IUNIE - Politia Romana · multor firme-fantom`, de la care societatea cercetat` a declarat...

IUNIE2015

anul XXIVNr. 442

RReevviissttaa ffuunncc]]iioonneeaazz`̀ \\nn bbaazzaa HHoott`̀rrâârriiiinnrr.. 225533//PPJJ//11999911 [[ii ffaaccee ppaarrttee ddiinnAAssoocciiaa]]iiaa ppoollii]]ii[[ttiilloorr bbuuccuurree[[tteennii

„„AASSPPOOLL““.. CChheellttuuiieelliillee ddee eeddiittaarree [[ii ttiipp`̀rriirree ssuunntt

aauuttooffiinnaann]]aattee,, ffiiiinndd aaccooppeerriittee pprriinn ppuubblliicciittaattee [[ii aaccttee ddee ssppoonnssoorriizzaarree,,

ccoonnffoorrmm lleeggiilloorr \\nn vviiggooaarree..

28 pagini - 3 LEISe distribuie gratuitla Sec]iile de Poli]ie

din Capital` [i prin intermediul persoanelor juridice asociate cu redac]ia.

REDACTOR {EF:REDACTOR {EF:

Manuela Elena NEAM}U

REDAC}IA:REDAC}IA:

Sorin ANGHEL - redactor

SECRETARIAT TEHNIC:SECRETARIAT TEHNIC:

Roxana MIH~ILESCU

Indira GHEORGHE

[i Dan CÂRSTOIU

CORESPONDEN}I:CORESPONDEN}I:

Traian TANDIN, Adrian VLAD,

Thomas CSINTA, Florin {INCA,

Constantin CONSTANTINESCU,

Costel RA{CA [i Viorel BACIU

R`spunderea pentru materialele publicate

revine autorilor. Reproducerea integral`

sau par]ial` a materialelor, f`r` acordul

prealabil al redac]iei, este interzis`.

TTiippaarruull:: TTiippooggrraaffiiaa

DDrr.. TTrr.. SSeevveerriinn;;

IISSSSNN 11558844-99991100

Adresa po[tal`: str. Eforiei nr. 3-55,

sector 5, Bucure[ti.

Tel/fax: 031.425.25.87 E-mmail:

[email protected]

Sumar

11Poli]ist „atârnând“ \n timpul nop]ilor albe

4-5|ndemn la lectur`

Evaziunea fiscal` incident` \n paradisurile fiscale

6-7Psihologia criminalilor \n serie

8-9Terorismul interna]ional

14-15Cum s` ne ferim de infractori

Conjectura lui Grumberg

16-17

18-19

22-23

File din trecutul Poli]iei Capitalei

COLEGIUL EDITORIAL:COLEGIUL EDITORIAL:

Mihai-MMarius VOICU

Cristian-IIonu] STAN

Roberto {tefan ABABEI

P U B L I C A } I E E D I T A T ~D E D I R E C } I A G E N E R A L ~

D E P O L I } I E A M U N I C I P I U L U I

B U C U R E { T I

LA ZI

1POLI}IA CAPITALEI - Iunie

Pe 9 iunie, poli]i[tiiServiciului de Investigare aCriminalit`]ii EconomiceSector 2, \mpreun` cu ofi]erijudiciari[ti de la nivelultuturor sectoarelor, culupt`tori ai ServiciuluiAc]iuni Speciale [i sprijini]i informativ de Direc]iaOpera]iuni Speciale - IGPRau pus \n aplicare 50 mandate de perchezi]ie,pentru adrese din Bucure[ti[i jude]ele Ilfov, Giurgiu,Buzù, Ia[i, Suceava,Maramure[, Hunedoara.

Au fost vizate, de asemenea, [i 42 de persoane, pe numele c`roraoamenii legii aveau mandate de aducere.Dosarul \n care sunt implica]i ace[tia, implic` maimulte infrac]iuni de evaziune fiscal` \n form` continuat`, \n perioada2012-2014.

|n centrul acestui mecanism evazionist s-aaflat o firm`, care a \nregistrat \n contabilitatecheltuieli fictive, ce nu au la

baz` opera]iuni reale, \nscopul sustragerii de la\ndeplinirea obliga]iilor fiscale. Toate infrac]iunile s-au realizat cu ajutorul maimultor firme-fantom`, de lacare societatea cercetat` adeclarat achizi]ii „pe hârtie“,de[i firmele mai susmen]ionate nu figurau cunici un angajat [i nici nuaveau depuse declara]ii fiscale informtive.

|n urma analiz`rii datelorob]inute, s-a stabilit c` persoanele implicate\nfiin]au sau preluau societ`]i comerciale,deschideau conturi bancare\n numele acestora [i sesolicita eliberarea de carduri bancare. Apoi, persoane interpuseretr`geau banii pl`ti]i \nurma achizi]iilor fictive.

Poli]i[tii au stabilit unprejudiciu de 1,3 milioanede euro [i s-a dispus extinderea cercet`rilor [icontinuarea urm`ririi penalefa]` de 32 persoane.

O grupare asem`n`toare

a fost destructurat` [i dePoli]ia Sectorului 6. Astfel,mai multe societ`]i comerciale au realizat uncarusel infrac]ional \n perioada 2011-2014, prinintermediul unor firme decontabilitate, care, \n schimbul unui comision de5 % din valoarea facturilorfictive, au eviden]iat \nactele contabile cheltuielicare nu au la bazòpera]iuni economice reale,pentru diminuarea taxelor [iimpozitelor datorate labugetul de stat.

|n urma colabor`rii cuANAF - Direc]ia GeneralÀntifraud` Fiscal`, s-au identificat 22 de firme implicate, având sedii \nBucure[ti, Arge[, Teleorman,Giurgiu [i Ilfov. Prejudiciul \nacest caz a fost stabilit la 1,8milioane lei.

Având \n vedere toateaceste dovezi, poli]i[tii ausolicitat 12 mandate deperchezi]ie [i 11 mandatede aducere, acestea fiindpuse \n executare pe 4iunie.

Pentru recuperarea \ntregului prejudiciu,anchetatorii au indisponibilizat 29.000 euro,42.000 lei [i au instituitsechestre asiguratorii pe[apte imobile, dou` terenuri,35 hectare p`dure, 20 autoturisme [i 18 conturibancare.

SSoorriinn AANNGGHHEELL

67 persoane cercetate \n dou`dosare de evaziune fiscal`

Credit foto: Corbis.com

2 Iunie - POLI}IA CAPITALEI

{TIRI

N`rav de... \nchisoare

GGGG IIII RRRR OOOO FFFF AAAA RRRR

D. Nicolae are 62 de ani,dar nu \i arat`. Cel pu]in lanivel de \n]elepciune. Tea[tep]i de la o persoan`,ajuns` la o asemeneavârst`, s` aib` o experien]`de via]` vast` [i s` [tie c`unele gre[eli e bine s` nu le repe]i. D. Nicolae,\ns`, cunoscut de poli]i[ti ca un ho] cu animul]i de vechime \n aceast` „profesie“ delocnobil`, nu a ]inut cont de experien]a, care vine odat`cu vârsta.

Pe 27 mai, a fost eliberatdin \nchisoare, dup` cest`tuse o vreme acolo pentru infrac]iuni de furt.Oamenii legii de la Sec]ia 9 l-au ]inut subobserva]ie, dup` ce a fosteliberat, existând riscul ca

el s` comit` din nou astfelde fapte. {i nu au gre[it. |ndup`-amiaza de 1 iunie,poli]i[tii l-au um`rit\ndeaproape, \n timp cerecidivistul s-a deplasat \ntr-un complex comercialdin Pantelimon. Aici, b`rbatul a furat dou` gen]idin co[urile de cump`r`turiale unor femei, când

acestea nu erau atente.Imediat dup` comiterea

celei de-a doua fapte,poli]i[tii au intervenit [i l-au \nc`tu[at pe ho].Prejudiciul, \n valoare deaproximativ 4000 lei, a fostrecuperat integral, iar D.Nicolae a fost re]inut, dinnou, pentru infrac]iunea defurt.

Nu iese fum f`r` ]ig`ri de contraband`

|n noaptea de 3 iunie, poli]i[tii Serviciului de Investigare a Criminalit`]iiEconomice, \mpreun` cu agen]i de siguran]`

public` ai Sec]iei 16, au reu[it s` opreasc`la timp un transport ilegal de ]ig`ri de contraband`. Astfel, oamenii legii au oprit \n trafic un autoturism, condus de un cet`]ean turc, M. Erden, 27 ani. |n interiorulma[inii au fost descoprite peste 23.000]igarete, f`r` banderole de marcare autohtone.

B`rbatul a fost condus la Poli]ie pentruverific`ri [i declara]ii, iar apoi s-a dispus cercetarea \n stare de libertate. Autoturismul[i ]ig`rile au fost indisponibilizate, pân` ladefinitivarea cercet`rilor.




{TIRI

Ho]ii de anvelope„|n stil mare“, cam a[a

poate fi caracterizat` oband` de ho]i din societ`]icomerciale, destructurat` depoli]i[tii Sec]iei 9. Dosarulinstrumentat de ace[tia cuprinde3 furturi, care totalizeaz` unprejudiciu de 166.000 lei.

Ho]ii s-au axat pe furturile de anvelope TIR,reu[ind s` sustrag` de ladou` firme, 82 de cauciucuri.Bine organiza]i, infractoriiachizi]ionaser` câtevacamionete de transportmarf`, pe care le parcau \nzonele unde urmau sàc]ioneze. |n momentul \ncare stabileau o posibil`]int`, plecau de la domiciliicu ma[inile personale,ajungeau \n zonele vizate,luau camionetele [i d`deauspargerile.

Dup` ce \nc`rcau marfa,se deplasau la adrese -ascunz`tori, unde l`sauprada. Camioneta era parcat`, apoi, \n viitoareazon` de interes, iar ho]iireveneau la casele lor. |nzilele urm`toare, indiviziicùtau cump`r`tori pentrubunurile furate pe {oseauade Centur`.

|n contextul acesta, pe 8iunie au fost puse \n aplicare

patru mandate de aducerepe numele {. Marian, 23ani, G. Marian, 33 ani, P.Robert, 24 ani [i E. Ninel,27 ani. Primii trei au fostdepista]i \n comuneleCozieni, jude]ul Ilfov, [iSine[ti, jude]ul Ialomi]a,fiind re]inu]i pentru furt calificat.

Prejudiciul a fost recuperat \n propor]ie de 40 %.

Maradona a dat un gol taximetri[tilor bucure[teni

Bine\n]eles c` nu este vorba de celebrufotbalist, cu toate c` exist` câteva asem`n`ri\ntre C. Maradona, 25 ani, [i Diego ArmandoMaradona. Amandoi [i-au creat un avantajfolosind mâna - bucure[teanul Maradona agolit mai multe taximetre de bunuri de valoare, iar fotbalistul a dat un gol cu mâna\ntr-un meci celebru de la CampionatulMondial din 1986.

Diferen]a mare este c` ho]ul din Capitalà fost prins, \n schimb Maradona nu, golulfiind validat.

Judiciari[tii Sec]iei 7 au reu[it s` \l identificepe C. Maradona, dup` ce mai mul]itaximetri[ti au depus plângeri la poli]ie,semnalând acela[i mod de operare: untân`r le-a solicitat o curs` pân` \n zona

lacului Plumbuita, din sectorul 2, iar cândau ajuns la destina]ie, au fost deposeda]i detelefoanele mobile sau tabletele, folosite pepost de navigator GPS. Individul a reu[it s`prade, \n acest fel, [ase taximetri[ti.

Dup` mai multe activit`]i specifice,poli]i[tii l-au identificat pe ho] [i adresaunde st`, iar pe 27 mai au efectuat operchezi]ie la domiciliul lui, fiind condus laSec]ia 7. Din verific`rile ulterioare, s-adescoperit c` multe dintre bunurile furateau ajuns la un magazin de amanet de pestrada Lizeanu, sectorul 2.

C. Maradona a fost re]inut pentru cinciinfrac]iuni de furt [i una de tâlh`rie.

RRuubbrriicc`̀ rreeaalliizzaatt`̀ ddee SSoorriinn AANNGGHHEELL


Societatea uman` s-apreocupat permanent deenun]area [i protejareadrepturilor fundamentale aleomului.

Respectul drepturiloromului a devenit în prezentun adev`rat „barometru“ dem`surare a legitimit`]iidemocratice a unor guverne,a programelor unor partidepolitice, a preocup`rilorunor organiza]ii care suntprezente în via]a social`.

Numeroase documenteinterna]ionale au consacratîn decursul timpului respectul drepturilor omului,fundamentându-le ca

principii cu generalitateabsolut`.

La nivel na]ional,respectarea drepturiloromului a devenit un element central al întregiipolitici na]ionale având învedere calitatea Românieide stat membru al structurilor interna]ionale [i europene care promoveaz` drepturile fundamentale.

Pornind de la acestaspect, preocup`rile la nivelna]ional au avut în vedereadoptarea unei legisla]iicorespunz`toare, creareaunui sistem institu]ional

adecvat, precum[i a unor mecanisme procedurale de protec]ie adrepturilor omului.

Astfel, întregulansamblu legislativ,începând cuConstitu]ia, are labaz` protec]iadrepturilor fundamentale aleomului, ca valorisupreme ce trebuie protejate.

În acest sens,conform art. 20din Constitu]ie:„Dispozi]iile

constitu]ionale privind drepturile [i libert`]ilecet`]enilor vor fi interpretate[i aplicate în concordan]` cuDeclara]ia Universal` aDrepturilor Omului, cupactele [i cu celelalte tratatela care România este parte.

Dac` exist` neconcordan]e între pactele[i tratatele privitoare la drepturile fundamentale aleomului, la care Româniaeste parte, [i legile interne,au prioritate reglement`rileinterna]ionale, cu excep]iacazului în care Constitu]iasau legile interne con]in dispozi]ii mai favorabile“.

Organele de poli]ie, caparte a sistemuluiinstitu]ional na]ional, au unrol deosebit de important în procesul de aplicare [irespectare a drepturilor fundamentale ale omului.

Obiectivul fundamental alpoli]iei este punerea în aplicare a legii, standarulprincipal al oric`rei legi fiindrespectul fa]` de drepturilefundamentale ale omului. Într-o societate democratic`,organele cu atribu]ii în aplicarea legii îndeplinesctrei func]ii principale:

- protejeaz` drepturileomului, a[a cum sunt eleenun]ate în Constitu]ie [i înalte acte normative;

- intervin pentru ap`rarea

|ndemn la lectur`


BELETRISTIC~

A ap`rut lucrarea: „RESPECTAREA DREPTURILOR OMULUI |N ACTIVITATEA ORGANELOR DE POLI}IE“, scris` de colectivul de autori format din: prof. univ. dr. Ion Suceav`, prov. univ.dr. Nicolae Purd`, conf. univ. dr. Macarovschi Laura, comisar [ef de poli]ie dr. Roberto{tefan Ababei, insp. pr. de poli]ie Daniela Gavril. Acest material a fost publicat sub egidaAsocia]iei Române de Drept Umanitar \n colaborare cu Direc]ia General` de Poli]ie aMunicipiului Bucure[ti.

drepturilor omului;- ap`r` ordinea public` [i

siguran]a na]ional`. Conform art. 1 din Legea

nr. 218/23 aprilie 2002,privind organizarea [ifunc]ionarea Poli]ieiRomâne, „Poli]ia Român`face parte din Ministerul deInterne [i este institu]ia specializat` a statului, careexercit` atribu]ii privindap`rarea drepturilor [i libert`]ilor fundamentale alepersoanei, a propriet`]ii private [i publice, prevenirea[i descoperirea infrac]iunilor,respectarea ordinii [i lini[tiipublice, în condi]iile legii.“;art. 2 - „Activitatea Poli]ieiRomâne constituie serviciupublic specializat [i se realizeaz` în interesul persoanei, al comunit`]ii,precum [i în sprijinul institu]iilor statului, exclusivpe baza [i în executarealegii.“

Poli]iei îi revine responsabilitatea de a promova cunoa[terea [iaplicarea instrumentelorjuridice interna]ionale [i a

prevederilor legislativena]ionale referitoare la drepturile [i libert`]ile fundamentale ale omului.

Respectarea drepturiloromului de c`tre organele depoli]ie conduce laîmbun`t`]irea [i eficientizarea ac]iunilorprivind rezolvarea [i prevenirea criminalit`]ii [imen]inerea ordinii publice.În acest sens, respectul pentru drepturile omului dec`tre poli]ie este, practic, ocerin]` în aplicarea legii.

Dintre drepturile omuluienun]ate [i ierarhizate îndocumentele interna]ionale([i preluate în dreptulna]ional) un ansamblu dedrepturi prezint` interesspecial în desf`[urareamuncii de poli]ie, cum ar fi:

- dreptul la via]`, la libertate [i la securitateapersoanei; nimeni nu poatefi supus torturii sau la tratamente inumane saudegradante;

- egalitatea în fa]a legii [ila protec]ia egal` a legii, f`r`nicio discriminare;

- dreptul de a nu fi supusla deten]ie [i la arestarearbitrar`;

- prezum]ia denevinov`]ie - pân` ladovedirea acesteia;

- dreptul la ap`rare [i lagaran]iile procesuale [i institu]ionale necesare;

- dreptul la libertatea deopinie [i de exprimare;

- dreptul la libertatea deîntrunire [i asociere pa[nic`.

Modul de exercitare aatribu]iilor de c`tre poli]ieare o influen]` direct`asupra calit`]ii vie]ii persoanelor fizice [i a societ`]ii în ansamblul ei.

Cunoa[terea [irespectarea drepturilor omului în activitateaorganelor de poli]ie contribuie la cre[tereagradului de profesionalism[i etic` în rândul lucr`torilorde poli]ie, precum [i la promovarea unui nivel mairidicat de încredere acet`]eanului în aceast` institu]ie.

PPrrooff.. uunniivv.. ddrr.. NNiiccoolleettaa DDiiaaccoonn


BELETRISTIC~

PPeenntt rruu aa ffaaccee rreevv ii ss ttaa „„PPooll ii ]] iiaa CCaappii ttaa llee ii ““ mmaaii aacccceess iibb ii ll `̀ oo ppuuttee]] ii ddeesscc `̀ rrccaa ggrraattuuii tt

ddee ppee ss ii ttee--uull http://b.pol i t iaromana.roTTrr iimmii ttee]] ii --nnee aaddrreessaa dduummnneeaavvooaasstt rr `̀ ddee ee--mmaaii ll

llaa revistapol i t ie i@gmail .com[[ ii vvee]] ii pprr iimmii oonnll iinnee \\nn ff iieeccaarree lluunn`̀ rreevv ii ss ttaa ..

Primi]i revista „Poli]ia Capitalei“ pe e-mail


DOSARE

Psihologia criminalilor \n serieCei mai periculo[i criminali înserie din istorie [i metodele lor

Cei mai fioro[i [i cei mai interesan]i sunt,desigur, criminalii în serie. Voi prezenta, încontinuare, o clasificare a celor mai sadiciuciga[i.

Mul]i sunt nume necunoscute, figuri sumbre[i incredibil de sadice, pierdute în istorie.

GGiilllleess ddee RRaaiiss s-a n`scut în 1404 [i esteconsiderat a fi precursorul uciga[ului în seriemodern. De Rais a fost c`pitan în armatacondus` de Ioana D'Arc. Ulterior, a fost

acuzat [i, în cele din urm`,condamnat la moarte, pentru torturarea, violarea [iuciderea a zeci, dac` nuchiar sute de copii între 6 [i18 ani. Victimele sale preferate erau b`ie]ii blonzi,cu ochi alba[tri.Potrivit martorilor oculari,Gilles de Rais îi atragea pe

copii în locuin]a sa, dup` care îi viola, tortura, mutila [i omora. De regul`, ejaculape cadavre. Nu se [tie num`rul precis al victimelor pentru c` multe dintre ele au fostarse. Oricum, se estimeaz` c` ar fi fost între80 [i 200. Unii spun chiar 600.

PPeeddrroo AAlloonnssoo LLooppeezz este de departe unuldintre cei mai periculo[i criminali în seriedin toate timpurile. A ucis în jur de 300 persoane. Cunoscut ca Monstrul din Andes,Lopez [i-a \nceput „cariera“ omorând în jurde o sut` de femei indigene din Peru, pân`în 1978. Prins de autorit`]ile tribale, a fostcondamnat la moarte. Un misionar americani-a convins îns` pe indigeni s` îl duc` pe

Lopez la poli]ie. Noroculcriminalului a fost c`, pentrupoliti[ti, uciderea a zeci defemei indigene nu prezentaimportan]`, a[a încât l-aueliberat.

Lopez a plecat înEcuador unde a ucis 3-4 fetepe s`pt`mân`. A fost dinnou prins în 1980, când am`rturisit c` a omorât în

total peste 300 de oameni. Politi[tii nu l-aucrezut pân` când o inunda]ie a scos laiveal` una dintre gropile comune undeLopez î[i îngropase o parte din victime.

JJooaacchhiimm KKrroollll s-a n`scut în 1933 [i a fostun ucigas în serie [i canibal de origine german`, cunoscut [i ca Ruhrkannibale sauDuisburger Menschenfresser. A fost condamnat

pentru 8 crime, îns` arecunoscut 13. Obi[nuia s`-[i taie victimele în buc`]i[i s` le conserve în frigider,pentru a economisi baniicare i-ar fi dat pe carne,dup` cum a m`rturisit criminalul. În aprilie 1982,dup` un proces care a durat151 de zile, Joachim Kroll a

fost condamnat la închisoare pe via]`... maiprecis la închisoare pe nou` vie]i. În 1991,criminalul a murit în urma unui atac de cord.

AAllbbeerrtt FFiisshh s-a n`scut în 1870. Cunoscut [ica Gray Man, Vârcolacul din Wysteria [i

Vampirul din Brooklyn, el amolestat peste 100 de copii- dup` spusele sale - [i afost principal suspect înpeste 5 cazuri de crim`. Fisha recunoscut trei dintrecrimele descoperite depoli]ie [i a m`rturisit c` ar fi\njunghiat alte dou` persoane. Lui Fish îi pl`cea

s` bea sângele victimelor, s` le taie [i s`m`nânce diferite p`r]i din corpul acestora. Afost judecat [i executat.

HHeennrryy LLeeee LLuuccaass a m`rturist c` a ucisaproape 3000 de oameni. Poli]ia a înfiin]ato unitate special` care s` se ocupe strict de

descoperirea adev`ruluireferitor la crimele lui Lucas.Pân` la urm` s-a constatatc` era vorba de aproximativ100 de victime, pe care lemasacrase cu ajutorul unuicomplice: Ottis Toole.

Multe alte cazuri demor]i neelucidate au fostini]ial închise crezându-se c`

GGiilllleess ddee RRaaiiss

AAllbbeerrtt FFiisshh

HHeennrryy LLeeee LLuuccaassPPeeddrroo AAlloonnssoo

LLooppeezz

JJooaacchhiimm KKrroollll


DOSARE

victimele au fost ucise de Lucas. Ulterior, s-adovedit c` nu era a[a [i c` m`rturisirile luierau doar o modalitate de a se juca [i de apune poli]ia pe drumuri. Lucas a fost ini]ialcondamnat la moarte, ulterior pedeapsa i-afost comutat` la închisoare pe via]`. În2001, Henry Lee Lucas a murit în închisoaredin cauze naturale.

BBrruunnoo LLuuddkkee s-a n`scut în Germania [i aînceput s` ucid` în 1927 când avea doar 18ani. A luat via]a a 85 de femei. De abia întimpul celui de-al Doilea R`zboi Mondial,Ludke a fost prins de poli]ie pentru c` a

agresat sexual o fat` [i, pentru asta, a fost sterilizat.Dar asta nu l-a împiedicat s`continue s` atace femei, pe care le viola [i apoi lestrangula sau le \njunghia.

A fost prins din nou în1943. Înainte de proces,Ludke a fost declarat nebun[i internat într-un spital

psihiatric. Acolo, medicii i-au f`cut tot felul deexperimente teribile. În 1944, a fost ucis prininjec]ie letal`, testat` pe el pentru prima dat`.

AAnnddrreeii CChhiikkaattiilloo este faimosul M`celar dinRostov care a ucis 53 de femei [i copii întreanii 1978 [i 1991. Victimele lui erau, în general, persoane f`r` ad`post care vie]uiaupe lâng` calea ferat` [i sta]iile de autobuz.Crimele sale au fost neobi[nuit de violente.

El î[i \njunghia victimele înnenum`rate rânduri pânèra satisf`cut complet.Criminalul nu putea ajungela orgasm decât în acestmod. În 1990, a fost prinsde poli]ie [i a recunoscut 56de crime, îns` trei nu auputut fi dovedite. A fost condamnat la moarte. În

februarie 1994, Andrei Chikatilo a fost executat printr-o singur` împu[c`tur` înceaf`, dup` ce pre[edintele rus Boris El]in i-a refuzat ultimul apel la clemen]`.

RRiicchhaarrdd TTrreennttoonn CChhaassee s-a n`scut în 1950.Supranumit „Vampirul din Sacramento“, el aomorât [ase oameni din California, în decursde o lun`. Criminalul obi[nuia s` bea sângelevictimelor sau chiar s` m`nânce cadavrele.

Conform declara]iilor sale, „Vampirul dinSacramento“ a comis cele [ase crime pentrua-i preveni pe nazi[ti s`-i transforme sângeleîn praf, printr-o otrav` pe care nazi[tii ar fipus-o în detergentul de vase.

Pe 29 decembrie 1977,Chase a f`cut prima victim` -Ambrose Griffin, un inginerde 51 ani, tat` a doi copii.Urm`toarea victim` a luiChase a fost Teresa Wallin.Femeia era îns`rcinat` în treiluni. Dup` ce a omorât-o,Chase a f`cut sex cucadavrul ei, a mutilat-o [i af`cut baie în sângele victimei.

Pe 8 mai, Chase a fost g`sit vinovat decrim` de gradul întâi, [i a fost condamnat lamoarte, prin gazare. Pe 26 decembrie,Chase a fost g`sit mort în celula sa. În urmaautopsiei, s-a stabilit c` asasinul s-a sinucisprintr-o supradoz` de antidepresive pe carele p`strase de câteva s`pt`mâni.

JJeeffffrreeyy DDaahhmmeerr a ucis între 1978 [i 1991cel pu]in 17 persoane - b`rba]i [i bìe]i.Criminalul se face vinovat de sodomie,necrofilie, dezmembrare a victimelor [i canibalism. Dahmer a comis prima crim`

când avea 18 ani, ucigândun autostopist. Criminalul l-ainvitat pe Hicks acas` la el,dup` care l-a omorât,motivând c` nu voia ca victima s`-l p`r`seasc`.

În 1988, a fost arestatpentru c` a încercat s` fac`sex cu un bìat de 13 ani,din Milwaukee. Dup` zece

luni, Dahmer a fost eliberat pe motiv debun` purtare. Odat` ie[it din inchisoare,asasinul [i-a continuat seria de crime, care aîncetat în 1991, când a fost arestat din nou.Politi[tii au g`sit 15 cadavre în casa lui,dezmembrate [i depozitate în diferite locuri.Scalpurile victimelor erau depozitate în closet, iar capetele în frigider. Criminalul afost condamnat la 937 ani de închisoare,îns` a murit ucis de alt de]inut.

DDaannaa MMIIHHAALLAACCHHEE

BBrruunnoo LLuuddkkee

RRiicchhaarrdd TTrreennttoonnCChhaassee

AAnnddrreeii CChhiikkaattiilloo

JJeeffffrreeyy DDaahhmmeerr

-- vvaa uurrmmaa --


VULNERABILIT~}I

Pentru a atinge acest obiectiv „m`re]“,expansionist, pentru a se impune pe planna]ional, zonal sau interna]ional, fundamentali[tii au pus în circula]ie câteva„teze“ radicale, cum ar fi: aplicarea strict`, învia]a cotidian`, a preceptelor Coranului;purificarea etnic`; impunerea principiilorsectelor prin metode pa[nice sau violente;revendic`ri teritoriale pe baza unor a[a-zisepierderi de propriet`]i individuale. Pentru afi considerat un islamist (musulman) credincios, orice muritor care crede în Corantrebuie s` spun`, „din suflet“, în arab`: „Nuexist` un alt Dumnezeu decât Allah [iMahomed care este proorocul sù“. Acestecuvinte au fost scrise [i pe drapelul verde allui Samil Ba[aev, organizatorul ataculuiterorist de a Bucsnousk, anun]ând apari]iaunei noi organiza]ii islamiste. Paradoxal estefaptul c` islamismul, la fel ca [i celelaltereligii, propov`duie[te nonviolen]a, iubireafa]` de aproapele tù, cìn]a. |n locul acestor precepte, sau cum ne arat` faptele,(Djihadu Râzboiu sfânt) este purtat -con[tient sau nu - cel mai adesea, prinforme [i cu mijloace de lupt` violente.

Obliga]ia comunitar` prin excelen]` estedjihadul, termen tradus de obicei prin „efort“,„lupt`“. No]iunea a fost adaptat` la dogmareligioas`, c`p`tând sensul de „efort depuspe calea lui Allah“. Ideea de „r`zboi sfânt nueste o descoperire a Islamului. Ca precedentepot fi amintite r`zboaiele israelite, în careJahve i-a înarmat pe credincio[i s` lupteîmpotriva necredincio[ilor, sau r`zboaieleduse de bizantini, când bazileul f`cea r`zboiîn numele lui Dumnezeu sau al FecioareiMaria. |n ce prive[te lumea musulman`, ideeas-a n`scut în vremea lui Mohamed. |n procesul de trecere de la Profetul avertizator,la Mekka, când practic` metoda convingerii,la profetul înarmat, la Medina, când predic`lupta armat` împotriva necredincio[ilor.

Dat` fiind complexitatea societ`]ii musulmane, aflat` dup` secolul al Vll-lea înplin` expansiune, ideea de djihad a c`p`tatsensuri noi.

Viorel Panaite propune o tipologie a djihadului ce poate fi aplicat` [i în lumea

contemporan`: (1) Djihadul major se refer`la modalit`]ile de înt`rire a credin]ei [i aredou` forme de manifestare: djihadul moral -militeaz` pentru lupta omului împotrivapasiunilor [i dorin]elor trupului [i pentrueducarea semenilor s` promoveze binele încomunitate - [i, djihadul spiritual, promovatde mistici; (2) Djihadul minor se aplic` înrela]ia cu necredincio[ii. Desf`[urat în interiorul comunit`]ii, militeaz` pentru combaterea tuturor elementelor ce oamenin]` (rebeli, aposta]i), iar în exterior iaforma luptei cu necredincio[ii. Atunci cândeste defensiv, este o datorie a întregii comunit`]i. Stimulentele djihadului sunt atâtde ordin material, cât [i religios: promisiuneaParadisului.

|n ultimii ani, musulmanii, în num`r mare,s-au întors spre religie, cùtând o solu]ie îndogmele ei. Rena[terea islamic` este asociat`de societ`]ile ne-islamice cu valul de terorism ce zguduie lumea contemporan`.Islamul este v`zut ca o surs` de proliferarenuclear`, de terorism [i de imigran]i. Cincistate, dintr-un total de [apte, sunt consideratea fi teroriste, iar ele sunt musulmane. Lanivelul mentalului occidental, tendin]eleagresive ale Islamului au fost asociate cudogma islamic`. Contextul rela]iilor, deseorifurtunoase, dintre islam [i cre[tinism afavorizat aceast` asociere. Islamul este civiliza]ia care, timp de secole, a amenin]atEuropa [i întreaga civiliza]ie occidental`.

|n Orientul Mijlociu, terorismul nu estepromovat de religia islamic`, cauzele luig`sindu-se în sfera politicului. Apari]ia statului Israel, ce a beneficiat de un considerabil sprijin occidental, [i dispari]ia

Terorismul interna]ional



VULNERABILIT~}I

Palestinei au determinat g`sirea unor noimodalit`]i de confruntare. Inexisten]a unuistat palestinian, care s` de]in` o armat` oficial`, capabil` s` duc` un r`zboiconven]ional, a favorizat apari]ia [i proliferarea grup`rilor teroriste. Povesteadespre existen]a lini[tit`, distrus` în 1948, adevenit element central în via]a palestinienilor[i motiva]ie pentru cei din taberele de refugia]i ca s` participe la ac]iunile întreprinse de diverse grup`ri.

Apogeul institu]ional este atins în 1964,când ia fiin]` Organiza]ia pentru EliberareaPalestinei (OEP), o organiza]ie-umbrel`alc`tuit` din 8 mi[c`ri de rezisten]`.Evenimentul nu marcheaz` [i acordul unanimal celor opt în privin]a ideologiei [i strategiei.

Ca urmare a modalit`]ilor [i surselor de finan]are. OEP devine terenul de confruntare a statelor rivale din OrientulMijlociu (Siria [i Irak). Lupta din interiorulOEP se decide, în 1969, în favoarea grupului Fatah, condus de Yaser Arafat, careadopt` diploma]ia ca mijloc de abordare aproblemei palestiniene.

Calea aleas` de Arafat nu a fost acceptat`de Abu Nidal [i de radicali, propunând înschimb modalit`]i violente de ac]iune. Adeptal ideologiei ba'athiste - problema palestinian` face obiectul politicii întregiilumi arabe - [i motivat de promisiuneaChinei c` îi va oferi 17 milioane de dolari [isprijin financiar, Abu Nidal începe, din 1972,s`-[i organizeze propria grupare. |n perioada1972-1983, beneficiaz` de sprijinul Irakului;între 1983-1987, de al Siriei, iar dup` 1987,Abu Nidal se stabile[te în Libia. Paralel cuac]iunile militare îndreptate împotrivaisraelienilor [i fo[tilor tovar`[i (prea) modera]idin OEP, Abu Nidal realizeaz` [i o impresionant` avere din sponsoriz`ri (Siria,Irak, Libia), din [antaje sau vânz`ri de arme.Afacerile ilegale le legitimeaz` prin luptapentru cauza palestinian`.

|n politica occidental` se consider` c`statele democratice nu ar trebui s` aib`probleme cu statele islamice, ci doar cu islami[tii violen]i [i cu organiza]iile islamistede tip terorist. Condi]iile în care au ap`rutaceste grup`ri extremist-teroriste sunt, îngeneral, identice cu cele în care au debutat,

pe scena politic` a ]`rilor-mam`, organiza]iilede tip mafiot: explozia [omajului, lipsurilemateriale, degradarea vie]ii sociale, debusolarea omului de rând în fa]a orânduielilor impuse de guvernele aflate laputere. Deosebirea const` în aceea c` labaza doctrinei fundamentali[tilor se afl` preceptele religioase.

Mul]i cercet`tori [i anali[ti, ca s` nu maivorbim de reporteri [i politicieni, par s` vad`dezvoltarea terorismului islamic din ultimuldeceniu ca pe un fel de „nou terorism“. |ntr-adev`r, perspectiva cooper`rii întrediferitele mi[c`ri [i grupuri islamice pare s`se fi îmbun`t`]it în ultimul deceniu [i înmod deosebit în ultimii ani. Exist` un num`rde motive pentru a justifica aceast` teorie,cel mai important fiind c`derea UniuniiSovietice. Destr`marea URSS a fost v`zut`de islamici ca o victorie asupra „RegatuluiDiavolului“- o victorie care reprezint` unadev`rat simbol [i o mostr` a viitoarei victorii globale a islamismului.

La zece ani dup` succesul islamic dinIran, r`zboiul împotriva Uniunii Sovietice afost v`zut de c`tre islamici ca un nou stagiu al r`zboiului global dintre Islam [i cultura vestic`. Revolu]ia iranian` a asigurat un model revolu]ionar pentrusuni]i, ca [i pentru shii]i, chiar dac` grupurile islamice sunite au avut multe rezerve în privin]a con]inutului acestuimodel. C`derea URSS a simbolizat nu numaio victorie, dar ar servii [i ca o rememorare a existen]ei unei „conspira]ii globale împotriva Islamului“.

AAddrriiaann VVLLAADD

-- vvaa uurrmmaa --


CORESPONDEN}~

Scrisori de mul]umire

A[ dori s`transmit mul]umiriurm`torilor poli]i[ti de laSec]ia 6: insp. pr. G.Nicu[or, ag. [ef adj. T. Dan,ag [ef adj. G Dorin, ag. [efpr. M. Daniel.

|n ziua de 21 mai a.c. mi-amuitat noul meu smartphone\n taxiul cu care am c`l`toritde la aeroport pân` lahotel. Unul dintre oaspe]iihotelului mi-a fost de mare

ajutor, pentru c` a mers cumine la poli]ie s` explicaceast` situa]ie. Deoarecetelefonul meu are instalatò aplica]ie special`, \l poturm`ri [i localiza, astfel\ncât to]i am putut vedeaunde se afl`.

Dup` o or` [i jum`tate,poli]i[tii l-au putut opri petaximetrist [i, astfel, mi-amrecuperat telefonul. Echipade poli]i[ti de la Sec]ia 6 a

f`cut tot ce a putut pentru am` ajuta. Nu am mai primitpân` acum un asemeneaajutor din partea cuiva.Felicit`ri tuturor ! Nu am sùit niciodat` aceast` zi. Deacum \ncolo, voi spunetuturor c` pot avea\ncredere \n români [i c`sunt, \ntr-adev`r, oamenibuni.

Salut`ri prietene[ti,

BBoouukk HH..DDiirreeccttoorr MMaannaaggeerr

Bun` ziua,

ConducereaInspectoratului {colar alMunicipiului Bucure[ti vàdreseaz` cele mai sinceremul]umiri pentru sprijinulferm pe care l-a]i acordatinstitu]iei noastre pe totparcursul desf`[ur`riiOlimpiadei Na]ionale deMatematic`, edi]ia 66, organizat` de Ministerul

Educa]iei [i Cercet`rii{tiin]ifice [i Inspectoratul{colar al MunicipiuluiBucure[ti.

}inem s` eviden]iemimplicarea permanent` [iprofesionalismul angaja]ilorinstitu]iei dumneavoastr` \ncoordonarea [i desf`[urareaactivit`]ilor din perioada 6-10 aprilie 2015 [i faptul

c` tuturor participan]ilor -elevi [i profesori - le-a]iasigurat condi]ii deosebite,care le-au permis s`petreac` zile de neuitat subnumele distinc]iei [i al rafi-namentului intelectual.

Cu deosebit`considera]ie,

IInnssppeeccttoorr ggeenneerraall [[ccoollaarrIIoonneell FFlloorriiaann LL..

C`tre domnul director general al DGPMB, Voicu Mihai Marius

SubsemnataRamona D., domiciliat` \nBucure[ti sector 2, \n datade 13 februarie 2015 amfost victima unei infrac]iunide tâlh`rie, când un drogatmi-a pus la gât un ciob, m-a

amenin]at c` m` taie [i mi-a luat telefonul mobil.Dup` câteva minute, am fostcontactat` de judiciari[tii dela Sec]ia 6 Poli]ie, care mi-auspus c` au prins autorul [imi-au restituit telefonul.

Doresc s` mul]umescechipei de poli]i[ti, cei careau re]inut infractorul, iar pedvs. v` rog, \n calitate decet`]ean, s` lua]i m`suri de recompensare a poli]i[tilor.

V` mul]umesc!

Domnule director,



PREVENIRE

Concursul de fotografii din Greenville:

Poli]ist „atârnând“ \n timpul nop]ilor albe

|n Greenville, un ora[ din Carolina deNord se organizeaz` lunar un concurs defotografie. În iunie a fost desemnat`câ[tig`toare cea care îl prezint` pe poli]istulSed Ted Sauls, „atârnând“ cu tinerii dinzon`, în timpul „Nop]ilor albe“.

Greenvile este un ora[ localizat în regiuneade est a Carolinei de Nord, în interiorulcoastei, cu o popula]ie cu pu]in peste89.000. Ora[ul g`zduie[te [coala Brody deMedicin` a Universit`]ii Carolinei de Est(ECU). Comunitatea este, în mare parte, caucasian`, american`, african` [i hispanic`.

Condus` de Ted Sauls, [eful interimar,Departamentul de Poli]ie din Greenvile sepreocup` pentru cre[terea siguran]eicet`]enilor [i a calit`]ii vie]ii, în parteneriatcu to]i oamenii din comunitate, prevenindcrimele, cu onoare [i integritate. A avea ofor]` poli]ieneasc` care este divers` [ireprezint` comunitatea, este o prioritatepentru Sauls. De asemenea departamentulpune valoare - in perspectiv` - pe angaja]iicivili, în special în cazul departamentului deinformare public`.

În efortul de a m`rii implicarea comunit`]ii, departamentul de poli]ie dinGreenvile a sus]inut anual evenimentul„Noaptea alb`“, dar recent si-a schimbatfocalizarea de la a face comunitatea s` participe la evenimentul departamentului, la

participarea departamentului la evenimentele comunit`]ii. Peste 20 decomunit`]i din cartierele din Greenvile, î[isus]in propriile evenimente, iar poli]i[tiiviziteaz` in timpul evenimentelor, mai multelocuri. În parteneriat cu o biseric` local`,departamentul a fost in stare s` furnizeze500 de dolari pentru fiecare cartier, pentru aajuta la costurile mânc`rii [i a altor ajutoare.

„Noaptea alb`“ este ]inut` pentru amen]ine controlul cartierelor, zice Sauls.Comunitatea noastr` a îmbr`]i[at aceast`ideee.

|n fotografia câ[tig`toare, Sauls atârn` de„barele de maimu]`“ dup` ce a r`spuns pozitiv provocarii lansate de tinerii dinfotografie. El zice c` a fost atras de ei, atuncicând a realizat ca sunt singurii copii care sejoac` afar`, în timp ce to]i ceilal]i copii erauocupa]i s` se joace la jocul „18 Wheeler“ ,sponsorizat de Departamentul de Poli]ie. „Eiau început s` m` instige [i nu au crezut c` os` o fac“, râde el. De[i are mai mult de 18ani de experien]` în munca legii, în Greenvile[i a participat la sedinte cu demnitari locali,inclusiv membrii ai consiliului [i primarul,Sauls a îmbr`]i[at provocarea: „Telul meueste de a aduce o not` comic` evenimentului“.

Evenimente ca „Noaptea alb`“ sunt foarteimportante, nu numai pentru comunit`]i, dar[i pentru ofi]erii în[i[i. „Trebuie s` ie[im maides la evenimente“ a zis Sauls. Desi„Noaptea alb`“ este o noapte important` \nGreenvile, Sauls se asigur` c` mai multelocuri ofi]erii nu se opresc acolo. „Avemmulte programe pentru tot anul. Avem PAL (Politia Athletic League) [i Academia„Tinere]ii“. Avem, de asemenea, ofi]eri careparticip` la programul civic „Liaison“, carerepartizeaz` un ofi]er în zona cartierelor [i a[colilor care îl cer. Ofi]erii no[tri merg în[coli private [i interac]ioneaz` cu elevii.

TTrraadduucceerree ddee CCrriissttii TTÎÎLLCCIIUU

O escroac` dat` \n urm`rire pe ]ar` a fost prins`

la Bra[ov cu ajutorul uneib`trânele

În diminea]a zilei de 18 noiembrie 2000,în jurul orei cinci, poli]i[tii Sec]iei 5 dinmunicipiul Bra[ov au ridicat-o din pat peMariana Constantin, în vârst` de 44 ani, dinBucure[ti.

Ei nu [tiau, la ora aceea, c` tocmai aure]inut o urm`rit` general, cùtat` pentruîn[el`ciune, furt [i fals de identitate. MarianaC. fusese dat` în urm`rire pe ]ar` de c`treIPJ Cluj, dup` ce mai mul]i pacien]i aiSpitalului Jude]ean au reclamat faptul c` aufost min]i]i [i jefui]i de doctori]a care îi luaseîn îngrijire.

Locotenentul Narcisa O. de la Sec]ia 5Poli]ie Bra[ov spune c` Mariana C. avea ometod` de operare extrem de simpl` [ibazat` pe credulitatea oamenilor simpli. Eaî[i racola victimele din rândul pacien]ilor dinFoc[ani, Slobozia, Cluj [i Spitalul Floreascadin Bucure[ti. Se prezenta ca doctori]` [i lepromitea c`, dup` externare, îi va trata ladomiciliu. Le câ[tiga încrederea cu un zâmbet larg [i o mângâiere [i se împrietenearapid cu bolnavii. Odat` intrat` în casa lor,punea ochii pe obiecte de valoare. Le fura [idisp`rea. Era imposibil de g`sit, deoarecenumele era fals, iar ca medic nu figura penicìeri din simplul motiv c` nu a absolvitnici o facultate de medicin`.

Plângerile depuse de p`gubi]i le-au dat

mult de furc` poli]i[tilor, care, în afara semnalmentelor, nu aveau alte date despreescroac`. Cu dou` s`pt`mâni în urm`, îns`,bucure[teanca a început s` ac]ioneze înBra[ov. Prezentându-se drept doctori]` [iaplicând metoda ei f`r` gre[ pân` aici,Mariana C. a ajuns în casa unei b`trânele cetocmai fusese externat` din SpitalulJude]ean. B`trânei i s-a p`rut dubios comportamentul „doctori]ei“ care s-a instalatîn cas` de parc` acolo se n`scuse. A[a c` aanun]at poli]ia.

Mai ceva decât comisarulMaigret

O bunicu]` inofensiv` din ora[ul Penza(Rusia occidental`), supranumit` „MissMarple“ de c`tre cotidianul „Izvestia“, a permis arestarea unor criminali gra]ie uneiprezen]e deosebite de spirit [i unei memoriivizuale ie[ite din comun. La fel ca celebraeroin` a Agathei Christie, Miss Marple,bunicu]a a sim]it c` ceva nu este în regulàtunci când a remarcat doi b`rba]i careintrau în liftul blocului sù. Ea s-a apropiatrapid, solicitându-le prezentarea actelor deidentitate. Unul dintre ace[tia [i-a deschislivretul militar vreme de câteva secunde,înainte de a-l b`ga înapoi în buzunar. Acesteclipe i-au fost suficiente vajnicei bunicu]epentru a re]ine nu numai numele [i prenumele individului, dar [i locul [i dataeliber`rii, relateaz` „Izvestia“.

În ziua cu pricina, un vecin al b`trânei,directorul adjunct al pie]ei centrale aora[ului, a fost ucis în scara imobilului.Imediat dup` ce a aflat de comiterea crimei,b`trâna a furnizat toate detaliile re]inute,înso]ite de o descriere aproape perfect` acelor doi indivizi. Ace[tia au fost aresta]i depoli]ie, care a descoperit la domiciliul lor oimportant` cantitate de arme...

Sp`rg`torii de automate, desfigura]i, au umplut spitalele

Georges este un tip micu] de statur`, darcu o minte dat` naibii de ascu]it`. {i la

Cum s` ne ferim de infractori?-- uurrmmaarree ddiinn nnuumm`̀rruull

ttrreeccuutt --



PREVENIRE

serviciu, [i acas` cultiva o dezordine cumplit`care este de fapt un soi de ikebana obiectual.Cel pu]in apartamentul poate trece oricânddrept laborator de alchimie. Umbl` [leamp`tca [i mediul pe care îl cultiv`, dar estede[tept! Foc de de[tept. Altfel nu l-ar toleranimeni în slujb`. Are solu]ii [i rezolv`ri pentru orice, la orice or` din zi sau noapte,dar inven]ii! Este un mic geniu [i toat`lumea [tie asta [i apeleaz` la el.

Sose[te vestea c` se fur` bani din caseteleautomatelor. C` exist` fel de fel de automate:de oferit ]ig`ri ori sandwich-uri, de servitcafea sau bùturi r`coritoare, de livrat bomboane, ciocolat`, gum` de mestecat sauchiar [i sex sub form` de filme porno, sexy[i obiecte de sex-shop.

Multe din ele erau concepute de Georges[i l-a durut tare vestea c` i se [utesc baniidin automate. „Dac`-i pe a[a, las' pe mine!“[i s-a pus pe treab`. Lucra [i râdea. Dup`câteva zile, noul sistem antifurt se fabrica înserie, iar dup` alte zile a fost montat laautomatele micu]ei localit`]i.

Sluis este un or`[el care num`r` abia 2200de locuitori [i se afl` între Belgia [i }`rile deJos; era de mirare pentru strìnii în trecereparticularitatea a[ez`rii: Sluis-ul era plin desex-shop-uri. Aici g`se[ti tot ce-]i trece prinminte în acest domeniu. Îns`, în special,oferit de automate.

De furat, se fura foarte simplu: cu cheipotrivite descuiau capacul protector, apoi cuo [urubelni]` înl`turau un perete separator[i aveau acces la caseta în care se adunaumonedele. Trebuiau introduse ambele mâinipentru a deschide cutia [i opera]iunea setermina. Multe din automate de]ineau filmesexy [i porno sau obiecte folosite în amor [iele erau primele care se umpleau cu bani.Tot ele au fost [i cele care au dat primelevictime.

Primul g`sit a fost un tân`r de 25 ani. Sezvârcole[te pe jos, ]ipând de mama focului.Din nas îi curge sânge [i un obraz începe sì se învine]easc`.

Dus la spital, s-a l`murit misterul: dorises` fure banii unui automat. Ca [i în alte d`]i,îns`, în momentul în care a apucat cuambele mâini caseta, ceva i-a scuipat în ochiun lichid ustur`tor. Aproape simultan dintr-un perete s-a desprins, zvâcnind scurt,o bar` dur` ce l-a pocnit în plin` figur`.

Ca tacâmul s` fie complet, un soi de furculi]` i s-a înfipt în mâini, zgârâindu-l profund. Nici n-a apucat s` schi]ezeretragerea mâinilor [i o desc`rcare electricì-a pus capac.

Pân` seara, în spital ajunseser` 9sp`rg`tori, pe care televiziunea local` deja îipopulariza. În decurs de o s`pt`mân`, sistemul antifurt a f`cut ravagii [i amatoriide [terpeliri u[oare au oftat neputincio[i.

Dac` a]i fost victima unui furt a uneitâlh`rii, nu r`mâne]i pasivi. Da]i dovad` decuraj [i fugi]i dup` ei, urm`ri]i-i pân` vor fiprin[i [i, de ce nu, imobiliza]i-i!

Doinea C. a prins un ho]Într-o zi din luna ianuarie 2001, Doinea C.

a reu[it s` prind` un b`rbat care încercases` p`trund` în locuin]a ei. În timp ce eaf`cea cur`]enie, a v`zut ho]ul la poart`, apoiacesta a p`truns în curte, a studiat geamurile casei, a încercat s` deschid` u[ade la pod [i la urm` a spart geamul cu opiatr`. Surprins la apari]ia proprietarei imobiliului, infractorul a luat-o la fug`. DoinaC. a mers pe urmele fugarului, în ciuda celor72 de ani cât avea atunci. Ea a reu[it sòpreasc` un [ofer [i a plecat cu acesta înurm`rirea individului pân` l-au prins [i predat poli]iei.

Bravo, stimat` doamn`!

-- vvaa uurrmmaa --

TTrraaiiaann TTAANNDDIINN


PREVENIRE


AAlleexxaannddrruu MM.. PPrreeddeessccuu afost un alt etalon al poli]i[tilorbucure[teni, anterior PrimuluiR`zboi Mondial. N`scut \n anul1870 \n comuna arge[ean`Cepari, a fost licen]iat \n dreptla Bucure[ti, „unul din cei maieminen]i studen]i aipromo]iei sale“. Datorit`reformei lui Vasile Lasc`r afost numit poli]ai la C`l`ra[i,apoi poli]ai clasa I la Pite[ti,„permutat la Turnu Severin,spre a organiza poli]ia deacolo“. O vreme, Predescu afost inspector \n P.P.C., darmeleagurile natale l-au chematmereu [i a ajuns poli]ai alora[ului Pite[ti, func]ie \n carea \ncetat din via]` \n floareavârstei, \n 1917. A l`satamintirea unui „poli]ist de elit`,pe care voca]iunea [i dragosteameseriei [i nu \mprejur`rilel'au ridicat acolo“. A fost „unuldintre cei ce au cinstit [i ridicatprestigiul breslei, fiind apreciat[i stimat de [efi pentru calit`]ilelui ne\ntrecute de vrednic [ipriceput slujba[, iubit [irespectat de subalterni, pentrucari era un pilduitor [i unsf`tuitor de fiecare clip`“. El„va r`mâne vecinic o icoan`vie [i o pild` de imitat pentrumunca, devotamentul [i priceperea cu care [i-a \ndeplinit\ntotdeauna datoria“.

GGhheeoorrgghhee EEmm.. MMoo]]`̀]]eeaannuu era\n 1922 [eful InspectoratuluiIV de poli]ie din Bucure[ti.N`scut \n 1880, era absolvent

al Facult`]ii de Drept, iar \n1907 intrase \n Baroul Ilfov. |n1912 a primit s` fie inspectorulpoli]ienesc al culorii de Alb. Erasocotit un poli]ist cu o bogat`cultur ̀general̀ [i de specialitate,cu spirit organizator, cu untact des`vâr[it de care d`deazilnic dovad` \n rezolvareaproblemelor dificile, „cari fac

din d-sa unul din elementelede elit` ale poli]iei noastre“.|n timpul ocupa]iei a r`mas \nBucure[ti.

AAnnttoonn SStt.. PPooeennaarruu,, a fostconsilier al |naltei Cur]i deCasa]ie, intrând \n poli]ie \n1920, \n urma decesului luiPetre Mirto, devenind apoisubdirector al P.P.C., unde eraspecial \ns`rcinat cu eliberareapa[apoartelor. A fost „un omm`runt, cu o figur` ce pierdeala prima examinare. O fa]` \naparen]` calm` cu ochi deburghez tihnit“. A r̀ posat \n 1931.

VViiccttoorr BBuurrssaann,, fost inspector\n P.P.C. „|nc` unul din falangavechilor poli]i[ti ce au [tiut aiubi [i a face respectat` breaslapoli]ieneasc`, disp`rut dintre

noi“. A fost un „om de aleas`cre[tere“ [i a p`strat leg`turicu Poli]ia Capitalei chiar dup`pensionare, fo[tii camarazi [isubordona]i „punând la contribu]ie vasta sa experien]`poli]ienesc`“. Conducând cucinste Serviciul Pa[apoartelor,„Poli]ia Capitalei n'a avut s`\nregistreze tenebroasele afacerice au ilustrat prefecturile altorora[e“.

Dup` o via]` de munc`, \n1935 poli]i[tii de la Capital` l-au s`rb`torit pe chestorulAlexandru „Bubi“ Panopol,fostul [ef al ServiciuluiCircula]ie, care „[i-a regulatdrepturile de pensie“. Larestaurantul „Splendid“ aufost prezen]i prefectul poli]iei,Gabriel Marinescu, care a luatloc \n centrul mesei decoratecu flori [i ghirlande de brad [ifunc]ionari superiori din P.P.C.|n timpul banchetului „a domnitcea mai cald` \nsufle]ire“, seriacuvânt`rilor fiind deschis` deGabriel Marinescu, cel care aridicat primul pahar de [ampanie.|n câteva cuvinte c`lduroase aevocat „spiritul de camaraderie[i stim` reciproc` ce trebuies` domneasc` \n orice institu]iune, dar mai cuseam` \n poli]ie“, ad`ugând:„Dac` legea este ne\ndurat`[i cere dup` un anumit timpca slujba[ul s` p`r`seasc`cadrele active, asta nu\nseamn` c` legea poate s`-lsmulg` din inima institu]iei, a[efilor [i a camarazilor s`i“.Au fost prezen]i: secretarulgeneral al P.P.C. (AnibalStoenescu), [eful Poli]iei Sociale(chestorul Vasile Parizianu),inspectorul general de poli]ieVintil` Ionescu, directorul personalului (Raliu Georman),Eugen Negulescu, subdirector\n D.G.P. comandantul

FILE DIN TRECUTUL FILE DIN TRECUTUL POLI}IEI CAPITALEIPOLI}IEI CAPITALEI

Florin {INCA

O institu]ie este, \n definitiv, rezultanta oamenilor

ISTORIA LA ROTATIV~


... Vasile Lasc`r \nc` main`d`jduia s` fac` din poli]ie a doua

magistratur`, cum visa s` fac` din \ntreagaadministra]ie a ]`rii.

” ”

Regimentului de jandarmi(col. {tefan Mladin), comandantul gardienilor (col. Dimiu), [eful de cabinetal prefecturii poli]iei (mr. D. Constantinescu),medicul [ef al gardienilor(Titel Petrescu), [efulSiguran]ei Capitalei (chestorulGeorge Botez), [eful Poli]ieiAdministrative (chestorul C. Georgescu), chestorii desectoare (V. Da[chevici, Gh.Mo]`]eanu, mr. Gic` Bunescu,Gh. St`nescu), comandantuladjunct al gardienilor (lt. col.{tef`nescu), [efulcontabilit`]ii (Take Ol`ra[u),[eful controlului strìnilor(Eugen Cusin), secretarulchesturii de albastru (inspectorul Emil Jagolni]a),[eful Biroului Popula]iei (mr. Constantin Or`[anu),inspectorii G. Mateescu [iEugen Clon]a de la ServiciulCircula]iei, [eful personalului(P. Tomescu), [eful Serviciilorexecu]iunilor silite [i al procedurilor (J. Pallada), [efulPoli]iei Sinaia (N. Athanasiu),fostul [ef al Siguran]eiCapitalei (Stan Vrânceanu),ziari[tii Val. Mardare [i A.Dumbr`veanu. To]i cei prezen]iau acordat proasp`tului pensionar autografe pe ocoal` mare, care s-a p`stratpân` azi. Prefectul i-a d`ruit otabacher` de aur cu dedica]ia„Lui Bubi. Gabriel, 1935“. Lafinal, s`rb`toritul a spus: „Unasemenea [ef, un asemeneaom, nu se uit` niciodat`!“Banchetul „a luat sfâr[it dup`miezul nop]ei, \ntr-o cald` [iduioas` camaraderie, fie careducând cu sine amintirea unorclipe ce nu se vor [terge u[or“.

MMii[[uu BBuuzzeessccuu,, director alP.P.C. din 1923, „e unul dintre pu]inii ce a [tiut s` se

identifice cu breasla cereprezint`“. Fusese mult`vreme inspector, apoi [ef alServiciului Siguran]ei Capitalei.Dup` r`zboi a intrat \n BaroulIlfov. Faima lui de poli]ist s-ap`strat mult` vreme. De multeori, aflat \n Dealu V`c`re[tilor,\n calitate de ap`r`tor chemat„de mul]i dintre cei pe cariflerul [i capacitatea sa i-autrimis la V`c`re[ti, pentrup`catele [i osânda lor“ \icereau s` le fie ap`r`tor [i ise adresau: „Trì]i, domnuleinspector !“ A[a de mult seidentificase cu meseria sa\ncât [i atunci când a ajunsavocat \l tratau de poli]ist.Dup` câ]iva ani a revenit \nfruntea breslai c`reia i s-adevotat, adic` a poli]iei. Peatunci se putea s` fii \npoli]ie, apoi avocat [i iar s`revii de unde ai plecat, adicò anomalie.

N`scut la 10 mai 1879 \ncomuna vrâncean` Ire[ti,GGhheeoorrgghhee NN.. OOll`̀rraa[[uu,, fiu depreot, „a descins \n Bucure[ticu un geamantan de c`r]i [i cudiploma liceului foc[`nean“.|n timp ce era student la drept,a intrat \n poli]ie ca subcomisarclasa III, pentru c` atunci VasileLasc`r \nc` mai n`d`jduia s`fac` din poli]ie a doua magistratur`, cum visa s` fac`din \ntreaga administra]ie a

]`rii. Este vorba de pleiada detineri entuzia[ti intra]i \n poli]iedup` \nfiin]area D.P.S.G., \n1908: R. Voinescu, N. Stan-Emanoil, E. Cristescu,Gh. Rânzescu, Z. Hus`rescu, V.Ionescu, R. Georman, G.Botez [.a.

Ol`ra[u a fost de fapt unself made man. A parcurs\ntreaga ierarhie, ajungânddirector al Poli]iei Capitalei,„fiind primul func]ionar decarier` care s-a ridicat la acestpost important, numai gra]iepriceperii [i muncii sale neobosite“. |n timpul ocupa]ieigermane, a fost director alPoli]iei de Siguran]` la Ia[i, apoi,la Bucure[ti, a fost inspectorde poli]ie, conducând Poli]iaSocial`. Ministrul ConstantinArgetoianu l-a numit, \n 1921,„inspector general al Poli]iilor“(D.G.P.), apoi a fost [ef alServiciului Emigr`rilor, directoral Oficiului Central de |nchirieri,director administrativ \n M.I.|mpreun` cu so]ia, Ecaterina(n. 1893) [i cu DumitruOl`ra[u, a ctitorit o bisericòrtodox` „Adormirea MaiciiDomnului“ din Ire[ti-Deal,comuna Vidra, jude]ul Vrancea.Arestat de comuni[ti \n 1949,a fost de]inut la Jilava, Târg[or[i F`g`ra[, unde a [i sfâr[it (la„|nchisoarea poli]i[tilor“), la22 septembrie 1954.

ISTORIA LA ROTATIV~


Cale Victoriei perioada interbelic`

Cu un deceniu \n urm`, cu ocazia uneideplas`ri la Marrakech, am fost uimit demodul barbar [i inuman \n care a fost reprimat` sângeros o tentativ` de trecerefrauduloas` a frontierelor Uniunii Europene, de imigran]i clandestini, originari,\n special din Maroc, Algeria, Tunisia, Libia,respectiv, Sierra Leone, Senegal, Mauritania,Mali, Congo [i Niger, \n ora[ele autonomeCeuta [i Melilla, dou` enclave spaniole \nMaroc.

La \nceputul acestui an, pe 3 ianuarie, pesite-ul www.dreuz.info, apare un articol cutitlul „Qui sont les 450 migrants du cargoarraisonné en Italie?“, semnat de Jean-Patrick Grumberg, care, printre altele,spune: „Calul troian a fost episodul final alr`zboiului Troiei. Neputând reintra anonimiîn Europa, dup` ce au luptat în rândurileStatului Islamic, r`zboinicii „greci“ - musulmani - au fost deghiza]i în refugia]i [iascun[i în uria[ii „cai de lemn“ care navigheaz` pe Marea Mediteran`. Ajun[i pe]`rmurile italiene, au fost primi]i ca uncadou al zeilor: ei ofer` o nou` ocazieeuropenilor, de a-[i corecta crimele abominabile comise în perioada colonial`,deschizându-[i larg bra]ele în fa]a defavoriza]ilor. Acest [iretlic va provocac`derea Europei“.

Acest articol reprezint` reac]ia lui Jean-Patrick Grumberg, dup` „acostarea“unei ambarca]iuni (aflate \n deriv`), pe

]`rmurile italiene, cu circa 450 pasageri labord.

Este vorba de ambarca]iunea Ezadeen, unvas cargo, aflat \n deriv` (din lips` de combustibil), specializat \n transportul animalelor, \nmatriculat \n Sierra Leone, care\nainte de a fi fost descoperit de autorit`]ileitaliene, a mai f`cut dou` escale: \n portulTatous (Siria) [i \n cel din Famagusta(Cipru), având destina]ia final` portul Sètedin sudul Fran]ei. Cu dou` zile \n urm`, oalt` ambarca]iune, \nmatriculat` \nRepublica Moldova cu 760 de pasageri clandestini, majoritatea din Siria [i Eritreea,abandonat` de echipaj \n proximitateaInsulei Corfu (Grecia), ajunge la Galliopoli(Turcia). Pe 20 decembrie, un alt vas cargo,cu 800 de imigran]i la bord, este salvat` deautorit`]ile italiene \n apropierea insuleiSicilia.

|ns`, o dram` f`r` precedent, a avut loc\n noaptea de 13 aprilie, când \n jur de 650imigran]i clandestini dispar \n MareaMediteran` \n urma naufragiului uneiambarca]iuni improvizate (\n apropiereacoastelor Libiene).

Cu toate c` Marea Mediteran` r`mâne„drumul oaselor“ c`tre Europa Occidental`via Spania, Italia, Malta, etc., ea nu estetotu[i singura. Anul trecut, \n lume, peste340.000 de migran]i ar fi \ncercat s`-[ip`r`seasc` ]`rile pentru a ajunge, pe mare,\n alte col]uri ale lumii. Dintre ei, aproximativ 54.000 ar fi \ncercat s` traverseze golful Bengal din Asia de Sud-Est,cu destina]iile Thailanda sau Malaezia.

|n Marea Rosie [i \n golful Aden(Peninsula Arabic`-Yemen), 242 de persoane au pierit anul trecut, iar \n MareaCaraibilor, 71 au disp`rut f`r` nici o urm`.

Conform unor documente aleInterpolului, ast`zi, circa 4200 de str`inilupt` pentru „Statul Islamic“, dintre care780-800 francezi, 200-230 belgieni, circa250 germani [i 300 britanici.

La \nceputul acestui an, conform unuiraport al Europolului privind riscul terorist \nUniunea European`, din 611 interpel`ri de

Conjectura lui Grumberg

MONDO POLICE




MONDO POLICE

terori[ti, 219 (35%) sunt datorate Fran]ei.Contrar ideii preconcepute, majoritatea dintre ace[tia n-au fost islami[ti, ciseparati[ti, \n special, membri ETA, organiza]ie separatist` din }ara Basc`.

Istoria musulmanilor ajun[i \n Europa,este cu totul alta, decât cea imaginat` deGrumberg, ca de altfel [i de cea amujahidinilor, adep]i ai „R`zboilui Sfânt“,care se sacrific` pentru o cauz` nejustificat`,f`r` niciun sens, ceea ce nu aduce decâtteroare, dezam`gire, durere [i suferin]`.

Ei sunt victimele, \ntr-o mare m`sur`, \nprimul rând al „rolului pozitiv al coloniz`rii“,iar \n al doilea rând, al dispozitivului de „discrimnare pozitiv`“ (cel pu]in, \n Fran]a),\n cadrul c`ruia, cei „recruta]i“ (\n sectorulpublic), nu au beneficiat de o educa]ie corespunz`toare [i s-au s`turat s` fie marginaliza]i de societatea francez`.

|n contextul social-istoric al \nceputuluimileniului trei, când majoritatea responsabililor politici ai fostelor puteri coloniale, erau \nc` convin[i de „rolul pozitival coloniz`rii“, Jacques Chirac a hot`rât, \n2006, sub presiunea politic` a ]`rilor dinMagreb (Algeria, Maroc, Tunisia) s` renun]ela alin. 2 al art.4 din Legea 23 februarie2005, adic` la „rolul pozitiv al prezen]eifranceze \n teritoriile nemetropolitane“(neeuropene).

Acest pas istoric a fost considerat, pe de oparte, atât de ap`r`torii drepturilor fundamentale ale omului, cât [i de responsabilii politici din fostele ]`ri „victime“ale coloniz`rii, o condi]ie „sine qua non“,pentru perpetuarea rela]iilor de prietenie [i colaborare socio-economic` dintrepopoarele lor [i Fran]a.

Rolul „pozitiv“ al coloniz`rii, din punctulde vedere al ]`rilor coloniale, ar fi permis„civilizarea“, „modernizarea“ [i „democratizarea“ celor din colonii (mareamajoritate dintre ei de confesiune musulman`), având ca efect, mobilitatea lor[i migra]ia c`tre ]`rile coloniale „mam`“. Darnu cu scopul, cum cred unii, (inclusivGrumberg), de a cuceri lumea, ci din contr`,pentru \mbun`t`]irea condi]iilor de via]`,pentru cre[terea nivelului lor de trai [i pentru realizarea lor pe plan material [i

spiritual, ceea ce \n colonii era de neconceput, cel pu]in pentru ei.

Din p`cate \ns`, o mare parte dintre ei,nu au reu[it s` se integreze din punct devedere socio-cultural [i profesional, \n special din cauza dispozitivelor administrative inadecvate (neadaptate),puse la dispozi]ia lor de autorit`]ile locale,ceea ce a avut ca efect orientarea lor c`tredelincven]` [i criminalitate, \ns` tot cuacela[i scop: realizarea pe plan material [ispiritual.

Migra]ia musulmanilor c`tre ]`rile bogate [i democratice (foste colonialiste sau nu) ale Uniunii Europene (Germania,Fran]a, Marea Britanie, Italia, PeninsulaIberic`, Benelux, sau ]`rile Scandinave), se justific` prin faptul c` acestea dispun de sisteme [i mecanisme, precum [i de dispozitive socio-adminstrative [i financiar-economice cu adev`rat democratice, special concepute pentru refugia]i (cu statut de azil politic), ceea cenu exist` (sau sunt puse mai slab la punct)\n ]`rile de unde pleac` (bogate dar nedemocratice) de care vorbe[te Grumberg.

Teroristul modern, contemporan, nu are nimic de a face nici cu pluta care traverseaz` Marea Mediteran` pentru aajunge \n Europa [i nici cu Calul Troian al lui Grumberg, plin cu presupu[i viitori terori[ti-jihadi[ti, „sponsoriza]i“ \n tentativelelor de emigrare de organiza]iile teroriste.

TThhoommaass CCSSIINNTTAA


MAGAZIN


A disp`rut un dosar

La 16 februarie 1991,c`pitanul (pe atunci) decarabinieri Giuseppe DeDonno, \n serviciu laPalermo, i-a \nmânat substitutului procuroruluiGiovanni Falcone un dosarcuprinzând concluziile investiga]iilor efectuateasupra mafiei antreprizelordin Sicilia.

De Donno era, la vremeaaceea, cel mai de \ncrederecolaborator al lui Falconecare, cu o afec]iunedeosebit`, \i spunea„Peppino“ (n.a. copil vioi).La rândul lui, c`pitanulGiuseppe De Danno era singurul ofi]er de carabinieridin insul` care avea permisiunea s` i seadreseze magistratului cupronumele „tu“.

Substitutul procurorului aprimit dosarul [i a apreciatvaloarea con]inutului acestuia. |n mare m`sur`erau redate, acolo,

declara]iile confiden]iale aleunui inginer, Giuseppe LiPera, care lucra \n Siciliapentru o mare agen]ie dinnord [i care dezv`luia, cutrimiteri precise la probeirefutabile, numeroase potlog`rii ale antreprizelorde construc]ii. Eraumen]ionate 44 de nume aleunor antreprenori [i oamenipolitici, atât de la putere, cât[i din opozi]ie, afunda]ipân` la gât \n afaceri murdare pentru care legea

italian` prevede ani grei depu[c`rie.

Dar - vai, acest „dar“ careapare mereu tocmai cândnu este nevoie de el! -Giovanni Falcone era, \nzilele acelea, pe picior deplecare la Roma, unde fusesenumit, datorit` calit`]ilor,integrit`]ii [i fermit`]ii sale,\n func]ia \nalt` de directorgeneral al afacerilor penaledin Ministerul Justi]iei. A[astând lucrurile, dosarul luiDe Donno a r`mas \nmâinile a doi procurori,Guido La Forte [i GiuseppePignatore, care erau porecli]i„gemeni“, deoarece eraumai tot timpul \mpreun` [ilocuiau \n acela[i imobil.Timp de [ase luni, nu s-a[tiut nimic de dosar. Ulterior\ns`, când bomba a explodat,s-a aflat c`, \nc` din ziua de22 februarie 1991, ceiinteresa]i, adic` antreprenorii, oamenii politici [i mafio]ii afla]i pelista celor 44, au fost pu[i \ngard`: „Sta]i cumin]i - li s-aspus. Ad`posti]i-v` cât maibine“. Ceea ce mafio]ii au [if`cut.

|ntre timp, Li Pera s-a„transformat“, din informator

Din culisele luptei antimafia

„R`zboi“ \ntre magistra]i[i carabinieri la Palermo?

Constantin CONSTANTINESCU


PPaalleerrmmoo

||nn ccrrâânncceennaa bb`̀tt`̀lliiee \\mmppoottrriivvaa mmaaffiieeii ss--aauu \\nnttââmmppllaatt mmuullttee lluuccrruurrii eexxttrreemm ddeenneeppll`̀ccuuttee,, ddaarr aassuummaattee,, \\nn mmoodd ccoonn[[ttiieenntt,, ddeecceeii iimmpplliiccaa]]ii.. NNee rreeffeerriimm llaa nnuummeerrooaasseelleettrraaccaass`̀rrii,, aammeenniinn]]`̀rrii,, [[aannttaajjee,, ppaaccttiizz`̀rrii ccuu iinnffrraaccttoorriiii,, „„ddiissppaarrii]]iiii““ ssppeeccttaaccuullooaassee,, mmaaii aalleesspprriinn aassaassiinnaattee ddee oo ccrruuzziimmee iinniimmaaggiinnaabbiill`̀,,ccoorruupp]]iiee [[ii mmuullttee aalltteellee,, \\nnttrree ccaarree,, bbiinnee\\nn]]eelleess,,uunn lloocc iimmppoorrttaanntt \\ll ooccuupp`̀ ddiissttrruuggeerreeaa uunnoorr

pprroobbee [[ii cchhiiaarr ddiissppaarrii]]iiaa uunnoorr ddoossaarree \\nnttrreeggii..

MAGAZIN


confiden]ial, \n „pocìt“. {i,\ntre „schijele“ bombeiexplodate, una purta unnume care a stârnit interesulanchetatorilor: Angello Siino,care \nc` nu devenise (cumavea s` fie numit mai târziu,cu ironie) „ministrullucr`rilor publice al Coseinostra“. S-a pus atunci \ntrebarea: de undecuno[tea Angello Siinocon]inutul dosarului, cifreleafacerilor murdare [i, maiales, lista cu cele 44 denume?

A[a cum cititorulb`nuie[te, dosarul lui DeDonno a fost „smântânit“ [i„sterilizat“, din scen` au ie[itantreprenorii [i politicienii,r`mânând \n capcan`„pr`p`di]ii“ Li Pera [i Siino,care au [i fost aresta]i.

|n fa]a magistra]ilor dinCaltanissetta, primul a adusacuze procurorilor dinPalermo, iar De Donno le-aremis casetele cu \nregistrarea discu]iilor pecare le purtase cu Siino [i \ncare acesta afirma, nici maimult, nici mai pu]in, decâtc` … procurorul La Forteeste informatorul sù!

Cât adev`r con]ineaceast` afirma]ie, se poatededuce din modul cum aevoluat acest Siino, pe parcursul anchetei; [i el s-atransformat din informatoral carabinierilor, \n „pocìt“,astfel \ncât, acum discut`numai cu magistra]ii. {i [ti]i cele spune? C` a fost „inspirat“s`-l acuze pe procurorul LaForte de dispari]ia dosaruluichiar de … carabinieri.

Ce a urm`rit? La Forte l-aacuzat de calomnie pec`pitanul Giuseppe DeDonno, ceea ce a atras

interogarea sa [i a [efuluisù, colonelul de carabinieriMario Mori. Dar niciunul n-afost incriminat [i nici nu s-amai f`cut nimic \n afacereamafiei antreprizelor siciliene:procuratura din Caltanissettaa arhivat casetele cudeclara]iile acuzatoare alelui Siino. A existat o singurèxcep]ie: Paolo Borsellino.R`scolit, tulburat demasacrul de la Capaci, \ncare [i-a pierdut via]ajudec`torul GiovanniFalcone, a fost convins denecesitatea relu`riicercet`rilor. Pentru aceasta,el a avut o \ntâlnire secret`cu Mori [i De Donne, \n„cazarma“ carabinierilor.

Va reu[i Borsellino s`fac` ceva?

Un proces celebru:Giulio Andreotti

Urm`toarea ciocnire s-aprodus \n cursul procesuluilui Giulio Andreotti, fostprim-ministru al Italiei [i fostpre[edinte al PartiduluiDemocratic Cre[tin.

Ac]iunea \n justi]ie a fostdeclan[at` ca urmare am`rturisirilor unui capmafiot, Tommaso Buscetta,de]inut \ntr-o \nchisoare din

SUA, care sus]inea c` [tietotul despre numeroasef`r`delegi s`vâr[ite de un altcap mafiot, GaetanoBadalamenti. Pentru a-lconvinge pe Buscetta s`depun` m`rturie \n proces,au fost selec]iona]i plutonierul AntonioLombardo, care a fost, maimult de 20 ani, comandantul sec]iunii decarabinieri din Terrasini, precum [i c`pitanul MarioObinu. Acesta din urm`,\ns`, avea [i sarcina de a-lconvinge pe cel`lalt capmafiot, Badalamenti, sìnfirme „minciunile acuzatoare“ la adresa luiGiulio Andreotti.

A urmat unul dintre acelelucruri extrem de nepl`cutepe care le men]ion`m \nc`de la \nceput. PlutonierulLombardo [i-a preg`titpa[aportul [i biletele deavion, a venit acas` s`-[ifac` valiza [i, \n timpul serii,când totul p`rea gata, a datdrumul la televizor. Tocmai\n acel moment, fostul primar din Palermo, LeolucaOrlando, era pe post [i-lacuza pe Lombardo de …complicitate la ac]iunileMafiei!


GGiiuulliioo AAnnddrreeoottttii

-- vvaa uurrmmaa --


ILEGALIT~}I

Evaziunea fiscal` incident` în paradisurile fiscale

În literatura de specialitate anglo-saxon`,pentru desemnarea celor dou` forme desustragere de la plata impozitelor se utilizeazèxpresiile „tax avoidance“ (evitarea pl`]iiimpozitelor), care este legal` [i se bazeaz`pe reducerea poverii fiscale prin intermediulscutirilor de impozite, deducerilor sau stimulentelor aprobate în baza legisla]iei fiscale [i „tax evasion“ (evaziunea fiscal` clasic`), care reprezint` mijlocul ilegal de aevita plata impozitelor pe veniturile impozabile, fie prin omisiunea inten]ionatà raport`rii lor, fie prin diminuarea voit` avenitului impozabil.

Motivarea economic` a scopului evaziuniifiscale are la baz` analiza comportamentuluicontribuabilului individual. Modul în careindividul percepe posibilit`]ile de a fi afectatde sistemul de legi fiscale [i de instrumentelede constrângere fiscal` are o relevan]` particular`. Aceasta determin` individul sàscund` sau s` denatureze activit`]ile sale.

Evitarea obliga]iilor fiscale, în limitele legii,necesit`, de obicei, asisten]` din partea unorspeciali[ti în domeniul fiscal, iar în unelecazuri inten]ionalitatea ac]iunii, coroborat` cufaptul c` prin aceasta se urm`re[te evitareaobliga]iilor fiscale, conduce la concluzia c` [iaceast` form` licit` a evaziunii fiscale atrageculpa subiectului economic implicat. Cu toateacestea nu i se aplic` sistemul de penalit`]icare înso]e[te frauda fiscal`, având în vedere

faptul c` acesta nu a înc`lcat nici o lege, cipractic, a profitat de legisla]ia existent` (saude lacunele legislative), recurgând la o combina]ie neprev`zut` de legiuitor [i, înconsecin]`, tolerat` prin nelegiferarea ei.

Prin urmare, evaziunea fiscal` licit` vaac]iona ori de câte ori prin legile fiscale suntl`sate posibilit`]i de op]iune, excep]ie de laregul`, omisiune, interpretare a legii în maimulte modalit`]i, acolo unde exist` facilit`]ifiscale, în anumite cazuri definite de lege,evaziunea fiscal` licit` fiind favorizat` deexisten]a unei legisla]ii paralele pentru unagent economic, care î[i poate, astfel, reorganiza activitatea în a[a fel încât s` profite de pe urma acesteia.

La nivel interna]ional, evaziunea fiscal` estesus]inut` de practicile economico-financiareale paradisurilor fiscale. Astfel, dac` la nivelulanilor 80 corpora]iile americane transferauc`tre paradisurile fiscale, sub forma deinvesti]ii directe, capitaluri cifrate la 23 miliarde de dolari, iar corpora]iile europeneavansau resurse financiare estimate la 160miliarde de dolari, la începutul secolului XXIvolumul opera]iunilor de capital derulate înstate paradis fiscal sunt evaluate la peste1600 miliarde de dolari.

În scopul favoriz`rii [i sus]inerii evaziuniifiscale, în cadrul paradisurilor fiscale se potidentifica state offshore, care practic` o seriede facilit`]i fiscale, astfel:

1. State în care impozitul pe venit [i pedobânzi este zero pentru persoanele fizice,numite „zero-havens“, precum: PrincipatulMonaco, Insulele Cayman, Bermude,Bahams, etc.;

2. State utilizate drept baz` de amplasamenta filialelor, sucursalelor sau a diviziilor corporative, ale c`ror venituri [i profituri suntscutite de la plata impozitelor, în condi]iiledesf`[ur`rii unor opera]iuni investi]ionale înafara grani]elor statului de reziden]` fiscal`,precum: Filipine, Malaezia [i chiar MareaBritanie pentru corpora]iile multina]ionalenerezidente;

3. State în care cotele de impunere au unnivel sc`zut, fie c` sunt stabilite astfel, fie c`Credit foto: Corbis.com

22


ILEGALIT~}I

sunt reduse drept urmare a acordurilor fiscale privind dubla impunere, precum:Elve]ia Insula Man, Irlanda, etc.;

4. State în care corpora]iile holding saucele offshore dispun de un statut privilegiat,precum: Olanda, Luxemburg, Singapore;

5. State în care se reg`sesc alte avantajespecifice corpora]iilor multina]ionale precum:Jamaica, Grenada, Barbados, etc.;

Zonele de înregistrare a companiilor offshore aplic` o serie de principii de impozitare, printre care:

În ]`rile în care compania poate ob]inevenituri din strìn`tate, acest venit va fi scutit complet de plata impozitului. Astfel,compania e obligat` s` pl`teasc` o sumànual` fix`, independent` de cifra de afaceri[i de profitul companiei.

Impozitul nu depinde de cifra de afaceri,ci de capitalul înregistrat al societ`]ii. Spreexemplu, în Liechtenstein funda]iile suntobligate s` pl`teasc` anual statului 0,1% dincapitalul social.

Sunt scutite de impozit veniturile ob]inutedin strìn`tate. În ]`ri precum Panama, companiile pot desf`[ura activit`]i comercialeinterne, veniturile ob]inute din acesteaimpozitându-se pe baza unei rate lunare, întimp ce veniturile ob]inute din strìn`tatesunt scutite în totalitate de impozit.

Impozitarea pe baza unei rate liniare.Una dintre loca]iile bine cunoscute careaplic` acest sistem este Cipru, unde înaintede colapsul economic, companiile offshorepl`teau un impozit de 4,25% din profiturileacestora.

Evaziunea fiscal` frauduloas`

Evaziunea fiscal` este frauduloas` cândcontribuabilul, obligat s` furnizeze date însprijinul declara]iei în baza c`reia urmeaz` ai se stabili cota impozitului recurge la disimularea obiectului impozabil, la subevaluarea cuantumului materiei impozabile sau la folosirea altor cì de sustragere de la plata impozitului. Deci,evaziunea fiscal` frauduloas` sau frauda fiscal` const` în disimularea obiectuluiimpozabil, în subevaluarea cuantumuluimateriei impozabile sau folosirea altor cìde sustragere de la plata impozitului datorat.

Sub aspect legislativ, articolul 9 din Legea

nr. 241/2005, calific` drept infrac]iuni deevaziune fiscal` urm`toarele fapte de sustragere de la plata obliga]iilor fiscale:ascunderea bunului ori a sursei impozabilesau taxabile; omisiunea, în tot sau în parte,a eviden]ierii, în actele contabile ori în altedocumente legale, a opera]iunilor comercialeefectuate sau a veniturilor realizate;eviden]ierea, în actele contabile sau în altedocumente legale, a cheltuielilor care nu aula baz` opera]iuni reale ori eviden]iereaaltor opera]iuni fictive; alterarea, distrugereasau ascunderea de acte contabile, memoriiale aparatelor de taxat ori de marcat electronice fiscale sau de alte mijloace destocare a datelor; executarea de eviden]econtabile duble, folosindu-se înscrisuri saualte mijloace de stocare a datelor; sustragereade la efectuarea verific`rilor financiare, fiscalesau vamale, prin nedeclararea, declarareafictiv` ori declararea inexact` cu privire lasediile principale sau secundare ale persoanelorverificate; substituirea, degradarea sauînstrìnarea de c`tre debitor ori de c`tre ter]epersoane a bunurilor sechestrate în conformitate cu prevederile Codului de procedur` fiscal` [i ale Codului de procedur`penal`.

Practica fiscal` a demonstrat c` în modconcret, frauda fiscal` se reg`se[te în zonelede activitate economic`, în perioadele cândpresiunea fiscal` este ridicat`, respectivatunci când rata fiscalit`]ii este mai mare.

DDrr.. DDaanniieellaa EElleennaa NNIICCUULLEESSCCUUAAuurreelliiaann CCHHIIRRAA


-- vvaa uurrmmaa --


SPORT

Conform „Calendarului PrincipalelorActivit`]i Sportive Interne [i Interna]ionale“pe anul 2015, în perioada 19 - 22 mai, înlocalitatea Poiana Bra[ov, jude]ul Bra[ov, s-adesf`[urat etapa final` a Campionatului deAtletism [i Cros al Ministerului AfacerilorInterne.

Turneul final a fost organizat pentru totpersonalul din cadrul Poli]iei Române, laurm`toarele probe [i categorii de vârst`:

ATLETISM

BB`̀rrbbaa]]ii: 100 m, 1500 m, s`ritura în lungime[i aruncarea greut`]ii. La aceast` categorie,concursul s-a desf`[urat pe trei grupe devârst`:

Grupa I: pân` la 35 de ani; Grupa a II-a: 35 - 45 ani; Grupa a III-a: peste 45 ani,

FFeemmeeii:: 60 m, 800 m [i s`ritura înlungime;

La categoria femei, concursul s-a organizat pe dou` grupe de vârst`:

Grupa I: pân` la 30 de ani; Grupa a II-a: peste 30 de ani.

CROS

BB`̀rrbbaa]]ii:Grupa I: pân` la 35 de ani - 6000 m;Grupa a II-a: 35 - 45 ani - 4000m;

Grupa a III-a: peste 45 ani - 3000 m.

FFeemmeeiiF`r` limit` de vârst`: 2000 m.

La etapa final` a Campionatului deAtletism [i Cros al Ministerului AfacerilorInterne, lotul ce a reprezentat Direc]iaGeneral` de Poli]ie a Municipiului Bucure[tia fost format din 13 poli]i[ti (5 femei [i 8b`rba]i).

{i în acest an, la atletism vitez`, Poli]iaCapitalei a urcat pe podium [i a ob]inutlocul I la ambele categorii de vârst`, prininspector de poli]ie Mihaela GeorgianaB`lan (pân` la 30 de ani) [i agent [efadjunct de poli]ie Claudia Lulea (peste 30de ani). Totodat`, acestea au contribuit lapozi]ionarea echipei Poli]iei Române pelocul al II-lea în clasamentul general, primulloc fiind ocupat de Inspectoratul Generalpentru Situa]ii de Urgen]`.

De asemenea, to]i membrii echipeiDGPMB s-au clasat pe locuri foarte bune.Din sute de participan]i, în clasamentul general, s-au ob]inut locurile: 4 [i 5 - 1500m b`rba]i, 5 [i 6 - lungime femei; 5 - aruncarea greut`]ii; 6 - cross b`rba]i.

CC`̀tt`̀lliinn MMIIHHAAII

Medalii la atletism

Audien]e la conducerea Direc]iei Generalede Poli]ie a Municipiului Bucure[ti

CENTRALA D.G.P.M.B.: 021.315.35.34 - 021.311.20.21

Sectorul 1Sec]ia 1Sediu: Bd Lasc`r Catargiu nr. 22Telefon: 021.316.56.84

Sec]ia 2Sediu: Str. Arhitect Ion Mincu nr. 15Telefon: 021.222.96.01E-mail: [email protected]

Sec]ia 3Sediu: Str. G-ral Mathias Berthelotnr. 34Telefon: 021.313.89.02

Sec]ia 4Sediu: Str. Ion Neculce nr.6Telefon: 021.222.41.58

Sec]ia 5Sediu: Bd Bucure[tii Noi nr. 54Telefon: 021.667.56.98

Num`r unic:(Poli]ie, salvare, pompieri)

112

Sectorul 2Sec]ia 6Sediu: Str. Paul Greceanu nr. 36Telefon: 021.210.43.35

Sec]ia 7Sediu: Str. Teiul Doamnei nr. 3Telefon: 021.242.26.44

Sec]ia 8Sediu: {os. Mihai Bravu nr. 137Telefon: 021.316.69.79

Sec]ia 9Sediu: {os. Pantelimon, nr. 290Telefon: 021.255.24.33

Sectorul 3Sec]ia 10Sediu: Bd Unirii nr. 72, bl. J3G,etajele 5 [i 6Telefon: 021.313.69.45Sec]ia 11Sediu: Calea Vitan nr. 43Telefon: 021.321.72.12Sec]ia 12Sediu: Str. Prof. Dr. {tefan S. Nicolau, nr. 2-4Telefon: 021.324.50.15Sec]ia 13Sediu: Str. Ciucea nr. 2Telefon: 021.345.07.90Sec]ia 23Sediu: Str. Rodnei nr. 52E-mail: [email protected]: 021.256.05.66

Sectorul 4Sec]ia 14Sediu: Str. Oi]elor nr. 10 Telefon: 021.336.23.03Fax: 021.336.86.57

Sec]ia 15Sediu: Str. Emil Racovi]`, nr. 2ATelefon: 021.461.00.71

Sec]ia 16Sediu: Str. Sergent Stoian Militarunr. 103Telefon: 021.332.44.34

Sec]ia 26Sediu: Bd Metalurgiei nr. 89Telefon: 021.683.21.08

Sectorul 5

Sec]ia 17

Sediu: Str. Doctor Grigore }`ranunr. 10Telefon: 021.410.90.02

Sec]ia 18

Sediu: Str. Constantin Miculescunr. 14-16Telefon secretariat: 021.335.17.57

Sec]ia 19

Sediu: Str. Amurgului nr. 17 Telefon: 021.423.38.91

Sec]ia 24

Sediu: Str. Bazaltului nr. 22-30Telefon: 021.332.49.03

Sectorul 6

Sec]ia 20Sediu: Str. George Mihail Zamfirescu nr. 20Telefon: 021.221.40.55

Sec]ia 21Sediu: Str. Dezrobirii nr. 37 Telefon: 021.434.01.88

Sec]ia 22Sediu: Str. Bra[ov nr. 19Telefon: 021.413.10.20

Sec]ia 25Sediu: Str. Aleea Callatis, nr. 1ATelefon: 021.444.19.06

EE--mmaaii ll :: ppoolliittiiaaccaappiittaalleeii@@bb..ppoolliittiiaarroommaannaa..rroo

Adjunct al Directorului General Comisar [ef de poli]ie Roberto {tefan Ababei

Telefon: 021.313.51.93mar]i, orele 14:30-16:00

Director GeneralComisar [ef de poli]ie

Mihai-Marius Voicu

Telefon: 021.312.23.23luni, orele 14:30-16:00

Adjunct al Directorului GeneralComisar [ef de poli]ie

Cristian-Ionu] StanTelefon: 021.315.79.88

joi, orele 14:30-16:00

http:/

/b.po

litiaro

mana

.ro

Direc]ia General` de Poli]ie a Municipiului Bucure[tiCalea Victoriei nr. 19, sectorul 3 - Bucure[tiE-mail: [email protected]: 021.311.20.21

IUNIE - Politia Romana · multor firme-fantom`, de la care societatea cercetat` a declarat...

Documents

Transcript of IUNIE - Politia Romana · multor firme-fantom`, de la care societatea cercetat` a declarat...