituþia noastrã în beneficiuloraºului ºi al locuitorilor aces-tuia.

În niciun caz nu emitempretenþia absurdã cã „am fãcuttotul”, dar nici nu am stat cumâinile în sân, multe dintreneîmplinirile noastre având labazã serioase argumenteobiective ce ne-au depãºit com-petenþele instituþionale saufondurile alocate.

Priviþi în jur! Încercaþi sãfaceþi (mãcar acum!) ab-stracþie de mãruntele rãutãþicu care, în lipsã de ceva pro-ductiv, vã pigmentaþi rostuireazilnicã ºi o sã constataþi cã celede mai jos nu sunt laude fãrãacoperire, ci activitãþi în cares-au investit visuri, importantevalori materiale ºi foartemultã muncã. Acest articol nuconstituie un material pro-moþional, ci suma muncii unoroameni aflaþi în slujba dum-neavoastrã!

*La baza tuturor activitãþilor

organizate ºi desfãºurate de insti-tuþia noastrã a stat „Programulanual de achiziþii publice”, do-cument întocmit de Primãrie ºiaprobat de Consiliul Local aloraºului Mizil, stadiul derulãriituturor investiþiilor preconizatefiind periodic evaluat, pe moduleºi proiecte, de cãtre o comisienumitã prin Dispoziþia de primarnr. 583/04.04.2007.

Investiþii ce se aflau înderulare la 01.01.2007 ºi careau fost finalizate în acest an:

- modernizarea zonei cen-trale a oraºului – investiþia învaloare de 1.746.533 lei a fostfinalizatã la 30.11;

- modernizarea unor strãzidin zona Han – investiþie în va-loare de 1.782.657 lei, din care s-au realizat lucrãri în valoare de1.264.654 lei pe o suprafaþa totalãde 8.743 mp. În baza actuluiadiþional întocmit la data de01.11.2007, datoritã intrãrii înanotimpul rece, s-a stabilit un noutermen de finalizare a lucrãrilor,acesta fiind 30.05. 2008;

- realizarea Sãlii Sporturilor;- realizarea reþelelor edili-

tare la Sala Sporturilor –investiþia în valoare de 183.384 leia fost finalizatã la 30.11 ºi a con-stat în realizarea reþelelor de apã-canal, a celei interioare de ilumi-nat public a incintei ºi realizarearacordului electric ºi alimentãriicu energie;

- realizarea branºamentuluide gaze ºi a instalaþiei inte-rioare la Sala Sporturilor,racordarea centralei termicela sistemul de alimentare ºidistribuþie al oraºului –investiþia în valoare de 15.866 lei a

fost finalizatã la 30.11;- modernizarea acoperiºului

Casei de Culturã. Din proiectulde modernizare, extindere ºiîmbunãtãþirea a confortului Caseide Culturã, document aprobatprin H.C.L. nr. 73/21.09. 2006, ºicãruia îi era alocatã suma de1.215.424 lei, momentan s-a rea-lizat doar partea de acoperiº – va-loare 443.368,87 lei fãrã TVA –recepþia acestei lucrãrii fiind efec-tuatã la 22.10.2007 de cãtrecomisia constituitã prin Dispoziþiade primar nr. 1793/16.10.2007;

- realizarea auditului ener-getic ºi a expertizei energeticepentru 49 condominii dinoraºul Mizil – investiþia, carepriveºte Programul de reabilitaretermicã, ridicându-se la valoareade 323.324 lei.

Investiþii noi aflate în cursde realizare:

- modernizarea strãzilor Vic-toriei, Alba Iulia ºi NicolaeBãlcescu;

- extinderea reþelelor de apã-canal în zona Nord – 5.075 mlreþea de canalizare ºi 2.930 mlreþea de apã;

- extinderea reþelei de cana-lizare pe strãzile 24 Ianuarie(172 ml) ºi Spitalului (591 ml),valoarea investiþiei ridicându-se la400.000 lei. În contractul de exe-cuþie este propusã ºi extindereaacestor reþele pe strãzile 22Decembrie (185 ml – reþea de apãºi 482 ml – reþea de canalizare),Avram Iancu (90 ml – reþea decanalizare) ºi Nicolae Bãlcescu –tronsonul Victoriei – pod Istãu(230 ml – reþea de canalizare);

- întocmirea proiectuluitehnic pentru modernizareaPieþei oraºului – investiþie în va-loare totalã de 3.618.159 lei;

- extinderea LiceuluiTeoretic „Grigore Tocilescu” ºicontractarea lucrãrilor dereabilitare a instalaþiei deîncãlzire a Grupului ªcolar„Tase Dumitrescu”.

- demararea procedurilor învederea includerii înProgramul de reabilitare ter-micã – activitate ce va fi deru-latã în 2008 – a încã 16 noiblocuri.

Investiþii finalizate în cursul anului 2007:

- reabilitarea faþadei, mon-tarea ferestrelor cu geam ter-mopan ºi înlocuirea instalaþieielectrice la ªcoala cu clasele I-VIII „Sf. Maria”;

- reabilitarea faþadei ºimodernizarea terenului desport la ªcoala cu clasele I-VIII„Sf. Nicolae”;

- modernizarea spaþiilorinterioare ºi realizareabranºamentului la gaze abucãtãriei Grãdiniþei nr. 5;

- realizarea noii locaþii agrupului statuar al oraºului;

- modernizarea parcului dinzona centralã, a celui de lângãPoºtã ºi a celui situat pe strada

Erou Radu Nicolae, precum ºia aleilor pietonale din cadrulacestora;

- asfaltarea strãzilor Stadi-onului, Toamnei, Erou RaduNicolae, Teilor, Uzinei, a bule-vardului Unirii ºi parþial a bule-vardului Gãrii ºi strãziiNicolae Bãlcescu;

- pavarea trotuarelor dinjurul noului sediu al Primãrieiºi a celor de pe strada NicolaeBãlcescu, pânã la strada ErouRadu Nicolae;

- reabilitarea reþelelor deapã pe bulevardul Gãrii ºi pestrãzile Erou Radu Nicolae,Nicolae Bãlcescu, Valea Jiului,1 Mai, George Ranetti, MateiBasarab, Spitalului, 24Ianuarie, Tudor Vladimirescu,Victoriei, Democraþiei, Mr.Ivanovici, I.L. Caragiale ºiCuza Vodã, precum ºirealizarea a 684 debranºamente individuale –investiþie în valoare de 754.363Euro (Program SAMTID),lungimea reþelelor astfel reabili-tate fiind de 9.950 ml;

- modernizarea iluminatuluipublic pe 71 de strãzi – lucrareaîn valoare de 543.420 lei a constatîn montarea a 1.019 lãmpi cuvapori de sodiu de 70W, scãzândastfel cu 60% cheltuielile aferenteacestei activitãþi în anul 2006;

- realizarea branºamentuluila gaze al Policlinicii ºiGrãdiniþei nr. 4;

- realizarea canalizãrii pestrãzile Mihai Kogãlniceanu,Nuferilor ºi Decebal;

- realizarea studiului de fe-zabilitate ºi a proiectuluitehnic pentru 37 de blocuri delocuinþe (conform opþiunilorexprimate de asociaþiile de propri-etari) – investiþie în valoare de431.313 lei. Se cuvine sãmenþionãm aici cã sumele alocatepânã acum acestui Program dereabilitare termicã a blocurilor delocuinþe – 754.637 lei – au fostsuportate de la bugetul statului. Înconformitate cu noua legislaþie îndomeniu, aceste sume vor trebuirecuperate de la asociaþiile de pro-prietari în situaþia când acest pro-gram nu va continua ºi cu faza deexecuþie propriu-zisã a lucrãrii!

*Cam în acestea ar consta

„puþinele fapte bune” pe carele-a fãcut Primãria oraºuluiMizil în anul 2007!

Pentru aceste investiþii rea-lizate sau aflate încã în deru-lare nu aºteptãm sã fim lãudaþi– este raþiunea pentru careexistãm ca oameni ºi instituþie– dar este puþin probabil cã nevom însuºi aprecierile subiec-tive ale unor cetãþeni care con-fundã binele colectiv cumãruntele ºi egoistele satis-facþii personale sau refuzã sãadmire pãdurea, dând vina pecopaci.

PRIMAR,Emil PROªCAN

PrimarViceprimarSecretarDirector executiv

UrbanismRegistrul agricol, cadastru ºi

agriculturãRegistraturãArhivãCasierie buget-contabilitateImpozite ºi taxe

- persoane juridice- persoane fizice- casierie

Poliþist comunitar de serviciu

Investiþii, integrare europeanã,achiziþii publice ºi marketing

Administrare patrimoniuMediuStare civilãResurse umaneAudit public internAdministraþie ºi gospodãrire

comunalãInformaticãAdministraþie publicãBuget-contabilitate

JuridicAparat permanent C.L.Secretariat

Relaþii cu presa – „POªTALIONUL”Protecþie civilãRadioficarePoliþie comunitarã

- poliþist comunitar deserviciu

Serviciul public de asistenþãsocialã

Piaþã, oborCasa de culturãBibliotecaServiciul public comunitar de

evidenþã a persoanelorServiciul public de gospodãrire

comunalãServiciul public de producere ºi

furnizare a energiei termice

interior 39

interior 29interior 16interior 16interior 26

interior 21interior 24interior 19interior 23

etajul II interior 51 250970etajul II interior 13 250137etajul II interior 14 250101etajul I interior 33 251649PARTER

ETAJUL 1

ETAJUL 2

ÎN VECHIUL LOCAL AL PRIMÃRIEI

interior 18 251373interior 30interior 30interior 28 250475*interior 38interior 38

interior 25interior 25interior 34interior 22 251230

interior 15interior 15interioare 11, 12

- 252722interior 17 250062

-interior 31

interior 27

interior 20- 250132- 250026- 250897

- 253309

interior 32 250885

- 253335

Luni – joi: 08.00 – 12.30; 13.00 – 16.30Vineri: 08.00 – 09.30, mai puþin Registratura, Impozite ºi taxe

ºi Starea civilã care au program pânã la 13.30

PROGRAMUL DE LUCRU CU PUBLICUL

Audienþe

Primar - luni: 10.00 – 14.00Viceprimar - marþi: 10.00 – 14.00Secretar - joi: 10.00 – 12.00Dir. Executiv - joi: 10.00 – 12.00

* numãr de telefon valabil numai în afara orelor de program,pentru situaþii de urgenþã (decese)

REALIZÃRILE PRIMÃRIEIORAªULUI MIZIL ÎN ANUL 2007

PPaaggiinnaa 33 NNrr.. 4411 // DDeecceemmbbrriiee 22000077

Domnule Primar, ne apropiemde repetabilul moment în carefiecare dintre noi, zãbovind preþde o clipã, îºi priveºte realizãrilesau, dupã caz, analizeazã cauzeleneîmplinirilor de peste an.

Privind în urmã, dumneavoas-trã ce vedeþi?

Dacã ar fi sã mã refer acum doarla neîmpliniri, iar acest lucru sã-l facla modul concret, ar trebui sã avemîn vedere tot spectrul problemelorcu care se confruntã oraºul ºilocuitorii sãi. Problemele nerezol-vate sunt diverse, multe ºi acesteaexistã de foarte mult timp. În activi-tatea mea, funcþie de nenumãratelevariabile, am încercat sã le prioritez,ele, împreunã cu cãile de rezolvare,regãsindu-se acum într-o lucrarelaborioasã – „Strategia de dezvoltarea oraºului Mizil” – document pe careîn curând îl voi pune ºi la dispoziþiamizilenilor.

Consider cã douã sunt motiveleprincipale care au condus la acestenerealizãri: necesitatea parcurgeriitimpilor birocratici necesari obþineriituturor avizelor ºi aprobãrilor pentrufiecare investiþie, precum ºi resurse-le financiare la dispoziþie, iar pentruilustrarea primului dintre motive osã vã prezint etapele obligatorii deparcurs în vederea asfaltãrii uneistrãzi.

Pentru a putea efectua acestlucru, trebuie soluþionate mai întâitoate problemele legate de infra-structura internã a respectivei strãzi,adicã strada trebuie sã aibã asigu-ratã, pe toatã lungimea sa, reþelelede apã, canal, gaze, precum ºibranºamentele individuale aferente.Acest lucru presupune elaborareaunor studii de fezabilitate, a unorproiecte tehnice, a proiectelor deexecuþie, a caietelor de sarcini, ela-borarea documentelor de licitaþie,anunþarea ºi efectuarea acesteia,totul cu respectarea normelor deachiziþie publicã în vederea contrac-tãrii unor lucrãri.

Dupã adjudecarea contractantu-lui, se încheie contractul de execuþiea lucrãrii, caz în care din nou trebuierespectate niºte termene foartelungi, ori toate aceste activitãþi, chiarexecutate într-un regim de lucrufoarte intens, dureazã între ºase luniºi un an, dupã care, aproape aceeaºipaºi ºi timpi, trebuie parcurºi ºi pen-tru realizarea investiþiei propriu-zise.

Ceea ce trebuie ºtiut ºi reþinut decãtre cetãþeni este faptul cã absoluttoate strãzile Mizilului au, sau suntîn curs de a avea, toate documentelenecesare realizãrii lucrãrilor deasfaltare. Începând cu primãvaraanului urmãtor, oraºul va cunoaºte omodernizare masivã, accentul princi-pal fiind pus pe modernizarea reþeleistradale a acestuia.

În strânsã interdependenþã cudirecþiile de acþiune propusedeliberativului local ºi iniþia-tivele dumneavoastrã, cum apre-ciaþi în ansamblu colaborarea cumembrii Consiliului Local aloraºului?

Cel puþin pânã acum, pot afirma

cã am avut parte de o cola-borare destul de bunã, atâtcu C.L., cât ºi cu majori-tatea membrilor acestuia.Doresc sã subliniez cã spredeosebire de mandateleanterioare, proiectele deimportanþã majorã pentruoraºul nostru au fost cujusteþe cântãrite ºi analizatede cãtre consilieri, iar defoarte multe ori ele au fostaprobate cu unanimitate devoturi.

ªi pentru cã relaþia, bunãsau rea, a primarului cuC.L. la acest lucru serezumã – la o colaborare co-rectã în vederea rezolvãriiproblemelor oraºului – þinsã aduc mulþumirile mele C.L. pen-tru înþelegerea de care a dat dovadã,aprobând proiectele iniþiate de mine.

Dar activitatea colaboratorilordumneavoastrã din cadrulPrimãriei oraºului Mizil?

Nu sunt mulþumit în totalitate defelul în care unii dintre colaboratoriimei relaþioneazã cu mine ºi între ei.Nu sunt mulþumit de calitatea acti-vitãþilor prestate de unii, de compor-tamentul lor faþã de cetãþeni, degradul ºi modul de implicare al unoraîn rezolvarea problemelor ºi sar-cinilor de serviciu cuprinse în fiºapostului.

Lucrând în aceastã instituþie, uniidintre funcþionarii publici au inter-pretat în mod greºit statutul, adop-tând în multe situaþii o atitudine desuperioritate în relaþia cu cetãþeanul,ignorând tocmai lucrul esenþial ºianume acela cã toþi cei care suntemîn aceastã instituþie avem ca princi-palã misiune sã slujim cetãþeanul,omul ºi interesele lui, ci nu invers.Tocmai de aceea am ºi þinut ca pefrontispiciul instituþiei sã aparã slo-ganul dupã care suntem obligaþi sãne conducem: „În slujba ta, omule!”.

În marea lor majoritate, colabora-torii mei îºi îndeplinesc cu conºtiin-ciozitate sarcinile de serviciu,faptele relatate mai sus, ca ºi menta-litatea unora, le voi face sã disparã,astfel încât, la locul sãu de muncã,fiecare sã-ºi facã datoria din plãcere,chiar din dragoste pentru oameni,iar cei care vor încerca sã adopte unalt stil de muncã, mã vor obliga lamãsuri în consecinþã.

Cum se vor numi prioritãþileanului 2008 în activitatea dum-neavoastrã ºi a instituþiei pe careo conduceþi?

Prioritãþile anului urmãtor sunt:realizarea reþelelor de apã-canal,acolo unde ele nu existã încã, precumºi asfaltarea strãzilor ºi modernizareatrotuarelor! Totodatã, în 2008 vor fimodernizate Piaþa oraºului, Casa deCulturã, parcurile ºi spaþiile verzi ºiva fi pus în operã un proiect în va-loare de 700.000 Euro ce va duce lacrearea unui serviciu de salubritatemodern ºi propriu.

Se lucreazã de asemenea la uneleplanuri în vederea îmbunãtãþiriicondiþiile de viaþã ale celor de vârstaa treia ºi de petrecere într-un mod

cât mai plãcut a timpului liber alacestora.

Vom avea în curând un parc indus-trial, care va rezolva în mare mãsurãproblemele privind dezastrul eco-nomic ºi ºomajul, va fi edificat uncampus preuniversitar, vor fi mo-dernizate în continuare instituþiilede învãþãmânt ale oraºului.

De asemenea, existã preocupãriîn vederea realizãrii unei modernezone de agrement, a unei ºosele decenturã, a unei treceri de nivel pestecalea feratã, a edificãrii unor tere-nuri de minifotbal, a încã douã sãli desport pentru ºcoli, a unui bloc delocuinþe cu 20 de apartamente ºialtele.

În ce fel puteþi comenta rezul-tatele recentelor alegeri pentruParlamentul European, precumºi a celor privind referendumuliniþiat de Preºedintele Ro-mâniei?

Senzaþia mea este cã PreºedinteleRomâniei nu numai cã nu a doritlegiferarea votului uninominal, dar aºi îngropat definitiv aceastã idee.Chiar ºi un copil de ºcoalã primarã arfi putut realiza imposibilitatea ca laurnele de vot sã se prezinte 50% plusunu din numãrul celor înscriºi pe lis-tele de alegãtori, dar, deºi eºeculacestei iniþiative era previzibil, totuºidomnul Traian Bãsescu a insistat.De ce a fãcut-o? Oare chiar nu a pre-vãzut acest deznodãmânt?

Vizavi de acestea, aveþi cevade reproºat electoratului mi-zilean?

Nutresc un gust amar, încã nu potînþelege ºi accepta proporþiile aces-tui absenteism. Este de neînþelescum oameni care uzeazã de toateinstituþiile statului, sã ignore într-oasemenea manierã posibilitatea cele-a fost oferitã, aceea de a contribuila creºterea calitãþii acestor instituþii.

ªi-a imaginat oare cineva cum ar fiviaþa fãrã aportul acestora? Ar fiimposibilã! De altfel, în unele þãri s-aintrodus obligativitatea prezenþei lavot, tocmai datoritã faptului cã rezul-tatele unor asemenea evenimenteelectorale sã corespundã într-o câtmai mare proporþie voinþei întreguluipopor, nu a 20% cum a fost în cazulnostru.

De asemenea, ca primar, nutresco ºi mai mare amãrãciune. Am avut,

am ºi este normal sã am în con-tinuare o relaþie foarte bunã cupreºedintele Consiliului Jude-þean, deoarece în foarte maremãsurã dezvoltarea ºi bunãs-tarea oraºului depinde deaceastã relaþie, ori rezultatelealegerilor europarlamentare lanivelul oraºului Mizil demon-streazã faptul cã marea majori-tatea a cetãþenilor acestuia nu aînþeles acest lucru.

În anul 2004, premergã-tor ambelor tururi descrutin, aþi avut de înfruntato campanie electoralã înve-ninatã ºi murdarã. Credeþi cãîn 2008 lucrurile se vorschimba în bine sau dim-potrivã, vor degenera?

Experienþa celorlalte campaniielectorale îmi dã dreptul sã afirm cãºi urmãtoarea va fi creionatã pe ace-leaºi vechi principii, presupunândjigniri, denigrãri ºi calomnii.

În mod normal, orice candidat,indiferent de demnitatea pentru carese luptã, ar trebui sã-ºi prezinte pro-pria strategie, sã vorbeascã despre elºi despre posibilitãþile lui de a rezol-va problemele celor cãrora le solicitãvotul, dar, din pãcate, metoda practi-catã cu asiduitate de toþi cei ceviseazã la adjudecarea statutului de„ales al neamului” constã în arãtareacu degetul la ceilalþi, de regulã la celcare este cotat cu cele mai mariºanse, aºa precum, în cadrul ale-gerilor din 2004, nimeni nu avea ni-mic împotriva celorlalþi, dar aproapetoþi aveau ceva doar cu mine.

Nu ºtiu acum dacã voi mai candi-da sau nu pentru ingratul „fotoliu”de primar, dar dacã o voi mai face,voi sugera oamenilor sã facã deose-birea între aceste politici ºi strategiimurdare ºi adevãrata luptã elec-toralã, sã încerce chiar sã-i sancþio-neze pe cei care vor sã le câºtigeîncrederea ºi votul prin incorectitu-dine sau necinste.

Datoritã funcþiei de conducerepe care o deþineþi în cadrulAsociaþiei Oraºelor din România,aþi avut posibilitatea sã faceþicunoscute acestui organismproblemele oraºului nostru ºiaºteptãrile mizilenilor. Cât debeneficã a fost activitatea A.O.R.-ului vizavi de acest oraº?

Faptul cã A.O.R. are ca scop prin-cipal corectarea legislaþiei strâmbecu care noi, cei care lucrãm în admi-nistraþia publicã, ne confruntãm, amavut posibilitatea sã particip la dez-bateri pe marginea unor importanteproiecte de lege, impunându-nechiar anumite puncte de vedere.

În cadrul acestei structuri asocia-tive ne ocupãm de rezolvarea pro-blemelor tuturor oraºelor din Ro-mânia, la modul general, dar defiecare dacã când mi s-a ivit prilejul –mai ales în discuþii cu diferiþi mem-brii ai Guvernului – am prezentat ºidezbãtut principalele probleme aleoraºului nostru, ºi nu de puþine oriam gãsit înþelegere ºi sprijin.

Aºa am procedat în diverse ocaziiºi la întâlnirile de la Bruxelles, din

cadrul Comitetului Regiunilor.Acum, sunt pe cale de a definitiva unpunct de vedere propus de mine ºiînsuºit de întreaga delegaþie românã,solicitarea noastrã adresatã Comi-tetului Regiunilor constând în renun-þarea la denumirea de rom ºirevenirea la vechiul termen – þigan –considerând cã desele confuzii cre-ate de aceastã denumire, atenteazãgrav la identitatea spiritualã aromânilor.

Cum se vede România de laBruxelles, mai ales acum, înlumina ultimelor evenimente?

Dacã la începutul acestui an, a-tunci când România a fost primitã înmarea familie europeanã, perce-peam o vizibilã simpatie din parteatuturor, pe parcurs am constatat cãaceasta s-a mai diluat ºi nu cred cãaceastã stare de lucruri este strãinãde nedorita confuzie care s-a creatîntre romi ºi români, între romi ºiRomânia.

Cei care ne cunosc þara, au pãrerifoarte bune despre noi ºi arealul pecare-l populãm. Ceilalþi, se rezumã laasimilarea noastrã drept þigani ºisunt rezervaþi în aprecieri.

Pe 28 noiembrie am participat lasesiunea în plen a ComitetuluiRegiunilor. Þinând cont cã pestedoar câteva zile sãrbãtoream ZiuaNaþionalã a României ºi conºtien-tizând imaginea neplãcutã creatã deultimele trãsnãi ale þiganilor în Italia,am împãrþit tuturor membrilor C.R.– cca. 370 – pliante ºi DVD-uri cereflectau istoria, tradiþiile ºi rea-litãþile care privesc poporul român.

Gestul delegaþiei noastre a fostapreciat cu superlative, noi rã-mânând cu speranþa cã aºa oferimposibilitatea tuturor europenilor sãne cunoascã mai bine, sã cunoascãadevãrul despre noi, cã-ºi vor crea oimagine corectã despre români ºiRomânia.

Cu ce speranþe pãºeºte în noulan primarul Emil Proºcan?

Nu am avut vreme sã-mi constru-iesc o viziune asupra speranþelor ºidorinþelor pentru noul an, dar înmod sigur îmi doresc sã am parte desãnãtate ºi liniºte. Dintotdeaunavisul meu cel mai frumos a constat înfaptul ca oamenii de aici sã o ducãmai bine, sã aibã parte de o viaþã nor-malã. Acest este visul cel mai impor-tant, iar eu asta doresc!

Nu vreau sã închei acest dialogfãrã a-mi manifesta ºi o altã dorinþã.Deoarece mã intereseazã foartemult sã cunosc pãrerile concetãþe-nilor mei vizavi de activitateaPrimãriei ºi implicit a mea, vã su-gerez sã realizaþi un sondaj de opiniepe aceastã temã ºi sã-l publicaþi înpaginile „POªTALIONULUI”. Mi-arfolosi mult acest lucru, mai ales înderularea viitoarelor activitãþi ceprivesc viaþa oraºului ºi a locuitorilorsãi.

Vã mulþumim pentru amabili-tatea ºi rãbdarea manifestate peparcursul acestui dialog ºi vãurãm „Sãrbãtori fericite” alãturide cei dragi!

ªi eu vã mulþumesc.

IINNTTEERRVVIIUULL AACCOORRDDAATT PPUUBBLLIICCAAÞÞIIEEII NNOOAASSTTRREEDDEE CCÃÃTTRREE DDOOMMNNUULL EEMMIILL PPRROOªªCCAANN,,

PPRRIIMMAARRUULL OORRAAªªUULLUUII MMIIZZIILL


continuare din numãrul trecut

4.2 Rate de schimb Euro – monede naþionaleRatele de schimb variazã de la o zi la alta, dar

la mijlocul lunii decembrie 2007 cotaþia Euro –monede naþionale ale unor state membre UE,care nu au aderat la zona Euro, era aproximativ:

1 Euro = 1,79 lire turceºti, 26,44 coroanecehe, 7,46 coroane daneze, 0,71 lire sterline,2,56 forinþi maghiari, 3,67 zloþi polonezi, 3,4 leiromâneºti, 9,35 coroane suedeze.

În anumite hoteluri, magazine ºi restaurante,în special în zonele turistice din multe þãrieuropene, din afara zonei Euro, se acceptãplata în Euro (deºi nu existã o obligaþie în acestsens), precum ºi în moneda naþionalã.

5. Timbre poºtale

Timbrele poºtale pot fi utilizate doar în statulîn care sunt cumpãrate, chiar când au preþul înEuro.

6. Plãþi transfrontaliere

Datoritã reglementãrilor europene, retra-gerea de Euro dintr-un bancomat, plata princard bancar sau transfer în Euro (pânã la50.000 Euro) se taxeazã la fel oriunde în UE.Aceste reguli se aplicã ºi tranzacþiilor cu con-turi în Euro în þãrile din afara zonei Euro.

7. Cãlãtoria cu armament ºi/saumuniþie

Cetãþenii români pot cãlãtori, în scop turis-tic, în statele UE, având asupra lor armele ºimuniþiile aferente, obþinute în mod legal, doardupã ce au obþinut o autorizaþie în acest sensdin fiecare stat membru care urmeazã sã fietranzitat.

Statele membre pot acorda o astfel de auto-rizaþie pentru o perioadã de maximum 1 an,care poate fi reînnoitã. Fiecare autorizaþie ast-fel obþinutã trebuie introdusã în paºaportuleuropean pentru arme de foc.

Paºaportul european pentru arme de focse elibereazã la cerere, de cãtre autoritãþilecompetente în domeniu din fiecare stat mem-bru, unei persoane care a intrat în posesia ºiutilizeazã legal arma de foc.

Acest paºaport este valabil maximum 5 ani,dar perioada de valabilitate poate fi extinsã.

Condiþiile pentru scoaterea/introducereafiecãrui tip de armã ºi muniþiei aferente din/înRomânia în/din alte state membre UE, în scopturistic, sunt prevãzute în anexa nr. 4

8. Cumpãrãturi în Uniunea Europeanã

Nu existã limite privind cantitãþile ºi tipurilede produse care pot fi cumpãrate în timpul cãlã-toriei în statele membre UE, cât timp sunt pen-tru uzul personal, iar nu pentru comercializare.

Taxele, precum TVA-ul ºi accizele, suntincluse în preþuri.

În vederea determinãrii faptului dacã tutunulºi þigãrile sunt pentru uz personal, fiecare statpoate stabili anumite limite pentru orientare.

Cu alte cuvinte, dacã persoana transportã ocantitate mai mare decât cea stabilitã în statuleuropean în care vrea sã cãlãtoreascã, acea per-soanã va trebui sã dovedeascã faptul cã aceleproduse sunt doar pentru uzul personal ºi sãjustifice modul în care le-a dobândit.

continuare în numãrul urmãtorJr. Mirela BONCIOG

LLEEGGIISSLLAAÞÞIIEECCÃÃLLÃÃTTOORRIIEE ÎÎNN EEUURROOPPAA

O interesantã ºi atractivã broºurã editatã deMinisterul Internelor ºi Reformei Administrative –

Direcþia Generalã Afaceri Europene ºi RelaþiiInternaþionale – ºi adresatã cetãþenilor români

care intenþioneazã sã cãlãtoreascã în scop turisticîn statele membre ale Uniunea Europeanã ºi în

spaþiul Schengen.


Art. 122 – Toate bunurile aparþinândunitãþilor administrativ-teritoriale suntsupuse inventarierii anuale. Consiliilorlocale ºi judeþene li se prezintã anual decãtre primar, respectiv de preºedinteleconsiliului judeþean, un raport asuprasituaþiei gestionãrii bunurilor.

Art. 123 – (1) Consiliile locale ºijudeþene hotãrãsc ca bunurile ce aparþindomeniului public sau privat, de intereslocal sau judeþean, dupã caz, sã fie dateîn administrarea regiilor autonome ºiinstituþiilor publice, sã fie concesionateori sã fie închiriate. Acestea hotãrãsc cuprivire la cumpãrarea unor bunuri ori lavânzarea bunurilor ce fac parte din do-meniul privat, de interes local saujudeþean, dupã caz.

(2) Vânzarea, concesionarea ºi închiri-erea se fac prin licitaþie publicã, organi-zatã în condiþiile legii.

(3) Prin derogare de la prevederilealin. (2), în cazul în care consiliile localesau judeþene hotãrãsc vânzarea unuiteren aflat în proprietatea privatã aunitãþii administrativ-teritoriale pe caresunt ridicate construcþii, constructorii debunã-credinþã ai acestora beneficiazã deun drept de preempþiune la cumpãrareaterenului aferent construcþiilor. Preþul

de vânzare se stabileºte pe baza unuiraport de evaluare, aprobat de consiliullocal sau judeþean, dupã caz.

(4) Proprietarii construcþiilor pre-vãzute la alin. (3) sunt notificaþi în ter-men de 15 zile asupra hotãrârii consiliu-lui local sau judeþean ºi îºi pot exprimaopþiunea de cumpãrare în termen de 15zile de la primirea notificãrii.

Art. 124 – Consiliile locale ºijudeþene pot da în folosinþã gratuitã, petermen limitat, bunuri mobile ºi imobileproprietate publicã sau privatã localã orijudeþeanã, dupã caz, persoanelor juridicefãrã scop lucrativ, care desfãºoarã activi-tate de binefacere sau de utilitate pu-blicã ori serviciilor publice.

SECÞIUNEA a 2-aLucrãrile publice

Art. 125 – Consiliile locale saujudeþene pot contracta prin licitaþie efec-tuarea de lucrãri ºi servicii de utilitatepublicã, în limita sumelor aprobate prinbugetul local, respectiv judeþean.

Art. 126 – Lucrãrile de construcþii ºireparaþii de interes public, finanþate dinbugetele comunelor, oraºelor, municipi-ilor sau judeþelor, se executã numai pebaza unor documentaþii tehnico-econo-mice avizate sau aprobate, dupã caz, deconsiliul local ori judeþean ºi numai pe

baza unei licitaþii publice, în limitele ºi încondiþiile prevãzute de lege.

Art. 127 – Documentaþiile de urba-nism ºi amenajare a teritoriului privindcomuna, oraºul, municipiul ºi judeþul seelaboreazã, se aprobã ºi se finanþeazã înconformitate cu prevederile legii.

CAPITOLUL XIIIDispoziþii tranzitorii ºi finale

Art. 128 – Consilierii locali saujudeþeni, dupã caz, primarii, vicepri-marii, primarul general al municipiuluiBucureºti, primarii ºi viceprimarii subdi-viziunilor administrativ-teritoriale, preºe-dinþii ºi vicepreºedinþii consiliilor jude-þene, secretarii unitãþilor administrativ-teritoriale ºi personalul din aparatul despecialitate al primarului, respectiv alconsiliului judeþean, rãspund, dupã caz,contravenþional, administrativ, civil saupenal pentru faptele sãvârºite în exer-citarea atribuþiilor ce le revin, în condiþi-ile legii.

Art. 130 – Prevederile art. 57 alin. (4)ºi ale art. 101 alin. (3) privind eliberareadin funcþie a viceprimarilor, a preºe-dinþilor ºi vicepreºedinþilor consiliilorjudeþene se aplicã dupã alegerile auto-ritãþilor administraþiei publice locale dinanul 2008.

Jr. Daniela GRANCEA

IINNFFOORRMMAAÞÞIIII DDEE IINNTTEERREESS PPUUBBLLIICC

Agenþia de Plãþi ºi Intervenþii înAgriculturã - A.P.I.A., instituþie relativrecent apãrutã în peisajul oraºului nos-tru, este o instituþie de stat bugetarã,înfiinþatã în conformitate cu Legea nr.1/2004 ºi aflatã în subordineaMinisterului Agriculturii, Pãdurilor ºiDezvoltãrii Rurale.

Operând pe baza unor regulamenteeuropene, dar ºi a legislaþiei naþionalearmonizatã în conformitate cu cerinþeleU.E., aceasta gestioneazã fondurileeuropene ºi naþionale alocate sub-venþionãrii agriculturii.

Centrul local Mizil, cu sediul învechea locaþie a Primãriei oraºului, arearondate un numãr de 13 localitãþi ceînsumeazã o suprafaþã agricolã de cca.34.000 hectare ºi pe care îºi desfãºoarãactivitãþile specifice aproximativ 4.000

de fermieri.Prin amabilitatea domnului ing.

Bisnel Alexandru, ºeful acestei instituþii,vã prezentãm principalele activitãþidesfãºurate de colaboratorii DomnieiSale în acest an:

- întocmirea proceselor-verbaleprivind O.G. nr. 65/2006 care prevedeaacordarea unui sprijin în valoare de 150lei pentru culturile agricole înfiinþate întoamna anului 2006;

- în perioada 1 ianuarie – 28 februaries-a efectuat identificarea parcelelor încomuna Jugureni;

- în perioada 1 martie – 30 iunie aufost primite cererile ce priveau „Sche-mele de sprijin pe suprafaþã” ºi care con-stau în alocarea sumei de 5 – 10 Euro/ha(bani obþinuþi de la U.E.) ºi 30 Euro/ha(subvenþie acordatã de statul român),

aceste sume fiind alocate doar celorcare utilizeazã pãmântul;

- în perioada 1 iulie – 31 august s-arealizat arhiva electronicã ºi de controladministrativ pentru cererile primite înperioada amintitã;

- în perioada 1 septembrie – 5 noiem-brie au fost primite cererile privind acor-darea unui sprijin financiar pentru cul-turile înfiinþate în toamna anului 2007,sume acordate în baza O.G. nr.687/2007;

- în prezent, datoritã declaraþiiloreronate ale unor fermieri, fapt ce adeterminat depãºirea suprafeþelor agri-cole înglobate în blocurile fizice(suprafeþe agricole mãrginite de hotarenaturale sau artificiale – n.r.), întregulcolectiv al Centrului local lucreazã laremedierea acestei situaþii.

CE MAI FACE A.P.I.A.?CE MAI FACE A.P.I.A.?

Pe data de 30 noiembrie a.c. a fost semnat Contractulde finanþare al proiectului „Vreau sã am acte!”, fondurilenecesare realizãrii acestuia fiind obþinute din ProgramulPHARE 2005 privind „Accelerarea implementãriiStrategiei Naþionale de îmbunãtãþire a situaþiei romilor”.

Beneficiarul acestei finanþãri este Asociaþia LincanProEuropa Mizil, în parteneriat cu Direcþia Judeþeanã deEvidenþã a Persoanelor Prahova, Consiliul Local aloraºului Mizil ºi al comunelor Colceag ºi Fulga, valoareaproiectului ridicându-se la suma de 49.150 Euro, din care44.150 Euro reprezentând finanþarea PHARE.

Principalele obiective ce se doresc a fi realizate încadrul acestui program sunt:

- îmbunãtãþirea semnificativã a situaþiei romilor dinºapte comunitãþi (cinci din oraºul Mizil – Spoitorilor,Poteraºi, Cãrãmidari, Geambaºi, Ursari – ºi câte una dincomuna Fulga ºi satul Vâlcele, comuna Colceag), din punctde vedere al actelor de identitate, stare civilã ºi propri-etate;

- obþinerea a 80 de acte de identitate ºi stare civilã pen-tru romii identificaþi fãrã acte;

- scãderea cu 60% a numãrului gospodãriilor romilor

fãrã acte de proprietate;- îmbunãtãþirea colaborãrii dintre membrii celor ºapte

comunitãþi ºi reprezentanþii instituþiilor publice în vedereaimplementãrii strategiilor locale de integrare a comu-nitãþilor de romi.

Echipa de proiect constituitã din domnul Mihai Sturz,domniºoara Alina Proºcan ºi doamna Cristina Stoica, petoatã durata realizãrii acestuia (10 luni) vor efectua urmã-toarele activitãþi:

1. Pregãtirea proiectului.2. Realizarea unei baze de date reale privind situaþia

romilor care nu posedã acte de identitate, de stare civilã ºide proprietate.

3. Obþinerea actelor de identitate ºi de stare civilã pen-tru romii identificaþi ºi selectaþi.

4. Obþinerea actelor de proprietate pentru gospodãriileidentificate ºi selectate.

5. Înfiinþarea ºi formarea unor grupuri locale mixte pen-tru romi.

6. Diseminarea bunelor practici din proiect.7. Activitãþi de raportare ºi audit.

PROIECT CU FINANÞARE EUROPEANÃ

continuare din umãrul trecut

Care sunt constrângerilede naturã tehnicã încreºterea porcinelor potrivitlegislaþiei europene?

Cerinþe generale1. Temperatura adecvatã:- vieri – 15 grade Celsius;- scroafe:

- la începutul sarcinii –15 grade Celsius;

- înainte de fãtare – 19grade Celsius;

- pe timpul alãptãrii –20 grade Celsius.

- purceluºi:- mai mici de 14 zile –

28 grade Celsius;- între 14 ºi 28 zile – 23

grade Celsius- grãsuni, tineret creº-

tere, înþãrcaþi – 21 gradeCelsius.

- porci la îngrãºat – 18 gradeCelsius;

- vieri ºi purcele de rasã – 17grade Celsius.

2. Lumina naturalã sau arti-ficialã sã fie adecvatã speciei deanimal ºi categoriei din careacesta face parte.

3. Ventilaþia aerului-core-spunzãtoare.

4. Protejarea aºternutuluiîmpotriva condiþiilor extremede vreme ºi împotrivaumezelii.

5. Sistemul de canalizare:apa cu deºeuri de la stalurile ani-malelor trebuie cumulatã în celmai apropiat container etanº.

Condiþii generale:1. Materialele utilizate pen-

tru construcþia grajdurilor nutrebuie sã dãuneze porcilor ºitrebuie sã poatã fi curãþate ºidezinfectate temeinic.

2. Pânã la adoptarea unornorme comunitare în domeniu,echipamentele ºi circuitele elec-trice trebuie instalate în confor-mitate cu reglementãrile naþio-nale în vigoare.

3. Izolarea, încãlzirea ºiaerisirea grajdurilor trebuieasiguratã astfel încât circulaþia

aerului, nivelul de praf, tempe-ratura, umiditatea aerului ºi con-centraþiile de gaze sã fiemenþinute la limite care sã nu fienocive pentru porci.

4. Orice echipament automatsau mecanic indispensabil sãnã-tãþii ºi bunãstãrii porcilor tre-buie sã fie inspectat cel puþin odatã pe zi.

5. Porcii nu trebuie sã fiemenþinuþi permanent în întuner-ic.

6. Toþi porcii crescuþi în grupsau în boxe trebuie sã fie inspec-taþi de proprietar sau de respon-sabilul cu animalele cel puþin odatã pe zi.

7. Dacã porcii sunt crescuþi îngrup, trebuie luate mãsuri pen-tru a se evita orice luptã care nuse încadreazã într-un model decomportament normal.

8. Grajdurile pentru porci tre-buie construite astfel încâtfiecare porc sã aibã suficient locpentru odihnã, sã se poatãîntindã, sã dispunã de un loccurat pentru odihnã ºi sã poatã

vedea alþi porci.9. Dacã porcii sunt legaþi,

legãturile nu trebuie sã-i rã-neascã.

10. Grajdurile, cuºtile,echipamentele ºi ustensilelecare servesc porcilor trebuie sãfie curãþate ºi dezinfectate înmod corespunzãtor, pentru apreveni apariþia maladiilor.

11. Pardoselile sã fie nedera-pante, pentru a evita rãnireaporcilor.

12. Toþi porcii trebuie sã aibãacces la o alimentaþie adecvatãvârstei.

13. Porcii trebuie sã fiehrãniþi cel puþin o datã pe zi.

14. Porcii în vârstã de pestedouã sãptãmâni trebuie sã aibãacces la apã proaspãtã.

15. Instalaþiile de alimentareºi de adãpare trebuie concepute,construite, instalate ºi între-þinute în aºa fel încât sã limitezeriscurile de contaminare ahranei ºi apei destinatã porcilor.

continuare în numãrul urmãtor


LLEEGGIISSLLAAÞÞIIEE

IINNFFOOLLEEXXcontinuare din umãrul trecut

1.016/2007 Hotãrâre privind aprobareaindicatorilor tehnico-economici ai obiectivuluide investiþii „Spitalul Judeþean de Urgenþã”,judeþul Prahova – M.O. nr. 606/03.09;

1.301/2007 Ordin al ministrului sãnãtãþiipublice pentru aprobarea Normelor privindfuncþionarea laboratoarelor de analize medicale– M.O. nr. 617/06.09;

1.246/2007 Ordin al ministrului sãnãtãþiipublice privind aprobarea Listei bolilor pentrucare se excepteazã de la portul centurii de si-guranþã ocupanþii unui autovehicul cu o capaci-tate mai micã de 3,5 tone – M.O. nr.618/06.09;

1.061/2007 H.G. privind trecerea domnuluiAlexandri Nicolae din funcþia publicã de subpre-fect al judeþului Prahova în funcþia publicã deprefect al judeþului Prahova – M.O. nr.619/07.09;

244/2002 Legea viei ºi vinului în sistemulorganizãrii comune a pieþei vitivinicole – repu-blicare – M.O. nr. 633/14.09;

87/2007 O.U.G. pentru modificarea Legiicetãþeniei române nr. 21/1991 – M.O. nr.634/14.09;

1.386/2007 Ordin al ministrului mediului ºidezvoltãrii durabile pentru aprobareaderogãrilor în cazul speciilor urs, lup, râs ºipisicã sãlbaticã – M.O. nr. 634/14.09;

1.045/I.G./2007 Ordin al inspectorului ge-neral al Inspectoratului General pentru Situaþiide Urgenþã privind aprobarea Normelormetodologice de emitere a acordului pentruorganizarea jocurilor de artificii cu articolepirotehnice – M.O. nr. 636/17.09;

1.095/2007 H.G. pentru modificarea ºicompletarea H.G. nr. 1.488/2004 privind apro-barea criteriilor ºi a cuantumului sprijinuluifinanciar ce se acordã elevilor în cadrulProgramului naþional de protecþie socialã „Banide liceu” – M.O. nr. 640/19.09;

1.104/2007 H.G. pentru introducerea sis-temelor moderne de platã a salariilor – M.O.nr. 651/24.09;

886/2007 Ordin al ministrului transpor-turilor pentru aprobarea Regulamentuluiprivind modelul ºi însemnele uniformei, modulde acordare ºi portul acesteia de cãtre inspec-torii Autoritãþii Rutiere Române – M.O. nr.652/25.09;

1.067/2007 H.G. privind aprobareaNormelor metodologice pentru aplicarea O.G.nr. 21/2006 privind regimul concesionãrii mo-numentelor istorice – M.O. nr. 653/25.09;

F.N. Regulament privind efectuarea stagiuluiºi examenul de aptitudini în vederea accesuluila calitatea de expert contabil ºi de contabilautorizat – republicare – M.O. nr. 653/25.09;

273/2007 Lege privind aprobarea O.U.G.nr. 19/2007 pentru modificarea ºi completareaLegii nr. 19/2000 privind sistemul public depensii ºi alte drepturi de asigurãri sociale –M.O. nr. 683/08.10;

97/2007 O.U. pentru modificarea ºi com-pletarea Legii nr. 61/1993 privind alocaþia destat pentru copii – M.O. nr. 684/08.10;

104/2007 O.U. privind înfiinþarea Fonduluipentru dezvoltarea satului românesc – M.O. nr.685/09.10;

1.867/2007 Ordin al ministrului educaþiei,cercetãrii ºi tineretului privind organizarea ºidesfãºurarea tezelor cu subiect unic pentruclasele a VII-a ºi a VIII-a în anul ºcolar 2007 –2008 - M.O. nr. 685/09.10;

1.197/2007 H.G. privind corectarea lim-itelor de venituri pentru acordarea ajutoruluipentru încãlzirea locuinþei ºi a nivelurilor aces-tuia în perioada sezonului rece noiembrie 2007– martie 2008 – M.O. nr. 687/09.10;

1.175/2007 H.G. pentru aprobareaNormelor de efectuare a activitãþii de transportrutier de mãrfuri periculoase în România –M.O. 696/15.10.

continuare în numãrul urmãtorJr. Nicoleta TUDORACHE

Cornelia Maria TOMA

AAAAPPPPRRRROOOOAAAAPPPPEEEE TTTTOOOOTTTTUUUULLLL DDDDEEEESSSSPPPPRRRREEEE UUUUNNNNIIIIUUUUNNNNEEEEAAAA EEEEUUUURRRROOOOPPPPEEEEAAAANNNNÃÃÃÃPOLITICA AGRICOLÃ COMUNÃ A

UNIUNII EUROPENE ªI MODERNIZAREA AGRICULTURII

ROMÂNEªTIÎNTREBÃRI ªI RÃSPUNSURI

În vederea aplicãrii legilor fondului fun-ciar la nivelul oraºului Mizil – Legea nr.18/1991, republicatã prin Legea nr.169/1997, Legea nr. 1/2000 ºi Legea nr.247/2005, cu modificãrile ºi completãrileulterioare, compartimentul nostru a pri-

mit 400 de cereri prin care a fost solici-tatã reconstituirea unei suprafeþe agricolede 1.200 ha.

Din cele 400 de cereri înregistrate,Comisia localã de aplicare a legilor fondu-lui funciar a aprobat 66 de cereri, acesteavizând o suprafaþã de 343 ha teren agri-col, din care Comisia judeþeanã a validatdoar 64 cereri, însumând suprafaþa de339 ha.

Întrucât la nivel local nu exista teren

disponibil, în urma demersurilor fãcutepe lângã Comisia judeþeanã de fond fun-ciar Prahova ºi Agenþia DomeniilorStatului, s-a reuºit într-o primã etapãreconstituirea unei suprafeþe de 295 hacu care au fost puºi în posesie 18 propri-etari, ulterior fiind obþinutã ºi diferenþade 44 ha necesarã rezolvãrii situaþieicelorlalþi 46 proprietari de teren.

Ing. Ionel DUMITRU

STADIUL APLICÃRIILEGILOR FONDULUI

FUNCIAR

La Nisa, în 7 decembrie 2000, Par-lamentul European, Consiliul ºi ComisiaEuropeanã au adoptat CARTA DREP-TURILOR FUNDAMENTALE A UNIUNIIEUROPENE, document pe care,începând cu acest numãr, vi-l prezentãmºi dumneavoastrã!

I. DEMNITATEAArt. 1 – Demnitatea umanã:Demnitatea umanã este inviolabilã.

Aceasta trebuie respectatã ºi protejatã.Art. 2 – Dreptul la viaþã:1. Orice persoanã are dreptul la viaþã.2. Nimeni nu poate fi condamnat la pe-

deapsa cu moartea sau executat.Art. 3 – Dreptul la integritate al per-

soanei:1. Orice persoanã are dreptul la integri-

tate fizicã ºi psihicã.2. În domeniile medicinei ºi biologiei tre-

buie respectate, în special:- consimþãmântul liber ºi în cunoºtinþã de

cauzã al persoanei interesate, în conformi-tate cu procedurile prevãzute de lege;

- interzicerea practicilor de eugenie, ºi înspecial a celor care au drept scop selecþiapersoanelor;

- interzicerea utilizãrii corpului uman ºi apãrþilor sale, ca atare, ca sursã de profit;

- interzicerea clonãrii fiinþelor umane în

scopul reproducerii.Art. 4 – Interzicerea torturii ºi a pe-

depselor sau tratamentelor inumane saudegradante:

Nimeni nu poate fi supus torturii ºi nicipedepselor sau tratamentelor inumane saudegradante.

Art. 5 – Interzicerea sclaviei ºi amuncii forþate:

1. Nimeni nu poate fi þinut în sclavie sauîn servitute.

2. Nimeni nu poate fi constrâns sãefectueze o muncã forþatã sau obligatorie.

3. Traficul de fiinþe umane este interzis.

II. LIBERTÃÞILEArt. 6 – Dreptul la libertate ºi la secu-

ritate:Orice persoanã are dreptul la libertate ºi

la securitate.Art. 7 – Respectarea vieþii private ºi

de familie:Orice persoanã are dreptul la respectarea

vieþii private ºi de familie, a domiciliului sãuºi a secretului comunicaþiilor sale.

Art. 8 – Protecþia datelor cu caracterpersonal:

1. Orice persoanã are dreptul la protecþiadatelor cu caracter personal care o privesc.

2. Asemenea date trebuie tratate în modcorect, în scopurile precizate ºi pe baza con-

simþãmântului persoanei interesate sau întemeiul unui alt motiv legitim prevãzut delege. Orice persoanã are dreptul de acces ladatele colectate care o privesc, precum ºidreptul de a obþine rectificarea acestora.

3. Respectarea acestor norme se supunecontrolului unei autoritãþi independente.

Art. 9 – Dreptul la cãsãtorie ºi dreptulde a întemeia o familie:

Dreptul la cãsãtorie ºi dreptul de a înte-meia o familie sunt garantate în conformitatecu legislaþia internã care reglementeazãexercitarea acestor drepturi.

Art. 10 – Libertatea de gândire, deconºtiinþã ºi de religie:

1. Orice persoanã are dreptul la libertateade gândire, de conºtiinþã ºi de religie. Acestdrept implicã libertatea de a-ºi schimba reli-gia sau convingerea, precum ºi libertatea dea-ºi manifesta religia sau convingerea indivi-dual sau colectiv, în public sau particular,prin intermediul cultului, învãþãmântului,practicilor ºi îndeplinirii riturilor.

2. Dreptul la obiecþie pe motive deconºtiinþã este recunoscut în conformitate culegislaþia internã care reglementeazã exer-citarea acestui drept.

continuare în numãrul urmãtor

EEUURROOPPAA - DDIIRREECCTT LLAA TTIINNEE AACCAASSÃÃ!!


FORMAÞIUNEA DE POLIÞIERUTIERÃ

Consider cã cel mai important lucru estesã vã informez cã, în perioada 15 noiembrie– 4 decembrie, pe raza de competenþã allucrãtorilor Formaþiunii de Poliþie RutierãMizil, au fost înregistrate ºi soluþionate 21de accidente de circulaþie soldate numai cupagube materiale, douã accidente soldate cuvãtãmãri corporale uºoare ºi douã accidentegrave în urma cãrora au rezultat doi gravrãniþi ºi importante pagube materiale.

Cauzele producerii acestor nedoriteevenimente sunt: neadaptarea vitezei lacondiþiile de drum, neacordarea prioritãþiide trecere, efectuarea unor manevre dedepãºire interzise sau neregulamentare,pãstrarea unei distanþe necorespunzãtoareîn mers, neasigurarea în cazul efectuãriidepãºirilor, circulaþia cu atelaje hipo pe sec-toare de drum pe care au accesul interzis,traversarea strãzii prin locuri nepermise ºicirculaþia pe partea carosabilã a drumurilor,pe timp de noapte, fãrã semnalizarea co-respunzãtoare a acestui lucru.

Cu toate cã agenþii Poliþiei Rutiere audesfãºurat permanente activitãþi specificeîn vederea prevenirii ºi combaterii eveni-

mentelor rutiere, mãrturie stau cele 401sancþiuni contravenþionale aplicate, acciden-tele rutiere continuã sã se înmulþeascã.

Tot în aceastã perioadã au mai fost con-statate cinci infracþiuni la regimul circulaþieipe drumurile publice – trei dintre acesteaconstând în conducerea unui autovehicul pedrumurile publice în stare de ebrietate – aufost reþinute în vederea anulãrii trei per-mise de conducere, ºapte în vederea sus-pendãrii exercitãrii dreptului de a conduceautovehicule pe drumurile publice ºi retrasetemporar 13 certificate de înmatriculare.

Datoritã faptului cã am intrat în sezonulrece iar apropierea Sãrbãtorilor de iarnã vadetermina creºterea semnificativã a valo-rilor de trafic, se impune schimbarea com-portamentului la volan al unor conducãtoriauto ºi adoptarea unui stil de conducere pre-ventiv, singura modalitate de a evita produ-cerea unor evenimentele rutiere.

Ascultaþi-ne sfatul ºi vã veþi bucura întihnã de Sfintele Sãrbãtori de Iarnã alãturide cei dragi.

LA MULÞI ANI!

Inspector de poliþie,Adrian ÞURCAª

FORMAÞIUNEA DEPOLIÞIE RURALÃ

În luna noiembrie, lucrãtoriiposturilor de poliþie comunaledin cadrul Formaþiunii dePoliþie Ruralã Mizil au organi-zat ºi efectuat 77 de acþiuni ºi354 de controale pe diferitelinii de muncã. Totodatã, aufost executate 246 de patru-lãri, ocazii cu care au fost con-statate ºapte infracþiuni în fla-grant ºi aplanate 18 stãri conflictuale, neîn-registrându-se evenimente grave.

Au fost aplicate 249 de sancþiuni contra-venþionale, valoarea amenzilor aplicateridicându-se la valoarea de 25.600 lei, iar cuprivire la activitatea de constatare,menþionãm cã în aceastã perioadã au fostconstatate 44 infracþiuni – trei la regimulcirculaþiei, patru de naturã economicã, 32de naturã judiciarã ºi cinci de altã naturã.

La începutul lunii, la posturile de poliþiecomunale se aflau în lucru 54 de dosarepenale cu autori cunoscuþi, în cursul acesteiperioade au fost înregistrate încã 34, sumãdin care au fost soluþionate 43, celelaltedosare aflându-se în lucru.

Activitatea pe linie de poliþie rutierã seprezintã în felul urmãtor:

- acþiuni executate = 31;- sancþiuni contravenþionale aplicate =

163;- infracþiuni constatate = 6;- permise de conducere reþinute în ve-

derea suspendãrii = 7, din care 6 pentruconsum de alcool;

- certificate de înmatriculare reþinute învederea suspendãrii = 8.

LA MULÞI ANI ªI SÃRBÃTORIFERICITE!

Inspector principal de poliþie,Ion – Valentin BUSUIOC

ªASE, POLIÞIA!

Dragi mizileni, pentru a ne putea bucura împreunã ºi înliniºte de Sfintele Sãrbãtori de Iarnã, nu uitaþi cã:

„Viaþa are prioritate!”.Colectivul de cadre al Poliþiei oraºului Mizil ureazã

tuturor cetãþenilor un an mai bun, lipsit de evenimentenedorite, prosperitate ºi multã sãnãtate.

LLLLAAAA MMMMUUUULLLLÞÞÞÞ IIII AAAANNNNIIII !!!!

Comandantul Poliþiei oraºului Mizil,comisar Marius – Nicuºor ROTARU

„Dragã-i, zise lupul unei oi din stânã,Mã tot uit la tine de o sãptãmânã

Cum munceºti ca proasta dând jos din osânzã;Dacã eºti cinstitã, crezi cã faci vreo brânzã?

N-ai vãzut cã lumea-i toatã în schimbare?Cã mãgarul trece la privatizare?

Cã trãind ca-n codru, multe dobitoaceAu fãcut avere, chiar de-au fost sãrace?”

Oaia, deh, ca oaia, behãind întruna,Se gândea ce bine o sã-ºi vândã lâna

Dacã o ajutã lupul pân’la urmãSã-ºi refacã viaþa evadând din turmã.

Dar, plecând de-acasã, nu ºtia sãrmanaPe ce preþ amarnic îºi vânduse blana:

Lupul n-a mâncat-o, cãci era sãtul,A dus-o s-o mulgã turcii-n Istambul!...

MMoorraa llaa ::Este mult mai bine,

chiar de stai ºi-nploaie,

Sã nu pleci cu lupulcând ºtii cã eºti oaie!

Lucian MÃNÃILESCU

FFABULAABULA LLUUPPUULL ªªII OOAAIIAA

Clubul Copiilor Miziliniþiazã în perioada 10decembrie 2007 – 10 mai2008 Proiectul educaþio-nal interjudeþean cu tema„VIAÞA ARE PRIORI-TATE”, al cãrui obiectivesenþial este cunoaºte-rea, aprofundarea ºi res-pectarea cu stricteþe decãtre copii a normelor ºicerinþelor educaþiei ru-tiere.

În acelaºi timp, acest proiecturmãreºte sã sublinieze impor-tanþa deosebitã pe care trebuie são acorde familia, ºcoala, comuni-tatea localã ºi, în ansamblu ei,societatea civilã, pentru asigu-rarea condiþiilor de siguranþã avieþii celor mici în activitateaºcolarã ºi extraºcolarã a acestora.

Propunerea lansãrii acestuiproiect îi aparþine Cercului deartã plasticã „N. Tonitza” dincadrul Clubului Copiilor, cerc con-dus de domnul instructor MarianFrangulea. Aptitudinile artisticeºi potenþialul creativ al membrilorcercului, coroborate cu rezul-tatele pozitive ale parteneriatelorrealizate în anii anteriori cuunitãþile de învãþãmânt, ConsiliulLocal ºi Primãria oraºului Mizil,cu Poliþia Rutierã, Casa deCulturã ºi, nu în ultimul rând, cumass-media localã, au condus lainiþierea ºi punerea în aplicare aacestui demers cu un pronunþatcaracter educativ.

I. DESCRIEREA PROIECTULUI

„Viaþa are prioritate” seadreseazã copiilor cu vârstecuprinse între 6 ºi 10 ani, carefrecventeazã cercurile de artãplasticã din unitãþile ºcolare ºicluburile copiilor de la nivelul

judeþului Prahova ºi a judeþelorlimitrofe, învãþãtorilor ºi profeso-rilor îndrumãtori ai acestora.

Proiectul are în vedere, cu pri-oritate, atingerea urmãtoarelorobiective specifice:

- punerea în valoare a cu-noºtinþelor ºi informaþiilor pri-vind educaþia rutierã, a abilitãþilorpractico-aplicative, precum ºi amijloacelor ºi modalitãþilor deexprimare artistico-plasticã alecopiilor;

- realizarea unui schimb deexperienþã eficient între conducã-torii de cercuri din cluburi ºiºcoli;

- dezvoltarea spiritului de com-petiþie ºi a dorinþei de afirmarepersonalã;

- stabilirea ºi consolidarea unorrelaþii de prietenie ºi colaborareîntre copii.

II. CONÞINUTUL PROIECTULUI

Proiectul cuprinde o singurãsecþiune, artã plasticã. Regula-mentul prevede ca fiecare unitateºcolarã/club al copiilor din oraºulMizil, judeþul Prahova ºi judeþelelimitrofe sã trimitã 5-8 lucrãri pesuport hârtie, format A4 ºi A3,fiind admise toate tehnicile ºi pro-cedeele de lucru.

Lucrãrile copiilor vor aveaînscrise pe verso urmãtoareledate: judeþul ºi instituþia, denu-

mirea cercului ºi a con-ducãtorului acestuia,denumirea proiectului,autorul lucrãrii ºi vârstaacestuia.

Proiectul se va deruladupã urmãtorul calen-dar:

- 10 decembrie 2007– 16 ianuarie 2008 –popularizarea proiectu-lui la nivelul localitãþii,

judeþului ºi a zonelor limitrofe;- 18 ianuarie – 10 aprilie – exe-

cutarea ºi trimiterea lucrãrilorpentru concurs;

- 12 – 26 aprilie – organizareaunor expoziþii la Clubul Copiilorºi sediul Poliþiei din oraºul Mizil,precum ºi selectarea celor maivaloroase lucrãri din punct devedere artistic ºi al mesajuluitransmis;

- 28 aprilie – 10 mai – expoziþiafinalã la Casa de Culturã a ora-ºului Mizil ºi premierea autorilor.

III. EVALUAREALUCRÃRILOR

Comisia de jurizare, formatãdin profesori de specialitate, vaanaliza ºi premia lucrãrile prezen-tate dupã urmãtoarele criterii:

- tematica adecvatã cerinþelorconcursului;

- compoziþie, culoare, expresi-vitate artisticã;

- modalitãþi ºi tehnici de lucru;- estetica prezentãrii fiecãrui

lucrãri

IV. BUGETUL PROIECTULUI

Cheltuielile care privesc acestproiect educaþional sunt estimatea se ridica la 600 lei, sursele definanþare fiind bugetul propriu alinstituþiei ºi contribuþiile unorsponsori locali.

PROIECT EDUCATIV ÎN ACTIVITATEA EXTRAªOLARÃ


PRIVIND ÎNAPOI…FÃRÃ MÂNIE!RETROSPECTIVA 2007


Iulie- Cunoscutul tenor spaniol Jose

Carreras concerteazã la Bucureºti,ocazia constituind-o un dineu de galãorganizat în cadrul Palatului Par-lamentului;

- Poetul Adrian Pãunescu îºilanseazã volumul de versuri „Va-gabonzi pe plaiul mioritic”, a zeceacarte din ciclul „Zi de zi”;

- În premierã dupã Revoluþie, doijurnaliºti români, Sorin Anghel ºiMarin Raica, sunt acreditaþi la ceamai importantã competiþie ciclistã alumii – Turul Franþei;

- Pe 7 iulie, în urma unui concurstelefonic ºi pe internet, la Lisabonasunt anunþate cele ºapte noi minuniale lumii moderne, acestea fiind pelarg prezentate ºi în publicaþia noas-trã;

- Lidia ªimon, campioanã mondi-alã la maraton în 2001, câºtigã cursaBoilmoker desfãºuratã în Utica, unoraº din statul american New York,fiind prima româncã câºtigãtoare aacestei competiþii organizate în-cepând din 1978;

- Nadia Comãneci, multipla noas-trã campioanã olimpicã ºi mondialã,intrã în Cartea Recordurilor datoritãperformanþei sale obþinutã în 1976la JO de la Montreal: cele mai multenote de 10 obþinute într-o singurãediþie;

- Scriitorul Olimpian Ungherealanseazã „Dicþionarul ExplicativMasonic”, consideratã drept cea maimare operã de acest gen din literatu-ra românã;

- Pe 5 iulie, în cadrul ComitetuluiRegiunilor de la Bruxelles, domnulEmil Proºcan participã la întrunireaGrupului Liberal ALDE, invitatul deonoare al acestei reuniuni fiind sena-torul Joseph A. Day, ºeful GrupuluiALDE din cadrul Adunãrii Par-

lamentare a NATO.

August- Preafericitul Teoctist, Patriarhul

Bisericii Ortodoxe Române, pleacãla cele veºnice, lãsând în urmã catestament peste 20 de ani de patri-arhat;

- Cel mai recent film al regizoruluiNae Caramfil, „Restul e tãcere”,este selectat în competiþia oficialã acelei de-a 60-a ediþii a Festivalului dela Locarno;

- Prea de timpuriu (la doar 63 deani), Florian Pitiº – „Moþu” – nepãrãseºte, lãsând un gol imens însufletele celor care l-au iubit ºi admi-rat;

- La Spitalul de Urgenþã „Sf.Pantelimon” este pus în funcþiuneun computer-tomograf modern, decare beneficiazã Centrul de radiolo-gie ºi imagisticã medicalã;

- Dinu Patriciu, preºedintele ºiproprietarul Grupului Rompetrol,vinde 75% din acþiunile sale pentru2,7 miliarde dolari unei companiipetroliere din Kazahstan, devenindastfel cel mai bogat român;

- Echipajul românesc de canoedublu, Iosif Chirilã ºi AndreiCuculici, elevi ai „legendei” IvanPatzaichin, câºtigã medalia de argintpe distanþa de 500 m la CampionatulMondial de la Duisburg;

- În perioada 25-31 august, o dele-gaþie din Ungaria condusã de dom-nul dr. Istvan Serto – Radics, pri-marul localitãþii Tiszobecs ºipreºedintele delegaþiei maghiare încadrul Comitetului Regiunilor de laBruxelles, efectueazã o vizitã înoraºul nostru, scopul principal alacesteia fiind realizarea unui grupeuropean de colaborare teritorialã;

- Naþionala femininã de tineretînvinge reprezentativa similarã aSloveniei cu scorul de 37 – 23,intrând în careul de aºi al celor mai

bune echipe de handbal de pe conti-nent.

Septembrie- La Bucureºti, sub egida

Universitãþii de Medicinã ºiFarmacie „Carol Davila” ºi aAsociaþiei Internaþionale a Chi-rurgilor, Medicilor Gastroenterologiºi Oncologi, se deschide primaºcoalã internaþionalã de chirurgieoncologicã;

- Soprana românã AngelaGheorghiu ºi soþul sãu, tenorulfrancez Roberto Alogna, suntovaþionaþi îndelung la premieraoperei de debut a lui VladimirCosma, „Marius et Fanny”, eveni-ment petrecut pe scena Operei dinMarsilia;

- Echipa femininã de gimnasticã aRomâniei obþine medalia de bronz laCampionatele Mondiale de laStuttgart;

- Vioara Stradivarius Elder 1702,cedatã de urmaºii regretatului vio-lonist Ion Voicu MinisteruluiCulturii ºi Cultelor, rãmâne înRomânia, dreptul de folosinþã alacesteia fiind atribuit în urma unuiconcurs lui Alexandru Tomescu;

- Se stinge din viaþã una dintrecele mai mari voci a tuturor tim-purilor, cea a tenorului italianLuciano Pavarotti;

- În urma întrunirii ColegiuluiElectoral Bisericesc, PS DanielCiobotea, mitropolit al Moldovei ºiBucovinei, este ales ca al ºaseleaPatriarh al românilor;

- Gabriela Massaci, directoareaInstitutului Cultural Român de laLondra, este aleasã preºedinte alEUNIC, reþeaua institutelor ºi cen-trelor culturale aparþinând statelormembre ale Uniunii Europene.

continuare în numãrul urmãtorJr. Nicoleta TUDORACHE

Cornelia Maria TOMA

Zbuciumul zilei de azi a fost ciu-dat ºi inutil. Ca o ninsoare de frunzea unei despãrþiri nerostite, ca odeºertãciune a paºilor, a fost ziuade azi.

Acum e noapte.E târziu.Cei mai mulþi dorm. Probabil unii

viseazã, alþii nu pot dormi, uniiplâng, alþii se bucurã, alþii continuãsã aºtepte…Oricum peste tot vise:realizate sau nu, ca un nor alb liniºtitse-ndreaptã spre cer sau seprãbuºesc sub crampoaneleneputinþei ºi a neînþelegerii.

Vise, vise, vise! Palpabile sau deºarte.Sunt trist!Astãzi poporul român a mai dat un examen!Astãzi poporul român trebuia sã aleagã între

sublim ºi ridicol, între realitate ºi poveste, întreadevãr ºi minciunã.

Astãzi poporul român trebuia sã…Sãracul meu popor român, nedreptãþitul meu

popor, preaumilitul meu popor, astãzi, a întins ºiobrazul celãlalt.

Este noapte! O noapte neagrã, nemiloasã, darzbuciumul zilei de azi, ciudat ºi inutil, calcã pre-cum un tãvãlug peste visele celor mulþi.

Cei mai mulþi dorm, în acelaºi pat, pãtrunºi

poate de aceleaºi vise, exersând cuaceeaºi imensitate a ochilor închiºi,acelaºi zâmbet ce dã nevinovãþiaunui vis niciodatã pragmatic. Lângãpaturile simple ale viselor este câte ofereastrã. Dincolo de ea este liniºteapaºilor. Ce liniºte! Dincolo de liniºte,oceanul nins al neputinþei, al igno-ranþei, al nedreptãþii.

Dincolo de ea, de fereastrã, estelumea în care mâine dimineaþã,fiecare cu fiecare se vor întâlni sprea-ºi mângâia din nou cu înþelegere, curãbdare, cu zâmbet ºi cu multãaºteptare nedreptatea.

Necãutãtorii de vise se vor îmbulzi din nou cusfialã ºi calmitate spre aceeaºi rostuire a zilelorurmãtoare.

Dar, cândva va fi din nou sãrbãtoare ºi atuncipoporul român îºi va pune din nou hainele deduminicã ºi va merge în munþi, mai aproape decer, pentru a spune: „Iartã-i Doamne cã nu ºtiu cefac!”, ºi-ºi va vedea mai departe, în liniºte, de tre-buri mai importante ºi…de vise.

MIZIL,26 noiembrie 2007

orele 00.13Emil PROªCAN

CUMINÞENIA PÃMÂNTULUI

CERCETARE, DEZVOLTARE ªI HIGH TECHTELECOMUNICAÞII

Întreprinderi mici7. TIÞA & COMPANY SRLINDUSTRIA DE ECHIPAMENTE SPECIALE, INCLUSIV ÎN DOMENI-

UL SECURITÃÞII ªI APÃRÃRIIÎntreprinderi mari

1. MFA S.A.INDUSTRIE

INDUSTRIA METALURGICÃ, A CONSTRUCÞIILOR METALICE ªI APRODUSELOR DIN METAL (EXCLUSIV MAªINI, UTILAJE ªI INSTA-

LAÞII)Întreprinderi mijlocii

10. PRELU MEC CENTER SRLÎntreprinderi mici

10. TEHNOMONTAJ CONSTRUCT SRLINDUSTRIA ALIMENTARÃ, A BÃUTURILOR ªI A TUTUNULUI

Întreprinderi mari2. ANA & CORNEL SRL

AGRICULTURÃ, PESCUIT, PISCICULTURÃCULTIVAREA PLANTELOR, CREªTEREA ANIMALELOR, FABRI-

CAREA PRODUSELOR PENTRU HRANA ANIMALELOR ªI SERVICIICONEXE

Întreprinderi mici7. PAJO HOLDING SRL

CONSTRUCÞIILUCRÃRI DE CONSTRUCÞII

Întreprinderi mari2. ANITA SRL

Întreprinderi mici10. MONDOVIR COM SRL

COMERÞ, TURISM, EXPORTCOMERÞ CU RIDICATA AL PRODUSELOR AGRICOLE BRUTE, ANI-

MALELOR VII, PRODUSELOR ALIMENTARE, BÃUTURILOR ªITUTUNULUI

Întreprinderi mijlocii1. CARMISTIN SRL

RESTAURANTE, BARURI, CAFENELEMicroîntreprinderi

1. GEVI CENTER COM SRLSERVICII

TRANSPORTURI ªI ACTIVITÃÞI ANEXE TRANSPORTURILORÎntreprinderi mici

1. GALDUM IMPORT EXPORT SRLACTIVITÃÞI CINEMATOGRAFICE, DE RADIO ªI TELEVIZIUNE ªI

ALE AGENÞIILOR DE PRESÃ, ALE ACTIVITÃÞI DE SPECTACOLEMicroîntreprinderi

1. VARUX CONS SRLSÃNÃTATE

Microîntreprinderi8. OMNIVET SRL

DISTINCÞIE DE EXCELENÞÃfirme clasate 3 ani consecutiv pe primele 3 locuri

CARMISTIN SRLTROFEUL DE EXCELENÞÃ

firme clasate 5 ani consecutiv pe primele 3 locuriMFA S.A.

TOPUL EXPORTATORILORfirme cu cele mai mari venituri din export

11. TEXITAL SRLTOPUL CREATIVITÃÞII

acordat pe baza solicitãrii ºi/sau obþinerii titlurilor de protecþie a propri-etãþii industriale transmise de O.S.I.M. Bucureºti

Desene ºi modele industriale6. MOBILIERUL SRL

Clasamentul a fost pus la dispoziþia noastrã prin amabilitatea Camerei de Comerþ ºi Industrie Prahova

TTOOPPUULL FFIIRRMMEELLOORR MMIIZZIILLEENNEE

Lãsaþi-vã învãluiþi de magia celor mai frumoase sãrbãtori,întâmpinaþi ºi trãiþi frumos toate clipele noului an pe care,

colectivul instituþiei aflatã permanent în slujba ºi la dispoziþiadumneavoastrã, vi-l doreºte îmbelºugat ºi plin de realizãri!

LLLLAAAA MMMMUUUULLLLÞÞÞÞIIII AAAANNNNIIII !!!!


În ziua de 27 noiembrie, înprezenþa conducerii instituþieinoastre ºi a invitaþilor, plenulConsiliului Local s-a întrunit înºedinþa ordinarã a lunii noiem-brie, având de analizat urmã-toarea ordine de zi :

1. Aprobarea proceselor-ver-bale ale ºedinþelor C.L. din 26septembrie, 29 ºi 31 octombrie2007.

2. Proiect de hotãrâre privindaprobarea criteriilor de numire aadministratorului public.

3. Proiect de hotãrâre privindînchirierea prin licitaþie publicãa unei suprafeþe construite de27,68 ml, situatã în Mizil, stradaBlajului nr. 3-5, în vederea ame-najãrii unui magazin pentru des-facerea produselor din carne depasãre.

4. Proiect de hotãrâre privindvânzarea prin negociere directãa suprafeþei de teren de 118 mp,situatã în Mizil, aleea Crizan-temelor nr. 3, teren proprietateprivatã a oraºului Mizil, cãtredoamna Procopie Steliana dinMizil, strada Eroilor nr. 4.

5. Proiect de hotãrâre privindacordarea unor ajutoare deurgenþã pentru douã cazurisociale deosebite din oraºulMizil.

6. Proiect de hotãrâre privindconcesionarea prin negocieredirectã a suprafeþelor de terende 52,80 mp ºi 12,20 mp, situateîn Mizil, strada Blajului nr. 3-5,suprafeþe de teren deþinute cuchirie de cãtre AF BARAC STE-FANA, respectiv AF APOSTOLECATERINA, cãtre AF BARACSTEFANA, respectiv AF APOS-TOL ECATERINA.

7. Diverse.La solicitarea ºefului execu-

tivului, preºedintele de ºedinþã,domnul consilier Eftimie Du-mitru, a propus plenului intro-ducerea pe ordinea de zi ºi aurmãtoarelor douã proiecte dehotãrâre:

1. Proiect de hotãrâre privindaprobarea statului de funcþii alS.P.P.F.E.T. Mizil.

2. Proiect de hotãrâre privindreactualizarea listei obiectivelorde investiþii ce urmeazã a fifinanþate din împrumutul de laBCR Ploieºti.

Dupã discutarea ºi avizareaproiectelor de hotãrâre prezen-tate de executiv, Consiliul Locala hotãrât:

- aprobarea proceselor-ver-bale din datele de 26.09, 29.10 ºi31.10.2007;

- aprobarea criteriilor denumire al administratorului pu-blic, convenindu-se cã atribuþiileexacte ale persoanei ce vaîndeplini aceastã funcþie sã-i fiestabilite prin fiºa postului;

- aprobarea închirierii prinnegociere directã a suprafeþei de27,68 mp situatã în Piaþa ora-ºului, preþul minim de pornire alnegocierii fiind de 3 Euro/mp/lunã;

- aprobarea vânzãrii prinnegociere directã a suprafeþei deteren de 118 mp, situatã pealeea Crizantemelor nr. 3, doam-nei notar public Procopie Ste-liana;

- aprobarea cu 16 voturi „pen-tru” ºi o „abþinere” – domnulconsilier local Mihail Rãdulescu– a unor ajutoare de urgenþãpentru douã cazuri socialedeosebite din oraº, situaþie încare a fost inclusã ºi familiaNicula;

- aprobarea cu 16 voturi „pen-tru” ºi o „abþinere” – domnulconsilier local Nicuºor Rãdu-lescu – a concesionãrii prin ne-gociere directã pe durata a 35 deani a celor douã suprafeþe deteren cãtre AF BARAC STE-FANA ºi AF APOSTOL ECATE-RINA, cu condiþia amendãriiprimei societãþi pentru nere-spectarea proiectului prezentatîn vederea obþinerii Autorizaþieide construire ºi demolarea porþi-unii din scara magazinului carenu respectã proiectul;

- aprobarea statului de funcþiial S.P.P.F.E.T. Mizil;

- aprobarea reactualizãrii listeiobiectivelor de investiþii ceurmeazã a fi finanþate din împru-mutul de la BCR Ploieºti.

Menþionez cã, exceptând celedouã situaþii, toate proiectele dehotãrâre prezentate delibera-tivului spre analizã, au fost apro-bate cu unanimitate de voturi.

În cadrul punctului „Diverse”,consilierii locali au luat în dis-cuþie urmãtoarele probleme:solicitarea SC SYLGREEN SRL– s-a propus amendarea soci-etãþii dacã se constatã lipsaAutorizaþiei de construire, solic-itarea domnului Manole Lam-bru, reprezentant al BisericiiPenticostale – C.L. nu ºi-a datacordul, solicitarea PNL Pra-hova, salubrizarea oraºului ºistadiul realizãrii magazinuluiPlus.

*Pe data de 10 decembrie, în

prezenþa conducerii Primãriei siinvitaþilor, toþi cei 17 consilierilocali în funcþie au participat laºedinþa ordinarã a lunii decem-brie cu urmãtoarea ordine de zi:

1. Aprobarea proceselor-ver-bale ale ºedinþelor C.L. din 20 ºi27 noiembrie a.c..

2. Proiect de hotãrâre privindaprobarea Acordului/ Contrac-tului colectiv de muncã al salari-aþilor Primãriei oraºului Mizil.

3. Proiect de hotãrâre privindaprobarea necesitãþii ºi oportu-nitãþii construirii unei ºosele decenturã, cu statut de drumurban.

4. Proiect de hotãrâre privindaprobarea unui parteneriat cuFundaþia de Îngrijiri Comunitare– Bucureºti.

5. Proiect de hotãrâre privindmodificarea încadrãrii postuluide consilier al primarului, postrãmas vacant.

6. Proiect de hotãrâre privindtransferul cu titlu gratuit aPlatformei de lucru la înãlþime –Scorpion 1490 Smart, de laPrimãria oraºului Mizil laS.P.G.C. Mizil ºi modificareaRegulamentului de organizare ºifuncþionare al S.P.G.C. Mizil.

7. Proiect de hotãrâre privindatribuirea în folosinþã gratuitã aunui lot de teren în suprafaþã de400 mp, situat în Mizil strada 13

Septembrie f.n., teren propri-etate privatã a oraºului Mizil,domnului Buciu Marius Costindin Mizil, strada N. Bãlcescu nr.28, bl. 49, sc. A, ap. 11.

8. Proiect de hotãrâre privindconcesionarea prin licitaþie pu-blicã a unei suprafeþe de terende 500 mp, situatã în Mizil stra-da Zorile f.n., teren proprietateprivatã a oraºului Mizil, în ve-derea construirii unei unitãþi deproducþie mobilier ºi depozitmobilier.

9. Proiect de hotãrâre privindatribuirea în folosinþã gratuitã adouã loturi de teren în suprafaþãde 425 mp fiecare, situate înMizil strada Zorile f.n., terenproprietate privatã a oraºuluiMizil, domnilor Costache VirgilMarian, respectiv Apostol Da-niel Ion, în baza Legii nr.15/2003.

10. Proiect de hotãrâreprivind atribuirea în folosinþãgratuitã a unei pãrþi din imobilulsituat în Mizil, bulevardul Uniriinr. 14 – respectiv Birou Co-mercial, în vederea înfiinþãriisediului Sindicatului „Una Voce”al funcþionarilor publici ºi per-sonalului contractant din cadrulaparatului de specialitate al pri-marului oraºului Mizil, PrimãrieiMizil, C.L. Mizil ºi al serviciilorde specialitate din subordineaC.L.

11. Diverse.Înainte de supunerea la vot a

prezentei ordini de zi, la soli-citarea executivului, preºedin-tele de ºedinþã, domnul consilierlocal Dan Iacob, a propus plenu-lui C.L. introducerea pe ordineade zi a încã unui proiect dehotãrâre:

1. Proiect de hotãrâre privindrectificarea bugetului local aloraºului Mizil pe anul 2007.

Dupã aprobarea cu unanimi-tate de voturi a ordinii de zi ast-fel completatã, datoritã pre-zenþei în salã a mai multor invi-taþi ce aveau de susþinut pro-iectele iniþiate de executiv, lapropunerea preºedintelui deºedinþã, C.L. a luat în discuþieproiectele într-o altã ordinedecât cea stabilitã iniþial, ho-tãrând:

- aprobarea Acordului/ Con-tractului colectiv de muncã alsalariaþilor Primãriei oraºuluiMizil pe anul 2008, cu recoman-darea ca Primãria sã-ºi asumerãspunderea asupra prevede-rilor acestuia;

- aprobarea atribuirii în folo-sinþã gratuitã a spaþiului solicitatîn vederea înfiinþãrii sediuluiSindicatului „Una Voce”;

- aprobarea rectificãrii debuget în forma ºi la valorile pro-puse de executiv;

- aprobarea necesitãþii ºi opor-tunitãþii construirii unei ºoselede centurã, cu statut de drumurban ºi includerea în planul deinvestiþii pentru anul 2008 aîntocmirii studiilor de prefezabi-litate ºi fezabilitate necesareinvestiþiei;

- aprobarea parteneriatului cuFundaþia de Îngrijiri Comunitare– Bucureºti în vederea realizãriiproiectului în valoare de max.

80.000 Euro „Planificare ºi infor-mare socialã”, pe schema definanþare nerambursabilã PHA-RE 2006/018-147.04.02, refe-rinþa 02 – Servicii sociale;

- aprobarea modificãrii în-cadrãrii postului de consilier alprimarului – rãmas vacant – dinstudii superioare, în studiimedii, atribuþiile acestuia ur-mând a-i fi stabilite de cãtre pri-mar;

- aprobarea transferului Plat-formei de lucru la înãlþime cãtreS.P.G.C. Mizil cu obþinereatuturor avizelor de funcþionare ºimodificarea Regulamentului deorganizare ºi funcþionare alS.P.G.C.;

- aprobarea cu 16 voturi „pen-tru” ºi unul „împotrivã” – dom-nul consilier local NicuºorRãdulescu – atribuirii în folo-sinþã gratuitã a lotului de terende 400 mp domnului BuciuMarius Costin în vederea con-struirii unei locuinþe proprietatepersonalã, beneficiarul avândobligaþia sã înceapã construcþiaîn termen de un an ºi sã o rea-lizeze cu respectarea prevede-rilor Legii. Nr. 50/1991;

- aprobarea, cu recomandãrilede vigoare, a concesionãrii prinlicitaþie publicã a suprafeþei deteren de 500 mp în vederea con-struirii unei unitãþi de producþieºi depozitare mobilier, preþulminim de pornire al licitaþie fiindcel stabilit prin H.C.L.;

- aprobarea atribuirii în folo-sinþã gratuitã a celor douãterenuri de 425 mp fiecare învederea construirii unor lo-cuinþe proprietate personalã,beneficiarii având obligaþia sãînceapã construcþiile în termende un an ºi sã le realizeze cu res-pectarea prevederilor Legii nr.50/1991.

În cadrul punctului „Diverse”,consilierii locali au luat în discuþiesolicitarea ªcolii cu clasele I-VIIInr. 1, problema urgentãrii înfi-inþãrii magazinului PLUS, situ-aþia clubului de box, precum ºiunele probleme administrative.

Menþionez cã toate proiectelede hotãrâre prezentate delibera-tivului au fost aprobate cu una-nimitate de voturi, excepþiefãcând cel ce a contabilizat unvot „împotrivã”.

Jr. Daniela GRANCEA

ªªEEDDIINNÞÞEELLEE CCOONNSSIILLIIUULLUUII LLOOCCAALLDE SERVICIU LASTAREACIVILÃ… Cecilia Frusinoiu

CCUULLIISSEELLEE PPRRIIMMÃÃRRIIEEII

„CASÃ DEPIATRÃ ªI

MULTÃDRAGOSTE!”

Cîrstea Nicoleta – AndreeaConstantin Marian – CãlinVoinea Cristina – AndreeaPãtrãºcioiu Alexandru – Nicolae

Done Gheorghe cu Bãlþescu Cristina;Ungureanu Gheorghe cu Mircea

Smaranda;Matei Sergiu cu ªerban Maria –

Eugenia;Ana Samuel cu Peºea Diana;Ilie Marcel cu Bujor ªtefania

„DUMNEZEU SÃ-I ODIHNEASCÃ-N

PACE!”Ene Marian, 57 de aniBanu Elena, 39 de aniSandu Adela, 76 de aniCroitoru Ghe., 52 de aniBîtcã Vasile, 61 de aniNiculae ªtefan, 79 de aniStan Spirea, 84 de aniMuja Ioan, 69 de aniTudorache Marius, 26 de aniMarin Lina, 79 de ani

„BINE AÞIVENIT ÎNLUMEANOASTRÃ!”

Acum, în preajma naºterii Mântuitorului, urãm tuturor mizile-nilor pentru care avem un deosebit respect ºi ataºament multãsãnãtate, Sãrbãtori fericite ºi împlinirea tuturor dorinþelor.

Anul 2008 sã vã aducã mai multe bucurii ºi realizãri pe caresã ajungeþi a le preþui la adevãrate lor valoare. Dumnezeu sã vãlumineze ºi sã vã îndrepte sufletele spre bunãtate ºi înþelegereasemenilor.

LLAA MMUULLÞÞII AANNII !!

CCCCuuuu mmmmuuuu llll ttttãããã ddddrrrraaaaggggoooosssstttteeee ,,,,CCCCOOOONNNNSSSSIIII LLLL IIIIUUUULLLL LLLLOOOO CCCC AAAA LLLL AAAALLLL OOOORRRRAAAAªªªªUUUULLLLUUUUIIII MMMMIIIIZZZZIIII LLLL


Prea multe lacrimi în jurul nostru.Visele deºarte, deznãdejdea, privirile agãþate de cer, cotrobãiesc moc-

nit în sufletele celor mai mulþi oameni.Zâmbetul, bucuria ºi iubirea sunt exersate cu ºi mai multã stângãcie.Floarea de cireº, cântecul ciocârliilor ºi chiar sãrbãtorile din an, parcã

nu mai ºtiu sã mângâie ºi sã aline inimile, obosite de aºteptare.Doar atunci când ninge oamenii îºi opresc paºii, îºi întind mâinile ºi gân-

durile spre cer, într-o rugãciune tãcutã.ªi totuºi, nimic din ce existã pe pãmânt nu e întâmplãtor!Nici noi, nici viaþa noastrã, nici floarea de cireº sau izvorul, nici munþii,

nici curcubeul sau fulgul de zãpadã, nici mersul desculþ ori lacrima, nicistrângerea de mânã sau durerea, nici amãgirile fascinante ale copilãriei,nici amintirile…

Toate acestea, ºi multe altele câte mai sunt, existã pentru cã se aflã într-o armonie perfectã cu ele însele ºi cu universul. O armonie ce dã chin-tesenþã dumnezeirii. Totul urmeazã legile firii, de o rigurozitate perfectãºi imuabilã. Dacã este aºa, înseamnã cã sfârºitul, în toate felurile ºiformele sale, pregãteºte un nou început, ce duce la desãvârºire sau lamotivaþia din care s-a nãscut, probabil, dilema existenþialã a lui Hamlet: „Afi sau a nu fi?”.

Este decembrie, ultima lunã a anului!De undeva, din eternitate, se decreteazã starea de transhumanþã ge-

neralã: frunzele ºi-au luat zborul spre pãmânt, prevestind marea aºteptarede muguri ºi floare; copiii din noi ºi de pretutindeni aºteaptã întoarcereazãpezilor din ceruri, precum aºteaptã primãvara stolurile de cocori; seîntorc colindele, un bãtrân îºi întoarce faþa spre lumina din privirile fiilorlui, o zi de duminicã se plimbã prin gândurile oamenilor, palmele crãpatese întorc ºi ele sã ºlefuiascã aºteptarea din lucruri…

ªi, peste toate aceste aºteptãri ale lumii, se întoarce Iisus sã mai nascãîn noi speranþa.

Este luna decembrie!Încã un an se pregãteºte sã se retragã în amintirile noastre ºi ale

pãmântului.A fost un an în care au încãput – la un loc – fapte, cãutãri, realizãri,

eºecuri, lacrimi, deziluzii, vise…Un an în care oamenii au plâns, au zâmbit, s-au nãscut sau…au murit.A fost un an bun, obiºnuit ori rãu? Depinde de ce am realizat, de ce

n-am realizat ºi cât de multe ne-am dorit de la curgerea lui, prea repedetrecãtoare.

Un lucru e cert: indiferent de ce se întâmplã, viaþa, cu tot ce cuprinde,merge mai departe.

Este luna decembrie!Dacã cineva sau ceva din ceruri ne-ar oferi ºansa sã ne alegem calea

spre fericire, dacã ne-ar spune: „Ce crezi cã þi-ar trebui ca sã fii fericit?”,oare ce am spune, ce am alege? Cum ne-am regiza un scenariu al fericirii?Cei care au foarte mulþi bani o pot face mereu. Oare ce aleg?

Cred cã fericirea este mai degrabã o redobândire decât o dobândire.ªtiinþa cunoaºterii cãii (spre fericire) stã în starea de nefericire, adicã

în suferinþã. Ea, suferinþa, este cea care ne poate descifra cãile, de multeori atât de simple, ale fericirii.

În anumite momente mai grele ale vieþii, fiecare din noi, mai mult saumai puþin, am fost încercaþi de tristeþe.

Tristeþea este cel mai palpabil sentiment. Atunci când suntem pãtrunºide ea devenim altfel: speranþele, visele devin de neatins ºi o durere caldã,ciudatã, se instaleazã în noi, totul improvizând starea de nedreptate ºi sin-gurãtate.

Este decembrie! Ultima lunã din an!Gândurile de bine, cuibãrite în cerul aºteptãrilor, vor pleca sã colinde ºi

sã renascã speranþa.Dacã vom avea noroc, va ninge, adicã cerul ne va vorbi cu zãpadã

despre adevãr, puritate ºi luminã, iar noi vom putea improviza dorinþa devis, a copilãriei.

Emil Proºcan

DDDDEEEECCEEEEMMBBBBRRIIEEEEToþi ºtim cã cele mai impor-

tante sãrbãtori creºtineºti,celecare ne-au schimbat pentru tot-deauna viaþa sunt NaºtereaDomnului sau Crãciunul ºiÎnvierea Domnului sau Paºtile.Pentru a înþelege însemnãtateaacestor evenimente foarteimportante pentru viaþa noastrã,trebuie sã ne folosim de învãþãtu-ra Sfintei Scripturi, a sfinþilorPãrinþi ºi a tot tezaurul de învãþã-turã pãstrat de Sfânta noastrãBisericã strãmoºeascã. În cuvân-tul de faþã ne vom folosi ºi deînvãþãtura celui care a fostmarele pãrinte ºi învãþãtorCleopa Ilie, cercetând prin toateacestea care a fost pricina aces-tei pogorâri negrãite a lui Dum-nezeu pe pãmânt, la neamul o-menesc.

Cine a silit pe Cel nesilit Sã sepogoare, sã vinã la noi ºi sã sefacã asemenea nouã ºi de noiatât de aproape? De vom întrebaSfânta ºi Dumnezeiasca Scrip-turã, ea ne va rãspunde cãdragostea Lui ceanemãrginitã a fost pricinapogorârii Sale la neamulomenesc. Acest adevãr ni-laratã dumnezeiescul Teolog ºiEvanghelist Ioan, zicând: „Aºa aiubit Dumnezeu lumea, încât peUnul-Nãscut Fiul Sãu l-a dat, catot cel ce crede în El sã nu piarã,ci sã aibã viaþã veºnicã”.La fel ºiFericitul Augustin, arãtând cãdragostea a fost pricina pogorâriilui Dumnezeu la neamul ome-nesc, zicând: „Dumnezeu dindragoste vine la noi ºi se faceom. Dumnezeu Cel nevãzut, dindragoste s-a fãcut asemenearobilor Sãi ºi din dragoste S-arãnit pentru fãrãdelegile noas-tre. Pe Fiul Sãu l-a dat ca preþ alrãscumpãrãrii noastre, iar peSfântul Duh pentru întâietateadragostei pentru noi. Dumnezeupentru om s-a fãcut om, ca sã fieEl ºi ziditor ºi Izbãvitor. ªi ca sãse nascã oameni de la Dum-nezeu, nãscutu-s-a întâi Dum-nezeu din oameni”.

Deci, sã înþelegem ºi cu sta-tornicie sã credem cã nimeni n-aputut sã sileascã pe Dumnezeuºi sã-L îndemne a Se pogorî pânãla smerenia noastrã, fãrã numaidragostea Lui ºi bunãtatea Luicea fãrã de margini. Din aceastãnegrãitã naºtere prunc se naºte

în iesle, se înfaºã în scutece, seculcã, apoi creºte sub ascultareaomului, primeºte botez de la om,ia asupra sa toate patimile celefireºti ºi neprihãnite ale noastre:flãmânzeºte, se osteneºte, sufe-rã dureri, întristare ºi cele ase-menea.

Apoi Se numeºte pe Sine Fiual Omului, slujeºte ucenicilor Sãispãlându-le picioarele dupã obi-ceiul legii iudaice, slujeºte tutu-ror prin facerea de bine, suferãmultã batjocurã de la oameni. Iarîn vremea sfintelor ºi preacuratelor Sale patimi, atâtapogorâre a primit ºi atâta S-adeºertat de Slava Sa pentrudragostea cea cãtre oameni încât„s-a pãrut cã aproape S-a fãcutafarã de Sineºi ºi afarã de vredni-cia dumnezeirii Sale”.

Fraþi creºtini, duhovnicesceste praznicul acesta, duhov-niceºte se prea cinsteºte ºi cucinste sfântã ºi curatã se cadenouã sã prãznuim NaºtereaDomnului. Dumnezeu ne învaþãcum se cade a petrece sãrbãto-rile Sale, zicând: „Tot lucrul tru-pesc nu vei face într-însele”.Voim sã ºtim care sunt lucruriletrupului ºi faptele lui? Mareleapostol Pavel ne spune: „Iarfaptele trupului sunt cunoscutecã sunt: preacurvia, curvia,necurãþirea, aprinderea, închi-narea la idoli, fermecãtoria, vraj-bele, certurile, zavistiile, mâni-ile, gâlcevile, dezbinãrile, piz-muirile, uciderile, beþiile, chefu-rile ºi altele asemenea”. Cãci devom sãrbãtori în acest fel, Îl vomauzi pe Dumnezeu zicând:„Sãrbãtorile voastre le urãºtesufletul Meu” ºi „Urât-am, lepã-dat-am sãrbãtorile voastre”.

ªi atunci, cum trebuie sã le

prãznuim duhovniceºte? Cel ceîn zi de sãrbãtoare ºi de praznicmai lasã lucrul din mâinile sale ºimerge la bisericã, ascultã dum-nezeiasca slujbã cu evlavie ºi cufricã de Dumnezeu, unul ca aces-ta înseamnã cã petrece du-hovniceºte. Cel ce în zile de sãr-bãtoare petrece în curãþie cusoþia sa, duhovniceºte prãz-nuieºte. Cel ce învaþã pe altul sãnu lucreze cele rele ºi dã exem-plu bun, acela duhovniceºteprãznuieºte. Cel ce citeºte dum-nezeieºtile Scripturi ºi face rugã-ciuni în zi de sãrbãtori, aceleduhovniceºte prãznuieºte. Celce miluieºte pe sãraci în zi desãrbãtoare, cel ce învaþã pe celneºtiutor calea cea bunã lãsatãde Dumnezeu, cel ce mângâiepe cei întristaþi, pe cei ce aucãzut în oarecare primejdii ºi-iajutã cu ce poate, unul ca acestaduhovniceºte prãznuieºte.

Cel ce în zi de sãrbãtoare îºiaduce aminte ºi-i cerceteazã pecei bolnavi, pe cei bãtrâni ºineputincioºi, ajutându-i, aceladuhovniceºte serbeazã. Cel ce seocupã de copiii sãi, cercetându-i,sfãtuindu-i, povãþuindu-i spre totlucrul bun ºi ocupându-se de ei,învãþându-i sã fie cuminþi, sã nufure ºi sã nu facã niciun fel derãu, sã-i îndemne spre Dum-nezeu, acela duhovniceºte prãz-nuieºte ºi cu bucurie petrecesfintele sãrbãtori ale Domnului.„Iar dacã cineva, cunoscând ceeace trebuie sã facã, nu va face aºa,ci împotrivã, unul ca acela nu vaavea cuvânt de rãspuns în ziuamorþii sale ºi la înfricoºata jude-catã a lui Hristos”,completeazãpãrintele Cleopa.

Aºadar, cu toþii sã dãm slavãmilostivirii ºi bunãtãþii celeinegrãite a Mântuitorului nostruIisus ºi Prea Curatei ºi PreaSfintei Fecioare Maria, care aslujit la Naºterea Lui, cã ne-aînvrednicit pe noi sã maiajungem, încã o datã, acest marepraznic al Naºterii Domnului ºisã prãznuim înnoirea neamuluiomenesc prin taina venirii cea întrup a lui Dumnezeu.

La mulþi ani!

Pãrintele Gheorghe CROITORU

CUVÂNT DE ÎNVÃÞÃTURÃ LA NAªTEREADOMNULUI DUMNEZEULUI ªI

MÂNTUITORULUI NOSTRU, IISUS HRISTOS

Joi 29 noiembrie, în sala defestivitãþi a Grupului ªcolar„Tase Dumitrescu”, s-a des-fãºurat programul de pregãtire„CHARACTER FIRST!”, eveni-ment organizat de MinisterulEducaþiei, Cercetãrii ºi Tine-retului în cooperare cu Inspec-toratul ªcolar Judeþean Prahovaºi Casa Corpului Didactic Pra-hova ºi la care au participat 120de profesori, învãþãtori ºi educa-toare din Mizil ºi zona adiacentã.

Activitatea care s-a bucurat delargul concurs al conduceriiGrupului ªcolar, a fost prezidatãde doamna prof. AneloreScorpan – inspector pentru

activitãþi educative curriculare ºiextraccuriculare, doamna prof.Cristina Petre – directorulCasei Corpului Didactic Prahovaºi de coordonatorul de proiect„ROMÂNIA – CHARACTERFIRST!”, domnul Paul Copu.

Acest seminar a abordat ur-mãtoarele teme: „De ce CHA-RACTER FIRST?”,„Schimbând cultura”, „Cumsã predãm caracterul”,„Clãdirea caracterului prinlaudã”, „Corectarea bazatã pecaracter” ºi „Paºi pentruimplementare”, fiecare modulfinalizându-se cu o aplicaþie prac-ticã în care cursanþii au realizat

un feed-back real pentru evalu-are, intervenþiile pertinente aleparticipanþilor fiind apreciate decoordonatorul proiectului lasuperlativ. De asemenea, acti-vitãþile interactive au fost deo-sebit de interesante ºi capti-vante, ele pliindu-se perfect rea-litãþilor contemporane ale ºcoliiromâneºti ºi educaþiei în gene-ral.

Programul de pregãtire s-afinalizat prin obþinerea unor cer-tificate de participare.

Coordonator pentru programe ºi proiecte educative

Prof. Diamanta – TatianaSÃLCEANU

CCHHAARRAACCTTEERR FFIIRRSSTT!!


1 DECEMBRIEZIUA

NAÞIONALÃ AROMÂNIEI

Aºa cum mulþi prevedeau, ºianul acesta Ziua Naþionalã aRomâniei a trecut aproape neo-bservatã de cãtre majoritateaconcetãþenilor noºtri, prezenþapuþinilor mizileni la acest eveni-ment de înaltã simþire putând fieventual pusã pe seama vremiiînsorite sau a ieºirii la cumpãrã-turi. Mai mult, probabil cã uniidintre cei ce locuiesc zona cen-tralã a oraºului fiind chiar deran-jaþi de acordurile marºurilor sauImnului Naþional revãrsate prindifuzoare.

Exceptând câteva instituþiicare arboreazã în permanenþãdrapelul tricolor – Primãria,instituþiile de învãþãmânt ºi poateîncã vreo câteva – nici în acestdomeniu n-am prea vãzut penicãieri „comise” alte asemeneagesturi, din vitrinele societãþilorcomerciale aparþinând prospe-rilor (?) patroni mizileni sau alesediilor partidelor politice, zâm-bindu-ne, complice sau anonim,Moº Crãciun ºi candidaþii larecent trecutele alegeri europar-lamentare.

În ºcolile ºi liceele mizilene, în

preajma evenimentului la caremã refer, au avut loc activitãþidedicate Zilei Naþionale, laBiblioteca Orãºeneascã s-a des-fãºurat un miniturneu de ºahdotat cu premii (câºtigãtorAndrei Stan), dupã cum tot eleviai Liceului Teoretic ºi Grupuluiªcolar au asigurat majoritateaspectatorilor, dar chiar ºi aºaeste totuºi foarte puþin, noi,oamenii maturi, continuând sãtratãm acest eveniment cu oindiferenþã revoltãtoare.

Pe vremuri eram sastisiþi ºiîngreþoºaþi de paradele ºi mitin-gurile la care eram obligaþi sãparticipãm, dar, din motive pecare fiecare le ºtie foarte bine,nu îndrãzneam nici sã comen-tãm, nici sã absentãm. Astãzi,nimeni nu ne mai obligã sãmimãm sentimente strãineconvingerilor noastre, am de-prins cu uºurinþã exerciþiulclamãrii drepturilor noastrecetãþeneºti, dar constat cu tris-teþe cã noþiuni sfinte ca patrio-tism, dragoste de þarã, respectfaþã de istoria neamului sau desacrificiul înaintaºilor, s-au de-monetizat, devenind simple cu-vinte prãfuite ale dicþionaruluilimbii române.

În fine, cu unele excepþii, ºi de

acest 1 Decembrie au depuscoroane de flori la mult-plimbatulmonument ridicat în memoria

Eroilor Regimentului72 Infanterie ConsiliulLocal, Primãria, Po-liþia ºi Jandarmeriaoraºului, Liceul Teo-retic „Grigore Toci-lescu” ºi Grupul ªco-lar „Tase Dumitrescu”.

La mulþi ani, Ro-mânie!

...Dar, privind chi-purile angelice aleunor bebeluºi, încer-

cat de o timidã speranþã, adaug:„Românie, sã creºti mare!”.

7 DECEMBRIESf. MUCENIÞÃFILOFTEEA –

OCROTITOAREAORAªULUI

MIZILSãrbãtoare de suflet a creº-

tinilor ortodocºi mizileni, eveni-mentul a fost bine organizat ºi înacest an, în toate bisericileoraºului, sfinþii pãrinþi parohioficiind slujbe reli-gioase la care auparticipat numeroºicredincioºi.

La Spitalul Orã-ºenesc, instituþie cã-ruia recent i-a fostatribuit ºi numele„Sf. Muceniþã Filof-teea”, a fost oficiatãsfeºtania aºezãmân-tului medical, corulLigii TineretuluiCreºtin Ortodox din

Mizil prezentând cu aceastãocazie un frumos program de co-linde, iar prin generozitatea unorcreºtini au fost împãrþite bolna-vilor daruri ºi mici obiecte decult.

Seara, sala de festivitãþi aGrupului ªcolar „Tase Dumi-trescu” a fost umplutã pânã larefuz de credincioºii veniþi sãasiste la manifestãrile consacratevieþii ºi patimilor Sf. MuceniþeFilofteea, eveniment la care auparticipat corul L.T.C.O ºi foartemulte feþe bisericeºti în fruntecu Pãrintele Protoiereu Muºatªtefan de la Protoieria Urlaþi.

Sãrbãtoarea dedicatã ocroti-toarei oraºului nostru s-a în-cheiat printr-un deosebit concertsusþinut la Casa de Culturã decãtre Filarmonica „Paul Con-stantinescu” din Ploieºti, aflatãsub bagheta maestrului RaduPostãvaru.

AANNIIVVEERRSSÃÃRRII Recent, în peisajul cam sãracal mass-mediei locale, ºi-a fãcutapariþia o nouã publicaþie,revista Liceului Teoretic „Gri-gore Tocilescu”, a cãrei primãediþie gratuitã v-o prezentãm înimaginea alãturatã.

Recomandând tinerilor (ºinu numai) s-o citeascã, urãmcolectivului redacþional multsucces în aceastã temerarãîncercare, iar pentru cã publi-caþia abordeazã – cel puþin înnumãrul de debut – o vãditãtentã marinã, „Vânt bun dinpupa!”

RDRAGOSTE LA VEDERE

Este semn bun (ai noroc)dacã:

- ziua de Crãciun este însoritã;- faci baie în ziua de Crãciun; - în noaptea de Anul Nou porþi

ceva de culoare roºie;- te mãnâncã palma stângã sau

îþi þiuie urechea stângã;- spargi, din greºealã, un pahar

de culoare albã;- primul om care-þi calcã pragul

pe 1 Ianuarie este un bãrbatbrunet;

- rãstorni, din greºealã, o cutiede chibrituri sau verºi vin roºu pemasã.

Se spune cã nu este bine sã:- laºi pe oricine sã-þi închidã

uºa de Crãciun, deoarece, avândmânã rea, persoana respectivã s-ar putea sã-þi alunge norocul dincasã;

- împrumuþi ceva din casã înziua de Ajun;

- mãnânci carne sau peºte înziua de Ajun, deoarece, fiindsupãratã, în aceastã zi Maica

Domnului nu a mâncat nimic;- lãsaþi copiii sã mai zicã colin-

datul dupã Crãciun;- spargeþi un pahar din sticlã

verde;- înjuraþi sau sã folosiþi cuvinte

urâte în perioada Sãrbãtorilor deIarnã;

- turnaþi apã într-un pahar carenu este încã gol, astfel „invitaþi”spiritele rele sã vã viziteze;

- scãpaþi pe jos o lumânareaprinsã;

- împrumutaþi bani, sã faceþidatorii, sã strãnutaþi sau sãplângeþi în noaptea Anului Nou;

- purtaþi pantofi noi de Crã-ciun;

- puneþi pâinea cu coaja de josîn sus;

- tricotezi, sã coºi sau sã spelirufe între Crãciun ºi Anul Nou;

- întorci sau sã rupi fila de ca-lendar înainte ca ziua sã seîncheie;

- intri în noul an fãrã a aveamãcar un ban în buzunar.

CHIAR AªA?

S.C. PADORES S.R.L. ureazã tuturor mizilenilor sãrbãtorifericite alãturi de cei dragi ºi mulþumeºte clienþilor sãi

pentru încredere ºi fidelitate.

climatizare, termice, sanitare, electrice

LLAA MMUULLÞÞII AANNII !!

MICA PUBLICITATE Vând apartament com-

pus din trei camere mobi-late, situat în strada M.Kogãlniceanu, etajul doi dindoi, având multipleîmbunãtãþiri (centralã ter-micã proprie, aer condiþio-nat, geamuri termopan etc.). Preþ negociabil.Relaþii la telefonul0726.701.717 Vând un pogon de teren

arabil situat în comuna VaduSãpat.

Relaþii la telefonul0730.738.570. Vând garsonierã douã

camere cu îmbunãtãþiri, situ-atã la etajul I în zona Teilor.Relaþii la telefonul0721.887.858. Vând casã în Mizil, 180

mp suprafaþã construitã,curte 4.000 mp, toate uti-litãþile, ideal pentru fabricã,depozit ºi locuinþã. Preþnegociabil. Relaþii la telefonul 0723.467.869


STATUIA LUI IISUSMÂNTUITORUL

DIN RIO DEJANEIRO

Faimoasã ºi impunãtoare, statuia luiIisus Mântuitorul (Cristo Redentor) care,de la înãlþimea celor 710 m ai MunateluiCorcovado (Cocoºatul) dominã Rio deJaneiro (Râu de Ianuarie), reprezintã ceamai faimoasã atracþie a uriaºei metropolebraziliene.

Prima idee a edificãrii acestei statuiimense ca punct de reper vizibil din oricecolþ al oraºului, i-a aparþinut preotuluiPedro Maria Boss care, în 1859, i-a scrisprinþesei imperiale a Braziliei – Isabel –cerându-i bani pentru a ridica monumen-tul. Aceastã tentativã eºuând din pricinacaracterului mai puþin religios al prinþe-sei, ea a fost reluatã în 1921 deArhidieceza din Rio de Janeiro care doreasã marcheze astfel celebrarea Cente-narului Independenþei Braziliei, planifi-catã pentru anul urmãtor.

Pentru a atrage donaþiile necesare edi-ficãrii monumentului, Arhidieceza a orga-nizat un eveniment numit „SãptãmânaMonumentului” (Semana do Monumen-to), iar fondurile au venit, în special de lacatolicii brazilieni.

Statuia, mãsurând 30 m ºi cântãrind1.145 tone, a fost inauguratã la 12octombrie 1931 de cãtre preºedintele deatunci al Braziliei, Getulio Vargas.Realizatã din beton armat de cãtreinginerul brazilian Heitor de Silva Costaºi acoperitã cu straturi de steatit prove-nit de la cea mai bunã carierã din lume(Limhamn, Suedia), este opera sculp-torului francez Paul Landowski, la chipullui Iisus acesta fiind ajutat de sculptorulromân Gheorghe Leonida, absolvent almai multor ºcoli de belle-arte din Italia ºiFranþa.

Iniþial, la statuie nu se putea ajungedecât fie cu trenul, fie urcând cele 222 detrepte sãpate direct în stâncã, dar, înanul 2002, accesul pelerinilor ºi tu-riºtilor a fost uºurat prin montarea a treilifturi ºi patru scãri rulante.

În anul 2006, cu aprobarea PapeiBenedict al XVI-lea, statuia a fost sfinþitãde cãtre Biserica Catolicã, astfel cã tine-

rii se pot cãsãtori acum ºi în capela inau-guratã la picioarele impresionantuluimonument situat pe „Muntele lui Iisus”.

COLOSEUMUL DINROMA

Împãratul Vespasian, fondatorul dinas-

tiei Flavian, a dispus construirea acestuiedificiu în anul 72 D.H., pe locul unui lacartificial ce fãcea parte dintr-un parc edi-ficat de împãratul Nero în centrul Romeiºi care mai includea printre altele DomusAurea ºi statuia Colossus.

Dupã ºapte ani de muncã titanicã, con-strucþia abia atinsese trei sferturi dinînãlþimea stabilitã, însã, dupã numai unan, în urma severelor mãsuri aplicate,clãdirea era terminatã ºi inauguratã decãtre Titus, fiul ºi urmaºul la tron a luiVespasian.

Destinat pentru început luptelor întrefiare, Coloseumul a gãzduit apoi – pânãla interzicerea lor, în anul 404 – luptelepe viaþã ºi pe moarte dintre gladiatori,revenind pânã în 523 la destinaþiainiþialã.

Coloseumul are oformã elipticã, mãsoarã190 m în lungime, 155 mîn lãþime ºi are o înãlþimeexterioarã de 47 m.Primele trei etaje suntformate fiecare din câte80 de arcade în care, laînceput, se afla câte ostatuie, etajul al patruleafiind prevãzut cu un felde ferestre între careodinioarã erau montateimense scuturi de fier.

Arena din interior areo lungime de 85 m ºi olãþime de 53 m, eraînconjuratã de un zidînalt destinat protecþiei

spectatorilor, iar podeaua era din lemnacoperit cu nisip ce absorbea sângele vic-timelor, animale sau oameni.

Cunoscut îndeobºte sub numele deAmfiteatrul Flavian, dupã numele iniþia-torului, Coloseumul, care putea primiaproape 50.000 de spectatori, este, dupãopiniile multor istorici ºi specialiºti, ceamai impunãtoare clãdire a ImperiuluiRoman, edificiul fiind acum vizitat anualde sute de mii de turiºti.

PIRAMIDA DE LA

CHICHEN-ITZA

Fosta cetate maya de la Chichen-Itzadin Mexic, a fost construitã în anul 800D.H., principala sa structurã constituind-o Castillo, o piramidã cu baza pãtratã ºiprevãzutã la vârf cu un templu.

Ea era situatã în centrul cetãþii ºireprezenta „locul de lângã rai, acolounde sãlãºuiau zeii”.

Piramida a fost astfel construitã încât,în timpul echinocþiilor, Soarele, la apus,arunca asupra ei o umbrã semãnând per-fect cu cea a unui ºarpe, coborând petreptele dinspre nord ale construcþiei.

ªarpele acesta constituia repre-zentarea alegoricã a zeului Kukulcan (lamayaºi) sau Quetzalcoatl (la azteci) –nume însemnând „ºarpele cu pene”,asimilat ulterior de populaþia AmericiiLatine lui Iisus Hristos.

CCEELLEE ªªAAPPTTEE NNOOII MMIINNUUNNII AALLEE LLUUMMIIII

CCAAPPRRIICCOORRNNUULL

21 decembrie – 19 ianuarie

Bãrbatul capricornDe regulã, are o staturã mijlocie,

este bine clãdit, cu umeri largi, îngeneral este ceea ce s-ar putea numi„un bãrbat bine”. Capricornul estegenul de om care „tace ºi face”,retras, timid, cu obiective fixatefoarte clar în minte ºi cu o tenacitatedeosebitã în a le urmãri ºi atinge încele din urmã.

Rareori el se exteriorizeazã senti-mental prin efuziuni de tandreþe ºiprin pasiuni nãvalnice, considerândcã nu este nevoie de toate acestea ºicã faptele sale îl reprezintã mai bine.Ceea ce doreºte de la soþia sa este caaceasta sã fie ataºatã cãminului, sãfie o bunã gospodinã, sã aibã tact ºisã-i respecte libertatea de opinie.Din cauza reþinerilor sale în plan

afectiv, el poate pãrea rece, cu oinimã de piatrã, complet neimpre-sionabil, dar acest lucru nu este ade-vãrat, cãci are nevoie sã dea ºi sãprimeascã în permanenþã multãdragoste de la cei pe care-i iubeºte ºicare-l iubesc, chiar dacã nu se mani-festã ca atare. Deºi rar îl întâlnim cape un tip romantic (fiind maidegrabã realist ºi cunoscând foartebine ce are de fãcut în oricemoment), el are totuºi un fondsufletesc sensibil ºi este însetat deliniºte, respect ºi armonie.

Copiii sãi primesc cea mai bunãeducaþie, în spiritul principiilor deviaþã dupã care se cãlãuzeºte neîn-cetat ºi cautã sã le asigure tot ce letrebuie pentru un trai decent înmijlocul unei familii unite ºi cât maiiubitoare, fãrã ca membrii ei sã-ºipiardã însã identitatea.

În variantele sale negative, bãr-batul capricorn poate deveni irasci-

bil, încãpãþânat ºi intolerabil, deseoririsipindu-se într-o sumã de acþiuniinutile, momente în care este foartegreu de comunicat cu el.

Femeia capricorn

Are mai multe înfãþiºãri, neputân-du-se stabili cu exactitate o tipologiea femeilor din aceastã zodie. Estemai frumoasã ºi mai evoluatã spiritu-al la maturitate decât la tinereþe,cãci, ca orice capricorn, în aceastãperioadã ajunge sã se împlineascãpe toate planurile. În modã preferãliniile clasice, tradiþionale, preferândtot ce e sobru. Nuanþele închise –îndeosebi negrul, care o prindefoarte bine – îi reliefeazã personali-tatea puternicã ºi o anume eleganþãproprie.

Pe primul loc în preocupãrile salese aflã cele legate de profesie ºi po-ziþie socialã ºi abia în al doilea rând

cele sentimentale. Acestea din urmãsunt în general subordonate pri-melor, femeia capricorn neluând înseamã bãrbaþii care nu manifestãambiþie ºi nu tind cãtre o situaþiematerialã foarte bunã. Ambiþiile pecare le nutreºte o fac sã fie veºnicneliniºtitã, foarte activã ºi eficientã.Deºi existã momente în care devinemelancolicã, nimic din frãmântãrilesale nu vor transpare în exterior.

Îºi creºte copiii cu multã dra-goste, punând ca prime reguli înabecedarul educaþiei pe care le-ooferã, simþul datoriei ºi al respon-sabilitãþii, încercând sã le inoculezedin tenacitatea ei. Familia estefoarte importantã la o femeie capri-corn ºi ea îi este foarte fidelã,neputând însã ierta prea uºor atuncicând aceastã mare investiþie su-fleteascã îi este trãdatã. Nu poateaccepta neloialitatea ºi îi vine foartegreu sã conceapã un tip de compor-

tament care îi este cu totul strãin ºinecunoscut.

Puternicã, ordonatã ºi ambi-þioasã, ea reprezintã un excelentsprijin pentru un bãrbat care seridicã la înãlþimea aspiraþiilor ei.Singura cale de acces deplin cãtreinima unei femei capricorn esteiubirea, altfel este foarte dificil sãinteracþionezi cu ea sau sã obþii cevaaflat în contradicþie cu temperamen-tul sãu.

AASSTTRREELLEE LLEE-AAUU ªªOOPPTTIITT UURRSSIITTOOAARREELLOORR……

CCCCOOOOLLLLEEEEGGGGIIIIUUUULLLL DDDDIIIIRRRREEEECCCCTTTTOOOORRRR::::Primar

EEMMIILL PPRROOªªCCAANNViceprimar

GHEORGHE BREZEANU

ADRESA PRIMÃRIEI:

B-dul Unirii nr. 14MIZIL,

jud. PrahovaCod poºtal: 105 800

Telefoane: 0244 250 0270244 250 008

Fax: 0244 251 120

e-mail: primã[email protected]

REDACÞIA:

ªtefan AVRAMESCUGabriela NEGOIÞÃ

Adresa redacþiei:Aleea Crizantemelor nr. 136

Tel. Fax: 0244 252 7220788 188 112

e-mail:[email protected]

TEHNOREDACTARE:Adriana ªTEFÃNESCU

e-mail: [email protected]ÃRIT LA:

Editura-tipografia PREMIERPloieºti

Telefon/fax: 0244 519 966e-mail: [email protected]

ISSN 1584-6903


SÃRBÃTORI FERICITE!Ca la multe alte popoare ºi la români

bãtrânii s-au bucurat de multã stimã ºirespect, mai ales în vechime. Respectul faþãde aceºtia s-a pãstrat ºi dupã moartea lor, într-o asemenea mãsurã încât unii dintre ei audevenit un fel de semizei, a cãror amintire arãmas neºtearsã în memoria colectivã. Un ast-fel de personaj celebru este ºi Crãciun, pãs-torul mitic, a cãrui legendã a fuzionat foartefrumos cu mitul Naºterii Domnului.

Legenda spune cã, fãrã acordul soþului,Crãciuneasa primeºte în gazdã pe FecioaraMaria, oferindu-i adãpost în grajd. Aflândacest lucru, Crãciun îi taie mâinile, dar MaicaDomnului i le lipeºte la loc, minunea aceastaconvertindu-l pe Crãciun la creºtinism. Debucurie cã nevasta sa a scãpat de pedeapsa luinecugetatã, Crãciun aprinde un rug din cioatede brad în curtea lui ºi joacã hora cu toateslugile. Dupã joc, împarte sfintei familii daruripãstoreºti: lapte, caº, urdã ºi smântânã.

De aici transfigurarea lui Moº Crãciun într-un sfânt, care aduce de ziua naºterii lui Iisusdaruri copiilor, obicei care se suprapune cuamintirea darurilor pe care, dupã legendaevanghelicã, le aduceau regii-magi în staulnoului Mesia, cântecele de bucurie ale slugilorlui Crãciun transformându-se în colinde.

Tradiþionala sãrbãtoare a Crãciunului nuþine o singurã zi, ci o perioadã mai lungã,începând de la 24 decembrie ºi þinând pânã la6 ianuarie; incluzând ºi noaptea de Anul Nou,valoarea festivã a sãrbãtorilor Crãciunuluicreºte simþitor.

DDAATTIINNAA LLUUII MMOOªª CCRRÃÃCCIIUUNN ÎÎNN RROOMMÂÂNNIIAA

CCeerruull ººii-aa ddeesscchhiiss ssoobboorruull- LLeerruuii,, DDooaammnnee,, LLeerr - aauu ppoorrnniitt ccuu pplluugguuººoorruullîînnggeerriiii pprriinn cceerr..

MMeerrgg ccuu pplluugguurrii ddee oogglliinnddããººii ddee ggiiuuvvaaiieerr,,ttooþþii lluucceeffeerriiii ccoolliinnddãã- LLeerruuii,, DDooaammnnee,, LLeerr..

VVâânnttuull ssuuffllãã ccuu lluummiinnãã- LLeerruuii,, DDooaammnnee,, LLeerr - îînn bbuuhhaaii ddee lluunnãã pplliinnããlleeggããnnaatt îînn ggeerr..

PPaattrruu hheerruuvviimmii ccuu gglluuggããaallbbãã ddee ooiieerr,,ssuubb ffeerreeººttii ccoolliinnddee-nnddrruuggãã- LLeerruuii,, DDooaammnnee,, LLeerr..

NN-aauu vveenniitt ccuu ggrrââuu llaa ppooaarrttãã,,ccii aauu rruupptt ddiinn ggeerrsstteellee mmaarrii ccaa ssãã llee-mmppaarrttãã- LLeerruuii,, DDooaammnnee,, LLeerr..

ªªii-nn FFlloorraarr ddee rrooaaddee ggrreellee,,- LLeerruuii,, DDooaammnnee,, LLeerr - vvaa ffii ccââmmppuull cceerr ddee sstteelleettoollããnniitt ssuubb cceerr..

NNuummaaii ttuu aaººtteeppþþii îînn ttiinnddãã,,- LLeerruuii,, DDooaammnnee,, LLeerr - ssuufflleettee ccee nn-aaii ccoolliinnddããººii nnuu ººttiiii PPrriieerr..

NNiicciiuunn ccâânntteecc aallbb nnuu vviinneeffââllffââiinndd mmiisstteerr,,ccii oo sstteeaa ººii ppeennttrruu ttiinnee,, - LLeerruuii,, DDooaammnnee,, LLeerr..

Radu GYR

CCooll iinndd cceerreesscc

Pomul de Crãciun, aºa cum îlcunoaºtem noi astãzi, decorat cu globuriîn care se reflectã lumina scânteietoare alumânãrilor sau a beculeþelor, nu a fostdintotdeauna împodobit aºa.

Deºi, în Europa, originea sa precreºtinãnu mai este contestatã de nimeni, pãrerilerãmân totuºi împãrþite: unii vãd în brad oreprezentare a „Arborelui Lumii”, alþii îlconsiderã o referire directã la „ArboreleParadisului”, împodobit cu mere de unroºu aprins, care amintesc de pãcatelecomise de primii oameni înainte de alun-garea din Rai.

Pânã în secolul al XV-lea, crenguþeleverzi cu care erau împodobite casele cuocazia Crãciunului, ca ºi darurile pe careºi le fãceau oamenii unii altora, erau con-siderate tradiþii pãgâne. Dar nu pestemultã vreme, în locul acestora va fi folositun arbore întreg.

Conform documentelor, în 1605, laStrasbourg a fost înãlþat primul pom deCrãciun într-o piaþã publicã. Nu avea încãlumânãri ºi era împodobit doar cu mereroºii, dar în 1611, la Breslau, ducesaDorothea împodobeºte primul brad deCrãciun aºa cum îl ºtim noi astãzi.

TRADIÞIA POMULUI DE CRÃCIUN

Anglia Înainte zilei de Crãciun, copiii îi

adreseazã scrisori lui „Father Christ-mas”, Moºul Crãciun englezesc, pe care,mai apoi, le aruncã în foc. Ei cred cã dacã

un pitic va scoate scrisoarea prin horn,dorinþele li se vor împlini.

BelgiaLa Bruxelles, sediul UE, în faþa bi-

sericii Grand Sablon – Grotzavel, într-unadintre cele mai frumoase pieþe dinEuropa, piaþa Grote Markt, este înãlþatun brad uriaº aparþinând tuturor þãrilorce fac parte din comunitatea europeanã.

ItaliaCrãciunul este în mod special o sãrbã-

toare de familie, în locul bradului fiindluatã uneori o iesle cu Pruncul Sfânt, sin-gura excepþie fiind Sicilia. Acolo darurilepentru copii se dau abia pe 6 ianuarie,„Ziua celor trei magi”. Atunci, cei mici oaºteaptã pe Befona, care vine prin hornca sã le punã cadourile în pantofii pe careîn prealabil i-au lustruit cu mare grijã.

SÃRBÃTORIREACRÃCIUNULUI ÎN ALTE

ÞÃRI ALE EUROPEI

L LAA MMUULLÞÞII AANNII!! - Mizil · “ Nu sântu vremile supt cârma omului, ce bietul om supt...

Documents

Transcript of L LAA MMUULLÞÞII AANNII!! - Mizil · “ Nu sântu vremile supt cârma omului, ce bietul om supt...