menalele saletlrt cazinourileiai Campiona-rccorduri mon-

l1994 9i Mareh M"r", Brita-rCouncil. intre*mber EiHow

Dominic 0'Brien

c^,\

umINVETI s5

SchimbS-li moduL de a gSndi

SchimbS-ti viata

@*Bucuregti

2018

A.- r

Itl,

tr

FE

E

CupntNs

Introducere ... ...... 11

scunrA IsroRIE A MEMoRIEI

Tradigii orale . L7

Vechiigreci . ...20Romanii . ...... 22

Sorlii schimbitori ai memoriei . . . 24

Memoria in epoca moderni . . . 27

LABIRINTUL MEMORIEI

Arhitecturaminlii .... 33

Exercifiulunu.PatuaIMeRESIE ......36Emisfera stAngi, emisfera dreapti . . . 37

Undealememoriei ....40Tipuridememorie ....42Formareaamintirilor ..48Exerciliuldoi.CArncIFREpoTIRETINE ...... 51

Exerciliul trei. OneaNIzAREA UNUI FoRUM AL MEMoRIEI . . 56

Somn,visesiamintiri .......58

Memoriesiinvifare ...60Teoriialeuitirii ......63Pierdereamemoriei ....66Memoria in copilirie . . 69MemoriegiimbetrAnire... ...72

ATRAGEREA ECOURILOR

Gimnasticamemoriei ..77Artamemoriei.. ...... T9Artaimaginafiei. ..... 83Exerciliul pafru. PrcranEA uNEr cApoDopERE

AMEMoRTET .. 86Artaasocierii... ...... BB

Artalocului.... ......90Artaconcentririi. .... 93Exercitiul cinci. iNcArzrREA MEMoRTET

PRTNMEDTTATTE. ... 95Artaobservafiei. ..:... ..... 96Exercifiulgase.OesrnvAREADErALrrLoR ..... gB

Recapitularegirepetare.... ..99Memorie si sinitate 101Memoriegisimluri ...104Exerci;iul ,apte. Carerooscopul. MEMoRTET 106Memoriesimuzici ...108Exercitiul opt. PuNE iN scrxA uN coNcERr

ALMEMoRTET.... ...;....110Artareactualizirii ...111

HARTA MEMORIEI

Mnemotehnici . !17Repere vizuale . 1.2O

8

Exercifiul noud. Ct ev r tf,DIN PADUREA MEMOI'TI

Metoda povestiriiExerciliul zece. LaNrur, AlExerci{iul un spre z e c e. I sst

FERMECATE

Metoda cilitoriei . . - - -Exerciliul d oisprezece. TuExer ciliul treispr e z e ce. SitSistemulDOMINIC..--Sistemul numir-formi .

Hirli Mentale . .

MEMORI

Potrivirea numelor cu .hExerciliul paisprezece. Ce t

Relinereadatelor . . ...Exerciliul cincisprezece. Jt,

Gisirea cuvAntului potrirExerciliul s aispr e z e ce. P.rtt

Memorarea discursurilqJocurisimemorie..---Exercif iul s apte sp re ze ce - )Memorialagcoala...--Lecturisimemorie ... -

Exer ci{iul op tsprez e c e. Ev tASIMILAREA, MEMORA

Citire rapidiExerciliul nouaspreze ce - VTehnici de recuperare rqExercifiul douazeci. LrMpr

77

79

83

B6

93

8890

6063

66

69

72

!17L20

95

9698

99

101

LO4

106108

110

111

Exerciliul noud. CtevtATURA DE zEcE NorE

orNpAounsAMEMoRIEI .... ....... ...Metodapovestirii ..........Exerciliul zece. LaNlur AMINTIRILoR . . . .

Exercifiul unsprezece. lrsrnea UNEI PovEf rIFERMECATE ';.... ' t29

Metodacilitoriei ....131Exercifiuldoisprezece.TneclLAAcTl'uNE .... 135

Exerciliul treisprezece. SAlagul MEMoRIEI . - L37

SistemulDOMINIC --.138

HirliMentale.. .....144

MEMORIA iN ACTIUNE

Potrivireanumelorcuchipurile :... :. .... 149

Exerciliulpaisprezece.Cu ascunon uN NUME? . . . . . . 151-

Relinereadatelor . -., L52

Exerciliul cincisprezece. JuRualul MENTAL . - 1.54

Gisirea cuvAntului potrivit . , 156

Exercifiulgaisprezece.Rarul REBUsI$rILoR . . . . . . . . 158

Memorareadiscursurilor ... 1-60

Jocurigimemorie ....163Exercigiul qaptesprezece. MslvloRenra ci,nqlr,on . .' . 167

Memorialagcoali .--. 1-68

Lecturigimemorie :.'... L7O

Exerciliul optsprezece. EvALUAnEA,

AsIMILAREA,MEMoRAR.EA... ..-- 172

Citire rapidi t74Exerciliulnoudsprezece. Vralrlcaara irlrlesulul . . 176

Exerciliul doudzeci. Lrr,rprzlnpa ALBIEI MEMoRIEI . . 180

L22L24L27

PALATUL MEMOR.IEI

Viafaprindetalii ....183Masajulmemoriei .... 185

Exerci;iul doud.zeci Ei unu. CAlAronre pENTRU

rNrERVru .........190Cllitorieintimp ..... 191Exercigiul doud z e ci Ei doi. Y atoRr F rc AREA

Detagaredetrecut .....j ... t94Exercigiul doudzeci Ei trei. DszanrvreREA uNEr :

AMrNrrRr .. . 1_96

Exerciliul doudzeci ;i patru. Reapnr NornuascANrErr ... 199

Pistrareaminliivegnictinere . ... :. .... .. 200Exercigiul douazeci Ei cinci. TRasenra

r,.rcAruRtLoR .... ....:..202Memoriainviitor ....203

Bibliografie ....:..:.... ...2O5

tf,*

INrnooucERE

,Buni, Dominic. Cumauzit cI ai patruzeci gicare mi-a pus-o unani, ln prima zi adin 1999. Am aflat ciore pe zi, in ultimelesingur scop: sd devini

Desi cred cide joc, nu pufini ardent sclipitor dein fala unui mogneagurma urme1, nu se

odati cu trecereaPAni in 1988,

petuind unbinevArsta e sinonimS. cula un eveniment caretat la performanfa luiin mai pufin de treilaintAmplare-oiRecordurilor. Eramin ordine perfectS

IEI

,cprRu :

183185188

L90191

193t94

196LgtT

1_99

200

202203

20s20il

INrnooUcrnE

,rBuni, Dominie. Cury de particrpr amrl aeesta?, Amauzit cd. ai patruzeci 9i'doi de ani"1' Iati intrebarea,pecare mi-a pus-o un student american de gaptesptezece

ani, in prima zira Campionatului Mondial de Memoriedin 1999.Am aflat cd igiexersase'memoria:pre! de gase

ore pe zi, in ultimele gase luni, gi venise Ia Londra cu unsingur scop: si devinl,eainpion mondial aI rnemoriei-' Degi cred eI tntrebarea ficea parte dia strategia lui

de joe, nu pufini ar gisi comentarfurl'deplasat. Un stu-dent sclipitor de faptesprezece ani are un avantaj clarin fafa unui:rnogneag de patruz_eci gi doi, ca mine. La

urmaiurmei;'nu.se silrine ci'nremoria incepe slte lase

PAni in 1988, impirtigeam gi eu aceeagi pirere, per-

petuAnd un line cuno*iu! nirt^des,;p memorie, anume civirstaesinoniml cuuitarea in 1988, i4s5; am Iuat partela un eveniment care avea si:mi schimbe viata. Am asis-

tat la performanla lui Creighton Carvello, care a memorat

in mai pu[in de trei minuteun pache-t de cirli amestecate

la intimplare - o isPravi care l.aajutat si intre in Cartea

Recordurilor. Eram stupefiat.'Cum'se poate si inltrnquiin ordine perfecti cincizeci gi doui de informafii, firi

W

tl

DoprrNrc O'BnlsN

legituri intre ele, intr-un timp atAt de scurt? insufleqitgi dornic si descopir secretul lui Creighton, m-am inar-mat cu un pachet de cirti si, vreme de trei luni, am cer-cetat potenlialul memoriei din dotare. A urmat un curspractic pentru invitare accelerati. intr-un adevirat pro-ces de seleclie naturali, am renuntat la ideile nereugitegi le-am rafinat pe cele care dideau rezultate. pe misurice progresam, simteam ci trezesc uriagul din mine. pen_

tru prima oari de cind mi gtiam, nu doar memoria, ci siputerea mea de concentrare si imaginalia dezviluiau unpotenfial de care nu fusesem vreodati congtient. Desco-peream, firi si-mi dau seama, arta memoririi gi tehni-cile de memorare intrebuinfate de vechii greci cu pestedoui mii de ani in urmi.

FrxrezA-1r o lrNrAin prima zi de exersare a memoriei nu-ti vei amintimai mult de doui sau trei articole de pe listi. A douazi ili vei aminti zece. Siptimina urmitoare, doui-zeci. Iati. cAteva recorduri la care sd aspiri!

in 1999, am memorat intr-o ori ordinea a opt-sprezece pachete de cdrli de joc amestecate (g36),firi sd gresesc. in 2002,la Simpsons-In-The-Strand,din Londra, am memorat o insiruire aleatorie alcitu-iti din 54 de pachete de cdrti. Cele 2808 cirfi au fostamestecate laolalta, iar fiecare carte mi-a trecut doaro singuri dati prin fafa ochilor. Am reprodus intreagainsiruire ficAnd doar opt gregeli. La ora actuali detinrecordul mondial pentru cele mai multe cirti memo-rate la prima vedere. Ben Pridmore este momentandetinitorul recordului pentru cel mai scurt timp dememorare a unui pachet de 52 de cdrfi, anume 24,6gsecunde, performanli realizati in 2008.

c

Dupi trei luni de exenrrzalia cd. am primit un cn*intrat eu insumi ln Cartea Bsinguri privire nu unul, ci gn

cate aleatoriu. Eram uimit t'creierului meu gi totodati flinvilase nimeni si-mi foloqvremea cAnd mi chinuia'n ct

CAnd eram mic, am fostrdeasupra, mi s-a spus ci sutrez sau si relin lecgiile plCam avut un parcurs educatride gcoali la gaisprezg6g anitehnicile prezentate in aceer

azi, cdnd stim mult mai mprocesul de invitare, copifteficient. De ce? Recunosc cl

in ultimele decenii, amfiem trupurile, si ne infndirectionat dieta 9i stilul dcAcum, ci am trecut in noultsi ne exersim gi si ne ingride comandi al corpului - cl

Speranla mea e ci,IectucAnd exercitiile propuse &din tine - gi ce uriag!

Apropo, mogneagul delxnit pentru a gasea oari carnl

iry atAt de scurt? insuflelitnl lui Creighton, m-am inar-i, weme de trei luni, am cer-din dotare. A urmat un curslerate. intr-un adevirat pro-r r€nuntat la ideile nereugitedideau rezultate. Pe misurirGzesc uriagul din mine. Pen-

Fiam, nu doar memoria, ci sirgi imaginalia dezviluiau unn weodati congtient. Desco-Da, arta memoririi gi tehni-t*e de vechii greci cu peste

rmoriei nu-ti vei amintierticole de pe listi. A douaf,imina urmitoare, doui-i l,e care sd aspiri!t fotr-o ori ordinea a opt-i de joc amestecate (936),

f Simpsons-In-The-Strand,o' Eiruire aleatorie alcdtu-IrlL Cele 2808 cirli au fostlcare carte mi-a trecut doarhlor. Am reprodus intreagaprcseii. La ora actuali depnde mai multe cirti memo-t kidmore este momentanffiu cel mai scurt timp de

lc 52 de cirfi, anume 24,68lizata in 2008.

CuIra iNvep sA ilI eutNtegu

Dupi trei luni de exersare a memoriei, aveam sen-

za\ia cd, am primit un creier nou. La scurti vreme amintrat eu insumi in Cartea Recordurilor, memorand Ia o

singuri privire nu unul, ci gase pachete de cirfi ameste-

cate aleatoriu. Eram uimit gi impresionat de capacitatea

creieruiui meu si totodati plin de amiriciune ci nu miinvilase nimeni si-mi folosesc mintea la nivelul ista pe

vremea cind mi chinuiam cu examenele.CAnd eram mic, am fost diagnosticat cu dislexie. Pe

deasupra, mi s-a spus ci sunt incapabil si mi concen-

trez sau si relin lecliile predate in clas5. Ca urmare, nuam avut un parcurs educalional strilucit gi m-am 15sat

de gcoali la gaisprezece ani. Ce picat ci nu cunogteam

tehnicile prezentate in aceasti carte. Chiar gi in ziua de

azi, cdnd gtim mult mai multe despre creier 9i despre

procesul de invilare, copiii nu sunt instruili si inveleeficient. De ce? Recunosc ci intrebarea mi depigeqte.

in ultimele decenii, am fost preocupali si ne toni-fiem trupurile, sd ne infrumusefim, astfel ci ne-amdireclionat dieta qi stiiul de viali spre sinitatea fizic6'.Acum, cI am trecut in noul mileniu, mi se pare potrivitsi ne exersdm qi sI ne ingrijim de sinitatea centruluide comandi al corpului - creierul.

Speranla mea e ci, lecturAnd aceasti carte 9i incer-cAnd exerciliile propuse de mine, vei descoperi uriaguldin tine - gi ce uriag!

Apropo, mogneagul de patruzeci gi doi de ani a deve-

nit pentru a gasea oari campion mondial la memorie.

DotwtNtc O'BRrrru

a3

1,

SCURTA ISTORIE A MEMORIEI

DTN ANTICHITATE PANA iN PREZENT

JAm puteaprivi memoria ca pe una dintre cele rnai vechiarte ale omenirii. Pentru stribuniinogtri, nu era doar unmijloc de supraviefuire, ci o parte integranti din vialade zi ctt zi. in absenfa tiparului, istoria se consemna pe

paginile memoriei. Era modalitatea noastri de a sortainformatiile.care ne ajutau si infelegem lumea. Neav€nd

la dispozi;ie prea multe surse la care si se raPorteze,

oamenii din vechime erau nevoili si memoreze datele

gi cifrele necesare: o indeletnicire specifici intelectuluigi imaginafiei. in Antichitate, succesul era condilionatde o memorie solidi: barzi precum Homer isi memoraucompozigiile cu mult inainte ca acestea si fie agternute pe

h6rtie, in vreme ce politicienii, teologii gi filosofii lineaucuvAntiri elocvente pentru a-gi convinge ascultitorii,apelind la repere de. memorare bine fixate in minte. Inacest capitol, vom examina felul in care memoria a fostintribuingata gi inleleasi de-a lungul veacurilor.

,

15

Tneotgll oRALE

Printre cele mai frumoase poveqti pe care le auzim atAt

ih copilirie, cit Ei Ia vnrsta maturitifii sunt cele despre

stribunii nogtri, poveqti care au stribitut ramurilearborelui nostru genealogic aidoma unei armate de fur-nici hotirAte. Fiecare repovestire cornporti, pe alocuri,

mici modificiri, cAte-o inflorituri sau exagerare pen-

tru a line captivi atenfia tinirului si neribditoruluiascultitor, sau poate cAteva niscociri care si umple

lacunele stingheritoare din girul intimplirilor. Astfel,

amintirile sunt improspitate;i pot fi transmise cu mai

multa ugurinli generaliilor viitoare. $i, totuqi, volumul

de date rimine in esenfi neschimbat. Ascult&nd zeci

de povegti ne facem o imagine despre trecutul nostru'Putem studia o veche fotografie de familie, insi, firicontextul oferit de amintiri (fie nemijlocit, fie la mAna a

doua), aceste documente nu sunt decit enigme vizuale'

Daci ne intoarcem in timp, inainte de inventa-

rea agendei personale, inainte de aparilia iurnalelorsau chiar a scrisului, suntem martorii unei epoci incare singurul miiloc de a transmite amintirile de la ogeneralie la alta era tradi;ia orali. Lucrurile care nu

"r",, po-r"ttite in beneficiul altora vor fi dispirut din

L7

DoiratNrc O'BRrsN

congtiinla colectivi, uitate pe veci. Ca atare, anticiipuneau mare pret pe memorie, constienti fiind ci, f.ind.memorie gi amintiri povestite, tezaurul lor culturalva dispirea. Existau citeva biblioteci in Atena antici,precum si un negot restrAns cu cdrti, insi acestea nuputeau inlocui un infelept cu memorie de elefant.

Cu totii avem o idee vagi despre marele rapsodHomer, ale cirui performanle de povestitor sunt la felde eroice precum vitejiile eroilor greci gi troieni pe carei-a cAntat in compoziqiile sale. A pornit de la citeva for_mule poetice ponosite, a brodat in jurul unui materialbine cunoscut qi a folosit probabil scrisul ca un suportauxiliar, cel pulin in cazul lliadei, care contine 16 000de versuri gi a cirei recitare ar fi durat patru sau cinciseri la rAnd. F;r; indoiali ci memoria lui excepgionalia stat la temelia indeletnicirii sale de rapsod.

Probabil ci marile epopei homerice au cunoscutmai multe modificiri pAni ce au fost asternute, intr_untdrziu, pe hArtie. Prin contrast, traditia vedici a vechi_lor hindugi stipula ci orice imprecizie in recitareaimnurilor sacre ale Rigvedei producea un dezechilibruin cosmos, cu urmiri nefaste pentru omenire. pentrua preveni catastrofa, preolii vedici isi exersau cu grijimemoria pentru a nu permite gregelilor si se strecoare,ceea ce a generat un fenomen destul de neobignuit: oscripturi izvordtddin tradigia oralA, considerati foarteapropiati de forma sa originali, vorbiti.

Povestitul e un mod firesc de a petrece noptilelungi de iarni la sat, iar aici, trecAnd in Evut Mediu,gisim o posibiid explicafie pentru miturile nordicilor:lungi istorisiri despre zei, giganfi, dragoni si meta_morfoze ciudate, ale ciror origini se pierd in neguratimpului, dar aparfin, fare indoiali, tradigiei oiale.Confinutul extrem al acestor mituri pare anume ficutr8

lfl.

Curr i

pentru memorare - o legituri r

ral gi memorabilitate pe care o rciente sisteme de memorare rlirurmelor, ce poate fi mai captiuitima batalie apocaliptica dint

marcheazd. sfArgitul lumii in milauzite, e greu si uiqi aceste poYc

I p€ veci. Ca atare, anticiirl:, constienli fiind cd., f5.rd.

ilite, tezaurul lor culturalI biblioteci in Atena antici,E cu cirti, insd acestea nu[memorie de elefant.agi despre marele rapsod

4e d" povestitor sunt la felnilor greci si troieni pe care[e- A pornit de la cAteva for-odat in jurul unui materiaiIobabil scrisul ca un suportlfu.dei, care conline 16 000rer fi durat patru sau cincitr memoria lui exceplionalirii sale de rapsod.

ilei homerice au cunoscutir au fost agternute, intr-unBt, tradilia vedici a vechi-b imprecizie in recitareaf producea un dezechilibrulte pentru omenire. Pentruii vedici isi exersau cu grijiht gregelilor si se strecoare,re destul de neobignuit: o

]ia ora1i, consideratd foarteneli, vorbita.fuesc de a petrece noplileici, trecind in Evul Mediu,rfentru miturile nordicilor:r Sganfi, dragoni gi meta-I origini se pierd in negurail indoiali, tradiliei orale.ir mituri pare anume ficut

Cuu iNvelI sA ilI autNtegrI

pentru memorare - o legdturi clari intre supranatu-

ral gi memorabilitate pe care o regisim in cele mai efi-

ciente sisteme de memorare din ziua de azi' La urma

urmelor, ce poate fi mai captivant decAt Ragnarok,

ultima batelie apocaliptici dintre zei 9i giganli, care

marcheazi sfArgitul lumii in mitologia nordic5? Odat5

auzite, e greu sd uili aceste povestiri.

1,9

Vrcuu GRECr

Termenul ,,mnemonic" (cu care descriem dispozitivelecare ajutd memoria) e legat de Mnemosyne, zeitagreacia memoriei care cunostea deopotrivi trecutul, ptezen_tul gi viitorul. Se credea cd din ea izvordsc viata si crea-tivitatea (ca urmare a rolului siu de mami a celor NouiMuze, sursa de inspiralie pentru toate formele de litera_tur5, gtiinti gi arti). Mai mult, mitul spune ci muritorulcare va bea din Lethe, rAul mortii, igi va pierde pentrutotdeauna amintirile. Aceste legdturi cu mitul ne duc laconcluzia ci, pentru vechii greci, memoria reptezentasursa inspirafiei gi ci pierderea ei echivala cu moartea.Era, astfel, o facultate linuti la mare cinste.

Simonide din Ceos, poet grec care a trdit pe la jumi_tatea secolelor al V-lea-al Vl-lea i.Hr., este aga-numitul,,pirinte" al exersirii memoriei. Dupi o cuvAntare finuticu ocazia unui banchet, Simonide a fost instiintat ci il.agteaptd doi bdrbali la intrare. De cum a i"git afira, cla-direa-s-a pribusit, iar toli oaspetii gi-au pierdut viafa.(Cei doi barbagi nu erau de gdsit, dar se spune cd ar fifost zeii gemeni Castor si Polux, care l-au scipat pe Simo-nide de la moarte grafie laudelor pe care poetul le adu-sese zeilor in cuvAntarea sa.) Trupurile neinsufletite aleoaspefilor erau prea mutilate pentru a fi recunoscute de

20

Cuu ixvsl

familii, insi Simonide gi-a amintit u

sezuse fiecare mesean in timpul bartului gi astfel le-a stabilit identitatea

Cu o singuri lovituri, Simoni&monstra primul principiu al memoridal locului. AliturAnd imaginea unuilpe care dorim si-l memorim cu u[anume, de pildi inciperile dintr-o r

sau scaunele din jurul mesei din suftrie, dim o structuri logici unui grqobiecte care, in mod obiqnuit, nu auEin comun, ficAndu-le astfei mai ufca reline orice inEiruire de informatii I

de cumpirituri sau idei principalepracticantul tehnicii locului va ref;rprin locul in care gi-a inchipuit ci e rin mod curios, cuvintul englezesc,,Jtemi) provine din grecescul .topos', I

Degi se presupune cd scrierile grarie s-au pierdut in urmi cu multe secils-au pistrat in textele romane re&I i.Hr. 9i secolul I d.Hr. (vezi pagina rafhm ci grecii au conceput gi ulterlr;instrucliuni care asigurau functionanlocului. De pildi, s-au gAndit ca loculacut persoanei care memoreazi si iEmul1i oameni gi acliuni pentru ca irresi fie mai ugor de refinut. Grecii crdmai cu seami v5.zuljoaci un rol irynSe pare ci Aristotel ar fi recunoscGrilor - cteatea de conexiuni menlebscurtS. gi logici de a stoca gi recupererreintAlni cu aceste idei mai tirziu, arelevante pentru imbuniti$rea meu

,I

rk' (cu care descriem dispozitivelee lregat de Mnemos yne, zeita greacd,G-tea deopotrivi trecutul, prezen-dea ci din ea izvorisc viafa gi crea-:a rolului siu de mami a celor Nouiira$e pentru toate formele de litera-,Mai mult, mitul spune ci muritorulhe, riul mortii, igi va pierde pentrulc- Aceste legdturi cu mitul ne duc lan vechii greci, memoria reprezentarl pierderea ei echivala cu moartea.f finuti Ia mare cinste.ne, poet grec care a triit pe la jumi-lca-al Vl-lea i.Hr., este aga-numitul[memoriei. Dupd o cuvintare linutitet, Simonide a fost inEtiinlat cd ilih intrare. De cum a iegit afard., cl5-ier toti oaspetii gi-au pierdut viafa.:rau de gisit, dar se spune cd ar fiM gi Polux, care l-au scipat pe Simo-re$e laudelor pe care poetul le adu-herea sa.) Trupurile neinsufletite alermutilate pentru a fi recunoscute de

Curu iuvrlI sA iqt erralure ;tt

familii, insi Simonide gi-a amintit unde Mdreala

gezuse fieeare mesean in timpul banche- 9i frumoasd

tului gi astfel le-a stabilit identitatea. este aceastd

Cu o singuri lovituri, Simonide de- invenlie

monstraprimulprincipiualmemoriei,cel -:;T;i:,al locului. AliturAnd imaginea unui lucru mereu utildpe care dorim si-l memorim cu un loc afitinvdfarii,anume, de pilde inciperile dintr-o casi cat ;i vie;ii-sau scaunele din jurul mesei din sufrage- Dralrxrs,rie, dim o structuri logici unui grup de 4oo I'Hn.

obiecte care, in mod obignuit, nu au nimicin comun, ficAndu-le astfel mai ugor de refinut. Pentrua reline orice ingiruire de informalii (de la nume la listede cumpirituri sau idei principale intr-o cuvAntare),

practicantul tehnicii locului va reface mental drumulprin locul in care gi-a inchipuit ci e stocati informalia.in mod curios, cuvAntul englezesc ,,topic" (subiect sau

temi) provine din grecescul ,,topos", adici loc.

Degi se presupune ci scrierile grecegti despre memo-

rie s-au pierdut in urmi cu multe secole, tehnicile descrise

s-au pistrat in textele romane redactate intre secolul

I i.Hr. gi secolul I d.Hr. (vezi pagina urmitoare). De aiciaflam ci grecii au conceput Ei ulterior dezvoltat o serie de

instrucfiuni care asigurau funclionarea fiabila a metodeilocului. De pildi, s-au gindit ci iocul ar trebui si fie cunos-cut persoanei care memoreazi gi impAnzit cu cAt maimulti oameni qi acliuni pentru ca imaginile stocate acolo

si fie mai ugor de refinut. Grecii credeau ci simlurile gi

mai cu seami vizuljoaci un rol important in memorare.

Se pare ci Aristotel ar fi recunoscut importanla asocie-

rilor - crearea de conexiuni mentale reprezentAnd calea

scurti gi logici de a stoca gi recupera o amintire. Ne vomreintAlni cu aceste idei mai tirziu, acestea fiind gi astizirelevante pentru imbunitilirea memoriei.

2L