P

ubli

caţi

a Tem

atică Nr. 19, AN II

Politica fiscală și instrumente financiare de

susținere a agriculturii

Ministerul Agriculturiiși Dezvoltării Rurale

CUPRINS

ABREVIERI .......................................................................................................................................................................2

PREZENTARE ....................................................................................................................................................................3

ACCES FACIL LA FONDURILE EUROPENE PENTRU DEZVOLTARE RURALĂ UTILIZÂND NOILE INSTRUMENTE FINANCIARE DIN CADRUL PNDR 2014 – 2020................................................................................5

INSTRUMENTELE FINANCIARE ÎN CADRUL STRATEGIC COMUN 2014-2020 .....................................................11

INSTRUMENTE FINANCIARE APLICATE DE ROMÂNIA ÎN PERIOADA DE PRE-ADERARE ȘI POST-ADERARE LA UNIUNEA EUROPEANĂ ............................................................................................................. 20

INSTRUMENTE FINANCIARE PENTRU AGRICULTURĂ ȘI DEZVOLTARE RURALĂ PROPUSE PRIN PNDR 2014-2020...................................................................................................................................................26

EXPERIENȚE DOBÂNDITE DE STATE MEMBRE ÎN IMPLEMENTAREA INSTRUMENTELOR FINANCIARE CU FINANȚARE DIN PDR 2007-2013 ȘI PERSPECTIVE PENTRU PERIOADA 2014-2020 .............. 31

STRATEGIA FISCAL-BUGETARĂ A ROMÂNIEI PENTRU PERIOADA 2015-2017 – OBIECTIVE ȘI MĂSURI PENTRU SUSȚINEREA SECTORULUI AGRICOL ........................................................................................35

BIBLIOGRAFIE ............................................................................................................................................................... 40Textul acestei publicaţii are doar scop informativ și nu implică răspundere juridică.

Informaţii suplimentare despre Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale şi USR pot fi accesate pe Internet: www.madr.ro; www.rndr.ro

USR: Departamentul Publicaţii, 2015

© RNDR, 2015

Reproducerea textelor este autorizată cu condiţia menţionării sursei.

2 3

ABREVIERI PREZENTARE

APAFIR

AM PNDRBEICE

CSCDGDR

FEADRFEDR

FEAMPFC

FGCRFGCA

FSEFESI

IFIFNLTL

IMMMADR

PACPO

PDRPNDR

SAPARD

SAPSSWOT

UEVAB

Acord de ParteneriatAgenția pentru Finanțarea Investițiilor RuraleAutoritatea de Management pentru PNDRBanca Europeană de InvestițiiComisia EuropeanăCadrul Strategic Comun Direcția Generală pentru Dezvoltare RuralăFondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală Fondul European pentru Dezvoltare RegionalăFondul European pentru Afaceri Maritime și PescuitFondul de CoeziuneFondul de Garantare a Creditului RuralFondul de Garantare a Creditului AgricolFondul Social EuropeanFonduri Europene Structurale și de InvestițiiInstrumente FinanciareInstituție Financiară NebancarăLitas (fosta monedă națională a Lituaniei)Întreprinderi Mici și MijlociiMinisterul Agriculturii și Dezvoltării RuralePolitica Agricolă Comună Program OperaționalPrograme de Dezvoltare RuralăProgramul Naţional de Dezvoltare RuralăProgramul Special de Preaderare pentru Agricultură și Dezvoltare RuralăSchema de Plată Unică pe SuprafaţăAnaliza Punctelor Tari, Slabe, Oportunităților și Amenințărilor Uniunea EuropeanăValoarea Adăugată Brută

Publicația „Politica fiscală și instru-mente financiare de susținere a agriculturii” face parte din seria de

publicații tematice realizate de Unitatea de Sprijin a Rețelei Naționale de Dezvoltare Ru-rală. Tematica aleasă pentru această publica-ție, politica fiscală și instrumente financiare, se înscrie în preocupările factorilor de decizie la nivel european și național pentru identificarea de soluții eficiente în vederea accesării fondu-rilor europene destinate investițiilor în agri-

cultură și dezvoltare rurală, ca principal factor de creștere economică și ocupare a forței de muncă în mediul rural, elemente esențiale ale Strategiei Europa 2020.Problematica abordată este deosebit de com-plexă sub aspectul realizării cadrului de re-glementare și implementare la nivel național, necesar pentru punerea în aplicare a noilor instrumente financiare prevăzute în cadrul eu-ropean de reglementare 2014-2020. Cu spriji-nul Fondului European Agricol pentru Dezvol-tare Rurală, în noua perioadă de programare 2014-2020 statele membre sunt încurajate să introducă în programele de dezvoltare rurală opțiuni vizând utilizarea instrumentelor finan-ciare, care să acționeze în combinație cu măsu-rile de investiții private destinate agriculturii și activităților non-agricole din spațiul rural.

În această publicație sunt dezbătute teme de interes pentru potențialii beneficiari ai PNDR 2014-2020, privind facilitățile oferite acestora de diversele instrumente financiare utilizate în combinație cu proiectele de investiții private, realizate cu fonduri europene, cum ar fi: cadrul legislativ european 2014-2020 privind instru-mentele financiare aplicabile fondurilor euro-

4 5

ACCES FACIL LA FONDURILE EUROPENE PENTRU DEZVOLTARE RURALĂ UTILIZÂND NOILE INSTRUMENTE FINANCIARE DIN CADRUL PNDR 2014 – 2020

pene structurale și de investiții, modalitatea de implementare și efectele practice ale apli-cării instrumentelor financiare, instrumente-le financiare aplicate de România în perioa-da de pre-aderare și post-aderare la Uniunea Europeană (Programul Fermierul și schema de garantare cu finanțare din PNDR 2007-2013), instrumente financiare pentru agricul-tură și dezvoltare rurală propuse prin PNDR 2014-2020, experiențe dobândite de Letonia, Lituania în implementarea instrumentelor fi-nanciare cu finanțare din PNDR 2007-2013 și perspectivele utilizării acestora pentru perioa-da 2014-2020.

În structura publicației sunt prezentate in-formații relevante privind perspectivele de susținere a sectorului agricol, prevăzute în Strategia fiscal-bugetară a României, pentru perioada 2015-2017 – Obiective și măsuri pre-văzute pentru susținerea sectorului agricol, prezentarea situației sectorului agricol în con-text macro-economic.

Publicația „Politica fiscală și instrumen-te financiare de susținere a agricultu-rii” se adresează persoanelor, instituțiilor și organizațiilor interesate de acest subiect: fer-mierilor, asociațiilor acestora, grupurilor de producători, organizațiilor utilizatorilor de apă pentru irigații și federațiilor acestor orga-nizații, proprietarilor și administratorilor de păduri, grupurilor de acțiune locală, instituți-ilor financiar-bancare, precum și tuturor celor interesați de această temă.

Noul PNDR 2014-2020 se adre-sează majoritar IMM-urilor din sectorul agricol și non-agricol,

care doresc să dezvolte proiecte de in-vestiții pentru creșterea competitivită-ții activităților realizate. Principiul de bază pe care funcționează finanțarea acestor proiecte este rambursarea chel-tuielilor și asigurarea co-finanțării pri-vate obligatorii, în general de 50% din valoarea eligibilă a proiectelor. Experi-ența recentă a PNDR 2007-2013, cât și a Programului SAPARD, a demonstrat faptul că beneficiarii proiectelor de in-vestiții, în special pentru agricultură, au întâmpinat dificultăți ca urmare a lipsei surselor proprii de finanțare, a neîndeplinirii condițiilor de acordare a creditelor impuse de băncile comercia-

le, dificultăți în asigurarea garanțiilor solicitate, precum și a reticenței bănci-lor de a finanța investițiile în acest sec-tor agricol. Fiind știute aceste aspecte cheie, noul PNDR 2014-2020 oferă so-luții de finanțare care să acompanieze măsurile private de investiții și care să faciliteze accesul solicitanților la finan-țările PNDR 2014-2002?ADELA ȘTEFANAș începe cu o scurtă trecere în revistă a con-textului aplicării instrumentelor financiare la nivel european. Trebuie subliniat că, deși in-strumentele financiare au fost utilizate în sco-pul realizării de investiții în cadrul fondurilor structurale începând cu perioada de progra-mare 1994-1999, relativa importanță a acesto-ra a crescut în cursul perioadei de programare 2007-2013.

Interviu cu Adela Ștefan, Șef serviciu - Serviciul Evaluare Raportare, Direcția Coordonare, Monitorizare și Implementare a PNDR, Direcția Generală de Dezvoltare Rurală - AM PNDR din MADR

6 7

În contextul situației economice actuale și a re-surselor publice tot mai limitate, este de aștep-tat ca rolul instrumentelor financiare, inclusiv în cadrul politicii de dezvoltare rurală, să fie tot mai mare în perioada de programare 2014-2020. Din această perspectivă, cadrul legal european pentru perioada 2014-2020 pune un accent deosebit asupra promovării sprijinului pentru investiții prin intermediul instrumen-telor financiare. Astfel, la nivelul politicilor europene, inclusiv al FEADR, se consideră că instrumentele financiare pot juca un rol deci-siv în atingerea obiectivelor stabilite în Strate-gia Europa 2020 pentru o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii.

În ceea ce privește situația de la nivelul țării noastre, după cum ați afirmat, principala pro-blemă cu care s-au confruntat beneficiarii Pro-gramului Național de Dezvoltare Rurală a fost reprezentată de dificultatea asigurării cofinan-țării private pentru realizarea investiției care nu se limita la finanțarea privată aferentă chel-tuielilor eligibile, ci trebuia să acopere inclusiv cheltuielile neeligibile ale proiectului.

Pentru perioada anterioară de programare, pentru a veni în sprijinul beneficiarilor, din Programul Național de Dezvoltare Rurală au fost finanțate două scheme de garantare una dedicată investițiilor în agricultură, iar cea de-a doua, IMM-urilor. Utilizarea, în perioa-da Programului SAPARD, a unor instrumente similare, și mă refer în special, la Programul Fermierul, a facilitat introducerea schemelor

de garantare în PNDR 2007-2013, prin pre-luarea unor elemente referitoare la principiile de funcționare și management.

Pe baza acumularii experienței pozitive în sprijinirea beneficiarilor sectorului agricol și a zonelor rurale prin intermediul instrumen-telor financiare în perioadele anterioare de programare, Ministerul Agriculturii și Dezvol-tării Rurale își propune prin viitorul program să ofere, în continuare, posibilitatea benefi-ciarilor PNDR de a opta pentru instrumente financiare care să le faciliteze implementarea proiectelor co-finanțate din PNDR.

În acest scop, conform prevederilor regle-mentărilor comunitare, la nivelul MADR a fost realizată în anul 2014 o evaluare ex-ante a instrumentelor financiare, pentru a evalua elementele de disfuncționalitate ale pieței și pentru a identifica natura nevoilor de inves-tiții, precum și cele mai potrivite instrumen-te financiare pentru perioada de programare 2014-2020.

Evaluarea ex-ante a identificat nevoia imple-mentării unor instrumente financiare specifi-ce, acest demers fiind în responsabilitatea Au-torității de Management.

Pornind de la concluziile acestei evaluări, MADR a decis ca, într-o primă etapă, să fie in-trodus în PNDR instrumentul de garantare a creditelor. Instrumentul de creditare poate re-prezenta, de asemenea o opțiune suplimenta-

ră, a cărui implementare va fi luată în conside-rare într-o etapă ulterioară a derulării PNDR.

Consider că experiența dobândită anterior ne-a permis fructificarea flexibilității noului regulament european privind fondurile euro-pene structurale și de investiții și va conduce la îmbunătățirea design-ului și a mecanismului de implementare a instrumentelor financiare propuse prin PNDR.

În plus față de introducerea instrumentelor financiare în noul Program Național de Dez-voltare Rurală, MADR urmărește promovarea unui cadru mai amplu de măsuri destinate fa-cilitării accesului la finanțare al beneficiarilor PNDR. În acest sens, menționez că Autorita-tea de Management și agenția de plăți sunt în-tr-un proces permanent de colaborare cu insti-tuțiile financiare, atât cele bancare, cât și cele nebancare, inițiind semnarea unor protocoale de colaborare cu Asociația Română a Băncilor (ARB) și Asociația Societăților Financiare din România.

Totodată, o măsură menită să deblocheze flu-xul financiar la nivelul beneficiarilor PNDR o reprezintă, ca și în perioada de programare 2007-2013, posibilitatea solicitării unui avans de maximum 50% din ajutorul public, sub re-zerva constituirii unei garanții, care pentru noul program va reprezenta 100% din valoarea avansului. Ca element de noutate pot să preci-zez, că pentru noua perioadă de programare, garanția va putea fi emisă de către o institu-

ție financiară bancară sau nebancară înscrisă în registrul special al Băncii Naționale a Ro-mâniei, precum și de o societate de asigurări, mărind astfel adresabilitatea acestei facilități.

Care sunt principalele avantaje ale utili-zării instrumentelor financiare selecta-te de MADR pentru proiectele de inves-tiții realizate cu fonduri FEADR pentru perioada 2014-2020?ADELA ȘTEFANDacă vorbim de avantajele instrumentelor fi-nanciare pe care le propunem prin PNDR, tre-buie să menționez, în primul rând, adresarea principalului obstacol identificat în realizarea proiectelor de investiții derulate prin PNDR, și anume lipsa cofinanțării.

Totodată, putem vorbi de accesul potențiali-lor beneficiari la o gamă mai largă de mijloace financiare pentru livrarea sprijinului pentru dezvoltare rurală.Consider că prin promovarea instrumentelor financiare ca forma de sprijin pentru realiza-rea investițiilor private se va asigura, în timp, o reducere a dependenței față de granturi.

La nivelul investițiilor pe care le finanțăm exis-tă, de asemenea, beneficii legate de sporirea calității proiectelor datorită necesității de a re-turna fondurile, precum și o responsabilizare și o mai mare disciplină financiară din partea beneficiarilor. În cazul utilizării de instrumen-te financiare, există, de asemenea, o serie de beneficii și la nivelul fondurilor publice, iar,

8 9

în acest sens, pot menționa realizarea efectu-lui de multiplicare a resurselor disponibile și creșterea impactului fondurilor PNDR asu-pra economiei, sporirea eficienței fondurilor alocate datorită caracterului de reutilizare al acestora, precum și atragerea de finanțări pri-vate suplimentare pentru îndeplinirea obiecti-velor programului de dezvoltare rurală.

Ce ne puteți spune despre experiența României în utilizarea instrumentelor financiare în cadrul PNDR perioada 2007-2013?ADELA ȘTEFANImplementarea instrumentelor de inginerie fi-nanciară în cadrul PNDR 2007-2013 s-a bazat pe experiența pozitivă din perioada de progra-mare 2000-2006, rezultată în urma derulării Programului Fermierul. Acest program a faci-litat investițiile în agricultură, în special cofi-nanțarea privată a proiectelor realizate prin SAPARD.

Decizia implementării unor scheme de ga-rantare finanțate din PNDR 2007-2013 a fost adoptată în contextul în care, în anul 2008, principala problemă identificată a fost insu-ficiența garanțiilor reale, cauzată de capita-lizarea necorespunzătoare a întreprinderilor agricole sau marja scăzută de profitabilitate a întreprinderilor mici din zona rurală.

Obiectivele schemelor de garantare din Ro-mânia au vizat sporirea accesului la sursele de creditare pentru dezvoltarea rurală, precum și

creșterea interesului și a încrederii instituțiilor financiare în economia rurală și intensificarea procesului de dezvoltare rurală prin atragerea de finanțare privată adițională pentru investi-ții în sectorul rural.

Schemele s-au aplicat într-un context macroe-conomic dificil, pe fondul unei scăderi severe a activității de creditare. Cu toate acestea, impac-tul acestor instrumente este vizibil, inclusiv la nivelul băncilor comerciale, care, identificând oportunitatea schemelor de garantare, și-au adaptat oferta, dezvoltând produse speciali-zate pentru sectorul agricol. În acest context, schemele de garantare finanțate din PNDR 2007-2013 au reprezentat un instrument real și extrem de util de sprijinire a realizării inves-tițiilor în mediul rural, putând spune cu cer-titudine că, fară acest instrument, un număr semnificativ de beneficiari de granturi din PNDR 2007-2013 nu ar fi avut posibilitatea de a avea acces la surse private de cofinanțare cu consecințe directe asupra capacității acestora de a finaliza investițiile. Luând în considerare toate aceste aspecte, din punct de vedere cali-tativ, efectele implementării schemelor de ga-rantare finanțate din PNDR 2007-2013 în ceea ce privește dezvoltarea zonelor și economiei rurale, au fost incontestabile.

Considerați că punerea în aplicare a in-strumentelor financiare în cadrul nou-lui PNDR, implică un plus de expertiză și know-how din partea tuturor actori-lor care activează în agribusiness?

ADELA ȘTEFANPe lângă avantajele evidente pe termen lung ale reciclării fondurilor, instrumentele financi-are contribuie la mobilizarea unor co-investiții publice sau private suplimentare în vederea soluționării deficiențelor de piață.

Modalitatea de implementare a acestora impli-că, cu siguranță, un plus de expertiză și know-how, care contribuie la creșterea eficienței și eficacității utilizării resurselor publice.

Mai mult, aceste instrumente furnizează o gamă variată de stimulente pentru îmbună-tățirea performanței, inclusiv o mai mare dis-ciplină financiară la nivelul proiectelor care beneficiază de sprijin.

Pe de altă parte, instrumentele financiare încu-rajează și autoritățile să aibă o atitudine orien-tată spre abordarea unui spirit antreprenorial în ceea ce privește administrarea fondurilor publice, în paralel cu urmărirea obiectivelor politicilor publice.

Care sunt măsurile de investiții private din cadrul noului PNDR pentru care vor funcționa instrumentele financiare în combinație cu granturile?ADELA ȘTEFANÎn urma rezultatelor evaluării ex-ante a in-strumentelor financiare, MADR a identificat nevoia combinării instrumentelor financiare cu granturile în scopul sprijinirii beneficiari-lor din sectorul agricol și de procesare, cât și a

celor din sectorul non-agricol. Practic, inten-ția MADR este de a continua formele de spri-jin prin intermediul instrumentelor financiare pentru beneficiarii măsurilor de investiții pri-vate, respectiv:

• sM 4.1 „Investiții în exploatații agricole”, inclusiv sM 4.1a din cadrul sub-programului tematic pentru pomicultură;

• sM 4.2 „Investiții pentru procesarea/marketingul produselor agricole”, inclusiv sM 4.2a din cadrul sub-programului tematic pentru pomicultură;

• sM 6.4 „Investiții în crearea și dezvoltarea microîntreprinderilor și întreprinderilor mici non-agricole”.

Ca și element de noutate, instrumentele finan-ciare finanțate din noul PNDR se vor adresa și beneficiarilor proiectelor de investiții private finanțate în cadrul Leader.

Ce ne puteți spune despre sistemul de implementare al instrumentelor finan-ciare? Care sunt instituțiile/entitățile care vor fi implicate în procesul de im-plementare a instrumentelor financia-re? ADELA ȘTEFANÎn prezent, eforturile MADR se concentrează asupra finalizării cadrului programatic și fi-nalizării negocierii instrumentelor financiare propuse cu Comisia Europeană, definitiva-rea cadrului de implementare reprezentând o etapă ulterioară în dezvoltarea instrumente-lor financiare. Entitățile care vor fi implicate

10 11

în procesul de implementare a instrumente-lor financiare vor fi Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale și Agenția pentru Finanța-rea Investițiilor Rurale, pe de o parte, iar pe de altă parte, Gestionarii instrumentelor fi-nanciare selectați cu respectarea prevederilor Regulamentului nr. 1303/2013 și a legislației naționale privind achizițiile publice, precum și intermediarii financiari prin intermediul căro-ra destinatarii finali vor avea acces la produse-le de finanțare disponibile.

Intenția noastră este să creăm un cadru de implementare suplu și facil de utilizat din per-spectiva beneficiarilor PNDR, care să le facili-teze accesul la sursele financiare din PNDR și, în final, să le permită realizarea investițiilor pe care și le-au propus.

Ce condiții de eligibilitate trebuie să în-deplinească beneficiarii instrumentelor financiare selectate de MADR?ADELA ȘTEFANÎn primul rând trebuie să menționez că discu-țiile tehnice cu Comisia Europeană sunt încă în curs, astfel încât condițiile de eligibilitate propuse de MADR mai pot suferi unele adap-tări.

În ceea ce privește condițiile de eligibilitate pe care trebuie să le îndeplinească destinatarii fi-nali ai instrumentelor financiare, și mă refer la schema de garantare pe care intenționăm să o lansăm într-o primă etapă, acestea vizează ur-mătoarul aspect:

• Solicitantul trebuie să aibă un proiect se-lectat pentru finanțare în cadrul uneia din submăsurile care fac obiectul instrumen-tului financiar, respectiv submăsurile 4.1, 4.1a, 4.2, 4.2a, 6.4 sau Leader.

De asemenea, nu pot beneficia de garanții soli-citanții aflați în dificultate financiară.

Garanțiile vor fi acordate strict în legătură cu creditele contractate pentru partea de co-fi-nanțare privată necesară implementării pro-iectului selectat pentru finanțare, acesta repre-zentând un important element de noutate față de perioada anterioară de programare.

Bineînțeles, ca și în perioada anterioară, suma garantată prin schema de garantare va repre-zenta maximum 80% din valoarea creditului acordat pentru cheltuielile eligibile în cadrul instrumentului financiar.

Care este bugetul propus pentru instru-mentele financiare PNDR 2014- 2020?ADELA ȘTEFANBugetul propus a fi alocat instrumentelor fi-nanciare pentru perioada de programare 2014-2020 este de cca 92 mil. Euro, din contribuția FEADR și cea de la bugetul de stat. Important de menționat însă este faptul că unul din prin-cipiile de funcționare a instrumentelor finan-ciare este cel de reutilizare a fondurilor, astfel încât impactul utilizării acestui buget la nivelul destinatarilor finali se multiplică asigurând o eficiență sporită a utilizării fondurilor publice.

INSTRUMENTELE FINANCIARE ÎN CADRUL STRATEGIC COMUN 2014-2020 Cadrul legislativ european 2014-2020 privind instrumentele financiare aplicabile fondurilor europene structurale și de investițiiÎntreprinderile mici și mijlocii (IMM-uri) sunt adesea descrise ca fiind coloana vertebrală a economiei Uniunii Europene, deoarece aces-tea reprezintă mai mult de 98% din totalul întreprinderilor înregistrate la nivel european (circa 20,7 milioane), dintre care 92% sunt firme cu mai puțin de zece angajați. Conform estimărilor pentru anul 2012, IMM-urile au generat aproximativ 67% din totalul locurilor de muncă și 58% din valoarea adăugată brută (VAB)1 produsă de economia privată, non-fi-nanciară din Europa2.

IMM-urile urmăresc creșterea competitivității economice, ca obiectiv major al activității lor, obiectiv ce vizează scăderea costurilor, crește-rea productivității, îmbunătățirea calității și diversificarea gamei de produse sau de servicii pe care le oferă, precum și îmbunătățirea mar-ketingului3.

Competitivitatea IMM-urilor este strâns lega-tă de următorii factori:

• Cadrul de reglementare în ceea ce privește IMM-urile;

• Costul și productivitatea muncii;

• Accesul la surse externe de finanțare;• Gama de produse (calitate ridicată sau

cost-redus);• Capacitatea de inovare;• Costul inputurilor, serviciilor și bunurilor,

inclusiv al energiei;• Capacitatea de export și accesul la lanțurile

de aprovizionare;• Accesul la resurse umane de înaltă calitate;• Proximitatea conexiunilor de transport

pentru a ajunge la furnizori și clienți și• În general, climatul de afaceri, inclusiv im-

pozitul pe profit.

În ciuda importanței și dinamismului lor, IMM-urile se confruntă cu provocări semnifi-cative în accesarea de fonduri, inclusiv finan-țări europene, deoarece acestea sunt percepu-te ca fiind mai riscante decât companiile mari de pe piețele financiare și companiile de inves-tiții. Mai mult decât atât, în zona de acces la fi-nanțare pentru IMM-uri, literatura economică menționează de multe ori eșecurile structura-le ale pieței datorate informațiilor asimetrice între creditor și debitor și a incertitudinii4. În plus, competitivitatea IMM-urilor a fost grav afectată de recenta criză financiară și, ulterior, de criza creditelor. În ciuda adoptării și punerii în aplicare a politicilor europene de creștere a

1Ecorys (2012), EU SMEs in 2012: at the crossroads. Annual report on small and medium-sized enterprises in the EU, 2011/12, Reportprepared for the European Commission2Aceasta este clasificarea Eurostat care include sectoarele industrie, construcții, comerț și servicii.3European Commission, Thematic guidance fiche No.3 – Competitiveness of Small and Medium-sized Enterprises (SMEs), Version 1 22/04/20134OECD (2006), The SME Financing Gap, Vol. 1, Theory and Evidence.

12 13

competitivității IMM, acestea au un impact tot mai lent în economie, din cauza măsurilor de evitare a piețelor financiare cu risc major, pre-cum și din cauza menținerii sub control a chel-tuielilor publice, de monitorizare a datoriilor publice, măsuri ce par a fi de cele mai multe ori contradictorii cu politicile europene de crește-re economică și creare de locuri de muncă. În acest context macro-economic european, ac-cesul dificil la finanțare pare să fie un obsta-col principal pentru dezvoltarea IMM-urilor pentru perioada de programare 2014-2020. Găsirea unor modalități adecvate pentru a fi-nanța economia reală, și în special IMM este o prioritate pentru Uniunea Europeană5. În acest sens, UE lucrează la furnizarea de soluții constructive pentru a sprijini economia și pen-tru a stimula creșterea economică inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii.

De la începutul anilor 1990 s-au făcut reco-mandări de politici la nivel global, european și național prin care s-a cerut o abordare coe-rentă și eficientă pentru îmbunătățirea accesu-lui IMM-urilor la finanțare, în special pentru echitate la finanțare6.

În perioada de programare 2007-2013, spriji-nul pentru IMM-uri prin fondurile structurale a fost furnizat prin intermediul Instrumen-telor Financiare (IF), suplimentar grantului acordat pentru finanțarea proiectelor de in-

vestiții. În baza datelor menționate în sumarul Raportului Direcției Generale a Comisiei Eu-ropene pentru Politică Regională (DG REGIO) din anul 2012, aproximativ 34.000 de IMM, 16.000 de micro-întreprinderi și 62 de între-prinderi mari au accesat fondurile structurale prin intermediul IF7.

Perioada de programare 2014-2020 prevede o utilizare sporită a IF pentru toate obiectivele tematice și în toate sectoarele8. Sunt prevăzute noi tipuri de IF pentru a oferi finanțare adițio-nală IMM, în scopul trecerii de la mecanisme-le de finanțare tip grant către IF inovative, de-numite fonduri „revolving” axate pe investiții pentru capital de lucru, care să permită o mai mare participare a sectorului privat la accesa-rea fondurilor europene.

Situația economică actuală afectată de cri-za creditelor necesită aplicarea de standarde stricte de gestionare a riscurilor pentru in-termediarii financiari (instituții bancare și non-bancare), aspect ce poate îngreuna ac-cesul IMM la fondurile europene. Astfel, eva-luarea ex-ante pentru stabilirea și selectarea instrumentelor financiare utilizate în cadrul unui program operațional (inclusiv Program de Dezvoltare Rurală) pentru perioada de pro-gramare 2014-2020 trebuie să ia în considera-re și acest aspect pentru a se asigura o proiec-tare și implementare corectă și eficientă a IF.

5Think Small First - A Small Business Act for Europe (COM 2008) 394 of 23.6.2008).6European Commission (2005), DG Enterprise and Industry: Best practices of public support for early-stage equity finance, Final report ofthe expert group, September 2005. http://ec.europa.eu/enterprise/newsroom/cf/_getdocument.cfm?doc_id=12027European Commission, Summary of data on the progress made in financing and implementing financial engineering instruments reportedby the MAs in accordance with Article 67(2) (j) of Council Regulation (EC) No 1083/2006. Programming period 2007-2013 (situation as at 31December 20128European Commission, Factsheet - Financial Instruments in Cohesion Policy 2014-2020

Ce sunt Instrumentele Financiare?Instrumentele financiare reprezintă un mod eficient de mobilizare a resurselor din Cadrul Strategic Comun (acesta include Politica Re-gională, Politica Agricolă Comună, Politică de Afaceri Maritime și de Pescuit) în vederea în-deplinirii obiectivelor Strategiei Europa 2020. Orientate către proiecte cu potențială viabili-tate economică, instrumentele financiare oferă sprijin investițiilor prin împrumuturi, garan-ții, investiții de capital și alte mecanisme pur-tătoare de risc, eventual combinate cu subven-ții la dobândă sau subvenții la comisioanele de garantare din cadrul aceleiași operațiuni.

Pe lângă avantajele evidente pe termen lung ale reciclării fondurilor, instrumentele financi-are contribuie la mobilizarea unor co-investiții publice sau private suplimentare, în vederea soluționării deficiențelor de piață, în confor-mitate cu prioritățile Strategiei Europa 2020 și ale politicilor europene.

Aceste instrumente furnizează o gamă variată de stimulente pentru îmbunătățirea perfor-manței, inclusiv o mai mare disciplină finan-ciară la nivelul proiectelor care beneficiază de sprijin.

Instrumentele financiare sunt utilizate în sco-pul realizării de investiții în cadrul fondurilor structurale, începând cu perioada de progra-mare 1994-1999. Importanța acestora a cres-cut în cursul perioadei de programare 2007-2013 și, în prezent, acestea reprezintă în jur de

5 % din totalul resurselor Fondului European de Dezvoltare Regională (FEDR) dar numai 0,38 % din bugetul total al Fondului European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR).

În lumina situației economice actuale și a re-surselor publice tot mai limitate, se așteptă ca rolul instrumentelor financiare în cadrul po-liticilor regionale, agricole și de pescuit să fie tot mai mare în perioada de programare 2014-2020.

Bazându-se pe experiențele și realizările ob-ținute cu ajutorul instrumentelor financiare din ciclurile actuale și anterioare ale politicii regionale și evidențiind importanța conferită acestora în Cadrul Financiar Multianual 2014-2020, cadrul de reglementare pentru perioada 2014-2020 stimulează o mai mare extindere și consolidare a utilizării instrumentelor financi-are în cursul noului exercițiu financiar, ca al-ternativă mai eficientă și durabilă, și care vine în completarea finanțării tradiționale, de tipul granturilor.

Baza legală pentru Instrumentele FinanciarePrevederile legale specifice instrumentelor structurale sunt stabilite prin Regulamentul (UE) nr. 1303/2013 al Parlamentului Euro-pean și al Consiliului din 17 decembrie 2013 de stabilire a unor dispoziții comune privind Fondul European de Dezvoltare Regională, Fondul Social European, Fondul de Coeziune, Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală și Fondul European pentru Pescuit și

14 15

Afaceri Maritime, precum și de stabilire a unor dispoziții generale privind Fondul European de Dezvoltare Regională, Fondul Social Euro-pean, Fondul de Coeziune și Fondul European pentru Pescuit și Afaceri Maritime și de abro-gare a Regulamentului (CE) nr. 1083/2006 al Consiliului, la care adaugă acte delegate și de implementare referitoare la o serie de articole relevante din acest regulament de bază.

Alte prevederi specifice instrumentelor finan-ciare (de exemplu informații cu privire la prio-rități/măsuri, co-finanțare, cheltuieli eligibile etc.) pot fi găsite în regulamentele specifice fondurilor (FEADR, FEDR, FSE, FC, FEAMF) și aplicabile regulamentului orizontal comun fondurilor europene, cadrului de reglementare pentru ajutor de stat și regulamentului finan-ciar și normelor de implementare aplicabile bugetului general al Uniunii Europene. Regu-lamentul de stabilire a unor dispoziții comune (R (UE) nr. 1303/2013) include o secțiune se-parată referitoare la instrumentele financiare – Titlul IV (articolele 37-46), oferind o prezen-tare mai clară a particularităților instrumente-lor și a cerințelor de reglementare a acestora.

Prin urmare, există un singur set de norme de reglementare a instrumentelor financia-re pentru toate cele cinci fonduri europene, asigurând consecvența cu dispozițiile regula-mentului financiar. Pentru a încuraja și spori utilizarea instrumentelor financiare în fondu-rilor europene structurale și de investiții în pe-rioada de programare 2014-2020, noul cadru

juridic și de politică oferă:• O mai mare flexibilitate statelor membre şi

regiunilor UE în ceea ce priveşte sectoarele ţintă şi structurile de punere în aplicare;

• Un cadru stabil de punere în aplicare, înte-meiat pe un set clar şi detaliat de norme, bazându-se pe orientările şi experienţele concrete existente

şi asigură:• Sinergia dintre instrumentele financiare şi

alte forme de sprijin, cum ar fi granturile;• Compatibilitatea cu instrumentele finan-

ciare instituite şi puse în aplicare la nivelul UE în temeiul unor norme de gestionare directă.

Tipuri de instrumente financiareLa nivelul statelor membre, mediul operați-onal al instrumentelor financiare, precum și capacitatea administrativă și expertiza tehnică necesare pentru punerea în aplicare a acesto-ra, variază în mod semnificativ. Pe acest fond, noile regulamente oferă diverse opțiuni de pu-nere în aplicare, dintre care statele membre și autoritățile de management pot alege cea mai potrivită soluție.

Pot beneficia de sprijin prin programele din cadrul fondurilor europene structurale și de investiții (FESI):

1. Instrumentele financiare instituite la nivelul UE şi gestionate de către Co-misie, în conformitate cu regulamentul financiar (gestiune directă sau indirec-tă). Acesta include dispoziții specifice

privind implementarea instrumentelor financiare dedicate, care combină fon-durile FESI cu alte surse din bugetul UE și resurse ale Băncii Europene de Inves-tiții (BEI)/ Fondului European pentru Investiții (FEI) în vederea stimulării creditării bancare către IMM. În cadrul acestei opțiuni, contribuțiile programe-lor (PO/PDR) la instrumentele financi-are vor fi rezervate pentru investiții în regiuni și în acțiuni care intră sub inci-dența programelor (PO/PDR) din care au provenit resursele.

2. Instrumentele financiare instituite la nivel naţional/regional, transnaţional sau transfrontalier și gestionate direct de către autoritatea de management sau cu răspunderea acesteia. Prin aceste in-strumente, autoritățile de management au posibilitatea de a aloca resurse din cadrul programului către:

a. instrumentele deja existente sau nou-create, adaptate în funcţie de con-diţiile şi de necesităţile specifice; și

b. instrumentele standardizate (disponi-bile), în cazul cărora termenii și condi-țiile sunt definite în prealabil și stabilite printr-un act al CE de punere în aplica-re.

3. Instrumentele financiare constând nu-mai în împrumuturi sau garanţii pot fi puse în aplicare direct de către autorită-țile de management.

Implementarea instrumentelor financiareInstrumentele financiare sunt tot mai impor-tante ca urmare a efectului lor de pârghie asupra fondurilor europene structurale și de investiții (FESI), a capacităţii lor de a com-bina diferite forme de resurse publice și pri-vate pentru a sprijini obiectivele stabilite prin Strategia Europa 2020, precum și a faptului că formele de finanțare măresc viabilitatea pe termen lung a asistenței financiare.

Instrumentele financiare sprijinite de cele cinci fonduri europene sunt utilizate pentru a răspunde anumitor nevoi ale pieței, într-o ma-nieră eficientă din punct de vedere al costuri-lor, în conformitate cu obiectivele programe-lor naționale și/sau regionale (PO/PDR), și nu exclud finanțarea privată.

Decizia de a finanța măsurile de sprijin prin intermediul instrumentelor financiare trebuie să fie luată pe baza unei evaluări ex-ante, prin

16 17

care sunt stabilite deficiențele pieței sau situ-ațiile de investiții sub nivelul optim, precum și nivelul estimat și proporțiile necesităților de investiții publice. Elementele esențiale ale evaluărilor ex-ante sunt definite în mod clar în regulamentul (UE) nr.1303/2013. Evaluarea ex-ante are un caracterul detaliat, existând po-sibilitatea realizării acesteia în etape, precum și revizuirea și actualizarea acesteia pe parcur-sul implementării instrumentelor financiare.

Instrumentele financiare trebuie proiectate și implementate astfel încât să promoveze parti-ciparea substanțială a investitorilor din secto-rul privat și a instituțiilor financiare pe o bază adecvată în ceea ce privește partajarea riscu-rilor.

Pentru a fi suficient de atractive pentru secto-rul privat, este esențial ca instrumentele finan-ciare să fie concepute și implementate în mod flexibil. Autoritățile de management decid cu privire la cele mai adecvate forme de imple-mentare a instrumentelor financiare, pentru a aborda nevoile specifice identificate în analiza SWOT, în conformitate cu obiectivele progra-mului, cu rezultatele evaluării ex-ante și cu normele aplicabile în domeniul ajutoarelor de stat.

În cazurile în care este aplicabilă o astfel de măsură, această flexibilitate prevede și posi-bilitatea de a se reutiliza parțial resursele res-tituite de-a lungul perioadei de eligibilitate în cadrul programului.

Atunci când este posibilă combinarea instru-mentelor financiare cu acordarea de granturi - respectiv este posibilă accesarea de către beneficiari atât a măsurilor de investiții pre-văzute în programe, precum și a instrumente-lor financiare finanțate din același program -, aceasta trebuie să se realizeze în conformitate cu regulile ajutorului de stat prevăzute în le-gislația Uniunii Europene și în legislația națio-nală, adică nivelul cumulat al sprijinului acor-dat unui beneficiar trebuie să se limiteze la nivelul ajutorului nerambursabil pentru care acesta este eligibil. Trebuie respectate regulile specifice de finanțare aferente fiecărui fond și trebuie să se instituie măsuri asiguratorii pen-tru evitarea dublei finanțări.

Instrumentele financiare în programarea Fon-dului European Agricol pentru Dezvoltare Ru-rală (FEADR)În cadrul FEADR, pentru noua perioadă de programare 2014-2020, statele membre sunt încurajate să introducă în programele lor op-țiuni vizând utilizarea instrumentelor financi-are.

În prezent, se observă o utilizare foarte redusă a instrumentelor financiare în cadrul FEADR. Cheltuielile declarate până la sfârșitul anului 2012 sunt de aproximativ 0,38 % din bugetul total FEADR (357 milioane euro). Angajamen-tele FEADR pentru perioada 2007-2013 pe instrumente financiare reprezintă puțin pes-te 600 de milioane euro. Prin comparație, în cadrul fondurilor structurale, instrumentele

financiare reprezintă aproximativ 5 % din to-talul resurselor FEDR.

Introducerea în cadrul PDR a IF cu finanțare din FEADR este o acțiune opțională pentru un stat membru. Cu toate acestea, utilizarea IF în combinație cu anumite măsuri de investiții FEADR ajută beneficiarii proiectelor de inves-tiții să acceseze mai facil fondurile de dezvol-tare rurală. Totodată, la nivel de program, IF contribuie la realizarea obiectivelor temati-ce prevăzute în articolul 9 din regulamentul (UE) nr. 1303/2013, la punerea în practică a priorităților prevăzute în articolul 5 din regu-lamentul FEADR (UE) nr. 1305/2013, precum și la atingerea obiectivelor specifice stabilite în cadrul PDR. Proiectarea și implementarea IF în cadrul PDR poate conduce la o utilizare eficientă și efectivă a fondurilor FEADR, con-tribuind nemijlocit la creșterea economică și la crearea și menținerea de locuri de muncă.

Autoritățile de Management pot introduce IF în cadrul PDR încă de la început, respectiv de la adoptarea PDR 2014-2020. Maximul ratei contribuției FEADR este de 100% pentru in-strumentele financiare instituite de la nivelul Uniunii Europene, gestionate direct sau indi-rect de către Comisia Europeană, în timp ce pentru instrumentele financiare instituite în cadrul gestiunii partajate, respectiv între CE și un stat membru, aceasta este rata contribuți-ei FEADR maxim aplicabilă măsurii în cauză, majorată cu 10 puncte procentuale.

Configurarea instrumentelor financiare în programarea FEADR:

• O evaluare ex-ante trebuie să preceadă stabilirea oricărui instrument finan-ciar. Această evaluare ex-ante va avea o structură clar definită, iar concluziile sale ar trebui să fie puse la dispoziția publicului și a părţilor interesate;

• Autoritățile de Management vor decide asupra alegerii tipului de instrument fi-nanciar pe care doresc să îl utilizeze, pre-cum și a structurii de implementare a acestuia;

• Autoritățile de Management pot efectua, de asemenea, sarcinile de execuție în mod direct, în cazul instrumentelor financiare care constau exclusiv din împrumuturi și garanții.

Finanţarea instrumentelor financiare în pro-gramarea FEADR:

• O modalitate de finanțare a IF este

18 19

finanțarea în ”cascadă”. Această mo-dalitate contribuie la utilizare eficientă a finanțărilor prin IF și previne înfiinţarea de fonduri nefuncţionale, asigurând, în același timp, că există resurse suficiente care să fie rulate;

• Autoritățile de Management pot să con-tribuie cu resurse financiare din PDR la instrumentele existente la nivelul UE, în cazurile în care sunt identificate obiective comune, pe baza recomandărilor sau con-cluziilor evaluării ex-ante;

• Regulile privind cheltuielile eligibile la închidere și reutilizarea fondurilor desti-nate IF sunt menționate;

• Regulile privind utilizarea resurselor după încheierea perioadei de eligibilitate sunt menționate în PDR.

În ceea ce privește punerea în aplicare, trebuie menționat că toate ariile de intervenție eligibi-le pentru sprijin FEADR pot fi sprijinite prin IF, cu condiția ca viabilitatea economică și fi-nanciară a investițiilor să fie justificate de eva-luarea ex-ante.

Utilizarea instrumentelor financiare în perioa-da 2014-2020 prevăzută în Acordul de Parte-neriat al României pentru perioada 2014-2020 și în documentele programaticeÎn documentul ”Poziția serviciilor Comisiei Europene cu privire la dezvoltarea unui Acord de parteneriat și a unor programe în Româ-nia în perioada 2014-2020”, la capitolul care tratează competitivitatea sectorului întreprin-

derilor mici și mijlocii, CE recomandă explicit facilitarea accesului la micro finanțare, în spe-cial în sectorul agricol și mai ales pentru tineri și persoanele cu acces dificil pe piața forței de muncă, precum și pentru microîntreprinderi”9.

Mai mult, în proiectul Acordului de Parteneri-at care se va încheia între Guvernul României și Comisia Europeană se precizează necesita-tea utilizării instrumentelor financiare: „Având în vedere situaţia economică actuală şi deficitul de resurse publice, se aşteaptă ca instrumentele financiare să joace un rol mai puternic în 2014-2020. Introducerea lor va permite o eficacitate, precum şi o eficienţă ri-dicată în utilizarea fondurilor. Instrumente-le financiare pot fi folosite pentru orice tip de investiţie sau de către orice tip de beneficiari.

9Poziția serviciilor Comisiei cu privire la dezvoltarea unui Acord de Parteneriat și a unor programe în ROMÂNIA în perioada 2014-2020 10Documentul Ministerului Fondurilor Europene cu privire la Oportunități de finanțare pentru perioada 2014-2020 pentru a asigura un mediu de afaceri mai bune (Acordul de Parteneriat al Romanei pentru perioada 2014-2020

Cu toate că în 2007-2013 implementarea lor nu a avut succesul aşteptat, România inten-ţionează să apeleze în viitoarea perioadă de programare la instrumentele financiare pentru asigurarea accesului la finanţare a IMM-urilor, pentru întreprinderile inovative generatoare de valoare adăugata şi pentru încurajarea cererii pentru eco-inovare, res-pectiv pentru utilizarea capitalului de risc în investiţii în domeniul cercetării-dezvoltării, pentru a stimula start-up-urile şi spin-off-urile inovative.”10.

Efectele practice ale aplicării instrumentelor financiareNoile regulamente prevăd ca statele membre și autoritățile de management să beneficieze de o mai mare flexibilitate în elaborarea pro-gramelor, atât de a alege între realizarea de investiții cu ajutorul granturilor sau al instru-mentelor financiare, cât și de a selecta cel mai potrivit instrument financiar. De asemenea, acestea oferă mai multă claritate și certitudine cadrului juridic și de politică al instrumentelor financiare.

Dintr-o perspectivă bugetară, consolidarea in-strumentelor financiare, considerate cataliza-tori de resurse publice și private, va ajuta sta-tele membre să atingă nivelurile de investiții strategice necesare punerii în aplicare a strate-giei Europa 2020.

Dacă instrumentele financiare sunt aplicate la scară mai largă și adaptate corespunzător ne-

cesităților specifice ale programelor și benefi-ciarilor acestora, accesul la finanțare poate fi în mod semnificativ îmbunătățit în beneficiul unei palete largi de actori socio-economici din teritoriu.

Instrumentele financiare pot servi, de exem-plu, întreprinderilor care investesc în inovație, fermelor care doresc să îmbunătățească per-formanța activității lor în materie de utilizare a energiei verzi, tinerilor care urmăresc pune-rea în practică a ideilor lor de afaceri, precum și infrastructurii publice sau proiectelor de in-vestiții productive care îndeplinesc obiectivele strategice ale politicilor europene și furnizează rezultatele așteptate ale programelor acestora.

20 21

INSTRUMENTE FINANCIARE APLICATE DE ROMÂNIA ÎN PERIOADA DE PRE-ADERARE ȘI POST-ADERARE LA UNIUNEA EUROPEANĂ

Programul Fermierul – facilități pentru creditarea și garantarea investițiilor fi-nanțate din fonduri SAPARD

În perioada de pre-aderare, în România a fost implementat cel mai important program de investiții din sectorul agroalimentar și pen-tru infrastructură rurală, respectiv Programul SAPARD, finanțat cu fonduri nerambursabile de la Uniunea Europeană și bugetul de stat, în valoare de 1,5 miliarde euro. Obiectivul princi-pal al acestui program a fost cel de restructu-rare și modernizare a sectorului agroalimentar și a infrastructurii rurale înainte de aderare.

Prin implementarea acestui program, agricul-tura și industria alimentară românească au în-registrat o creștere semnificativă a competiti-vității și a gradului de dotare cu noi tehnologii. Două categorii de proiecte de investiții - priva-te (generatoare de venit) și publice (negenera-toare de venit) - au fost susținute din fondurile SAPARD, cu reguli de co-finanțare diferite. În ceea ce privește beneficiarii privați ai progra-mului, respectiv fermieri și întreprinderi din industria alimentară, cea mai dificilă proble-mă a fost asigurarea co-finanțării private obli-

gatorii, cuprinsă între 50% și 60% din valoarea eligibilă a proiectului.

Sistemul bancar nu a fost pregătit pentru a veni în sprijinul beneficiarilor Programului SAPARD cu partea de co-finanțare privată, din mai multe motive, printre care:

• necunoaşterea și dezinteresul manifestat pentru acest gen de program,

• orientarea masivă către creditele de con-sum foarte profitabile pentru băncile co-merciale,

• lipsa personalului specializat în domeniul mecanismelor fondurilor europene,

• viziunea extrem de pesimistă și necuantificată a faptului că agricultura este un sector cu grad mare de risc,

• lipsa instrumentelor de garantare care să fie folosite pentru creditele de investiții destinate acestui sector.

Programul Fermierul a fost lansat de Guvernul României în anul 2005, din cauza faptului că fondurile alocate României de UE prin progra-mul SAPARD nu s-au folosit în ritmul așteptat, motivul principal fiind absența proiectelor,

determinată în primul rând de dificultățile în-tâmpinate de beneficiari în a obține creditele necesare asigurării cofinanțării private nece-sare pentru implementarea proiectelor con-tractate.

În acest context, în perioada 2005-2006, bu-getul de stat pentru domeniul agriculturii a fost construit pe o importantă componentă de investiții în sectorul agroalimentar, combinată cu sprijinirea producătorilor agricoli, aliniin-du-se astfel principiilor de finanțare ale Politi-cii Agricole Comune. În această perioadă a fost relansat Programul SAPARD prin aprobarea și punerea în practică a Programului Fermierul, program finanțat de la bugetul de stat. Obiecti-vul principal al programului a vizat creditarea și asigurarea garanțiilor la creditele contracta-te pentru finanțarea beneficiarilor Programu-lui SAPARD.

Programul Fermierul a cuprins un pachet normativ destinat finanțării și garantării in-vestițiilor din agricultură, în special pentru asigurarea cofinanțării proiectelor realizate din fonduri SAPARD și a constituit principalul instrument pentru creșterea absorbției fondu-rilor SAPARD.

A fost înființat „Fondul pentru creditarea in-vestițiilor în agricultură” conform Legii nr. 231/2005 privind stimularea investițiilor în agricultură. Pentru garantarea instrumentelor financiare pe care instituțiile de credit le-au pus la dispoziție producătorilor agricoli, pro-

cesatorilor de produse agricole și, după caz, autorităților publice locale, pentru asigurarea co-finanțării proiectelor realizate din fonduri SAPARD, Ministerul Agriculturii și Dezvoltă-rii Rurale a constituit un „Fond de garantare a creditelor pentru realizarea proiectelor din cadrul Programului SAPARD” conform Legii nr. 218/2005 privind stimularea absorbției fondurilor SAPARD prin preluarea riscului de către fondurile de garantare.

Programul Fermierul a reprezentat un instru-ment/fond de creditare pentru investiții în sectorul agroalimentar, fiind destinat:

• Acordării de credite beneficiarilor Pro-gramului SAPARD;

• Acoperirii costurilor întocmirii documentaţiei tehnico-economice pentru acordarea creditelor;

• Acordării de granturi, calculate ca pro-cent din volumul creditului acordat bene-ficiarilor de credite;

• Completării sumelor necesare cofinanţării proiectelor de investiţii finanţate din fon-duri nerambursabile (SAPARD) în cadrul unor programe comunitare sau în com-pletarea creditelor acordate de instituţiile de credit din surse proprii.

Pentru accesarea fondurilor de creditare, Mi-nisterul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale a selectat, în cadrul unui proces de lici-tație, mai multe bănci comerciale care, pe baza convențiilor de lucru încheiate, au acordat cre-dite, respectând următoarele condiții:

22 23

• Termenul maxim de restituire: 10 ani; • Plafon maxim: conform solicitării

instituţiei selectate şi în limita resurse-lor alocate Ministerului Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale;

• Perioada de graţie pentru beneficiarii de credite: între 1 si 5 ani, în funcţie de specificul proiectului de investiţii;

• Dobânda 5% pe an, variablă.

Creditele s-au acordat de către bănci, având ca destinație cofinanțarea proiectelor eligibile în cadrul măsurilor și submăsurilor din Progra-mul SAPARD și nu au depășit plafonul stabilit prin Ordinul MADR nr. 233/06.04.2006. Pla-foanele au variat pe masuri și submăsuri între 100.000 si 750.000.euro. Pentru proiecte care depășeau valoarea maximă a sumelor credi-tate din Fond, băncile au acordat credite în completare din surse proprii, potrivit Legii nr. 231/2005 și reglementărilor interne, în condi-țiile de costuri ale băncii.

Creditele acordate prin Programul Fermierul au fost garantate de Fondul de Garantare a Creditului Rural și Fondul de Garantare a Cre-ditelor pentru Întreprinderile Mici și Mijlocii.

Implementarea Programului Fermierul a fost la început mai dificilă, dar în timp a început să-și dovedească eficiența, maximizând angajarea sumelor disponibile prin proiectul SAPARD, pentru măsurile menționate anterior. Ca efect al introducerii Programului Fermierul, s-a di-namizat procesul de depunere de aplicații pen-

tru proiecte SAPARD. Astfel, s-au depus mai multe cereri eligibile de finanțare, care însă nu au mai putut fi onorate din fondurile europe-ne alocate prin SAPARD, din cauza epuizării acestora. Pentru proiectele eligibile, dar răma-se fără finanțare, MADR a propus crearea unui Program „SAPARD Românesc”, prin care au fost finanțate, în perioada 2007-2009, proiec-te în valoare de 100 milioane euro.

Schema de garantare cu finanțare din PNDR 2007-2013Pentru a putea beneficia de fondurile de dez-voltare rurală, România a elaborat și imple-mentat Programul Național de Dezvoltare Ru-rală 2007-2013, ce are la bază Planul Național Strategic pentru Dezvoltare Rurală. Programul vine în continuarea Programului SAPARD. Dacă prin Programul SAPARD s-a urmărit crearea unui cadru necesar implementării unei agriculturi performante și unei dezvoltări durabile a zonelor rurale, favorizarea preluării acquis-ului comunitar și adaptarea progresi-vă a mecanismelor de piață la principiile care guvernează PAC, filozofia PNDR 2007-2013 este mult mai complexă, concentrându-se pe o abordare mult mai precisă și mai structura-tă a măsurilor de sprijin destinate sectorului agroalimentar, precum și dezvoltării mediului rural.

Atât sectorul agricol din România, cât și eco-nomia rurală au în general o accesibilitate mult mai redusă la serviciile financiare oferi-te de sistemul financiar bancar, decât restul

economiei. Deși sistemul bancar românesc a cunoscut o dezvoltare accelerată în ultimii ani, iar băncile au manifestat o mai mare deschide-re pentru finanțarea IMM-urilor și a sectoru-lui agroalimentar, nu în ultimul rând datorită oportunităților oferite de integrarea în Uniu-nea Europeană, accesarea unui credit rămâne o problemă majoră pentru majoritatea fermie-rilor și a IMM-urilor din spațiul rural.

Foarte mulți solicitanți de ajutor financiar ofe-rit de PNDR întâmpină dificultăți în procura-rea cofinanțării private cerute de program. În absența resurselor proprii de cofinanțare și refuzați de instituțiile de creditare, potențialii solicitanți ai sprijinului FEADR se văd obligați să abandoneze proiectele lor de dezvoltare, cu consecințe directe atât asupra veniturilor pro-prii și asupra economiei locale, cât și asupra absorbției fondurilor comunitare.

Instituțiile de creditare de pe piață asociază un grad ridicat de risc marii majorități a fer-mierilor și a potențialilor beneficiari ai ajuto-rului FEADR pentru micro-întreprinderi și IMM-uri, deoarece: majoritatea dintre aceștia nu pot dovedi o performanță financiar-banca-ră (fie că sunt nou constituite, fie nu dețin un istoric de operațiuni bancare sau de credit); nu dispun de alte garanții materiale; costurile de administrare ale împrumutului sunt prea mari comparativ cu valoarea împrumutului solicitat; profitabilitatea din aceste domenii de activitate este mai redusă comparativ cu alte sectoare economice.

Recenta criză financiară și de lichidități ce se manifestă la nivel mondial, și care afectea-ză economia românească, îngreunează și mai mult accesul acestei categorii de solicitanți de credit la sursele de finanțare de pe piață, cu consecințe negative asupra absorbției fondu-rilor din FEADR. Mai mult chiar, folosirea te-renului și a altor active agricole drept garanții bancare este profund afectată de volatilitatea prețurilor generată de actuala criză economică. Experiența recentă a Programului SAPARD a demonstrat faptul că finanțarea necesară be-neficiarilor proiectelor de investiții dezvolta-te în mediul rural a întâmpinat dificultăți, ca urmare a lipsei surselor proprii de finanțare, a condițiilor de acordare a creditelor impuse de băncile comerciale pentru asigurarea garanții-lor solicitate, precum și a reticenței băncilor de a finanța investițiile în acest sector.

Prin activitatea de preluare a unei părți din risc, de monitorizare suplimentară a între-prinzătorului și a proiectului, fondurile de ga-rantare permit instituțiilor de credit să-și ex-tindă portofoliul de clienți într-un sector altfel greu accesibil din cauza costurilor ridicate și a monitorizării obligatorii.

Având în vedere situația mai sus menționată, a fost necesară dezvoltarea unui instrument financiar care să crească accesibilitatea soli-citanților PNDR la sistemul de credit al insti-tuțiilor financiar bancare de pe piață, pentru obținerea de credite necesare cofinanțării con-tribuției private.

24 25

Instrumentul financiar îl reprezintă crearea unor scheme de garantare a creditelor pen-tru beneficiarii măsurilor de investiţii pri-vate cofinanţate de FEADR, în cadrul PNDR 2007-2013. Din bugetul programului au fost stabilite fondurile necesare pentru constitui-rea schemelor de garantare, precum și acope-rirea costurilor de management ale acestora. În momentul aplicării sistemului de garantare cu finanțare din PNDR 2007-2013, Legea nr. 218/2005 privind stimularea absorbției fon-durilor SAPARD prin preluarea riscului de către fondurile de garantare și-a încetat apli-carea.

Întrucât schemele de garantare cu cofinanțare FEADR oferă garanții exclusiv întreprinderi-lor, pentru asigurarea surselor necesare im-plementării proiectelor beneficiarilor publici din PNDR (comune), s-a adoptat o schemă separată de garantare din resurse financiare alocate din bugetul național.

Obiectivul schemelor de garantare cofinanța-te de FEADR îl constituie îmbunătățirea me-diului de afaceri prin creșterea accesibilității fermierilor, a IMM-urilor din mediul rural și a altor categorii de beneficiari ai PNDR la sur-sele de creditare de pe piața financiar-bancară, creșterea interesului și încrederii instituțiilor financiar-bancare în economia rurală și inten-sificarea procesului de dezvoltare rurală prin efectul de adiționalitate (atragerea de finanța-re privată adițională) generat de aceste sche-me.

S-au constituit 2 scheme de garantare, cu fi-nanțare din PNDR 2007-2013:

1. Schema de garantare pentru agricultu-ră, care acordă garanții la credite be-neficiarilor măsurii 121 „Modernizarea exploatațiilor agricole” și măsurii 123 „Creșterea valorii adăugate a produse-lor agricole și forestiere”, pentru partea acoperită de articolul 36 din Tratatul in-stituind Comunitatea Europeană;

2. Schema de garantare pentru întreprin-deri mici și mijlocii (IMM-uri), care acordă garanții IMM-urilor benefici-are ale măsurilor 312 „Sprijin pentru crearea și dezvoltarea de micro-între-prinderi”, 313 „Încurajarea activităților turistice” și componentei măsurii 123 acoperite de schemele de ajutor de stat.

Selectarea instituțiilor financiare care gesti-onează fondurile alocate s-a realizat de către Autoritatea de Management din cadrul MADR, în baza unei proceduri transparente de selec-ție și în baza unor criterii de selecție stabilite în conformitate cu legislația națională în do-meniul achizițiilor publice. Pentru derularea celor două scheme de garantare, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, prin Autori-tatea de Management pentru PNDR a semnat, în anul 2010, convenții de finanțare cu Fondul de Garantare a Creditului Rural (FGCR).

Expunerea maximă posibilă în cadrul scheme-lor de garantare nu depășește de 5 ori suma alocată acestora, diminuată cu costurile de

management. Gradul efectiv de expunere se stabilește anual de gestionarul fondului, în funcție de gradul de risc asociat portofoliu-lui de garantare, situația pieței etc., neputând depăși nivelul maxim de 5 la 1. Cheltuielile de

gestiune a schemelor de garantare sunt aco-perite din contribuția PNDR în limita maximă stabilită în convenția de finanțare, dar nu mai mult de 2% din valoarea contribuției PNDR plătită drept capital gestionarului fondului.

Măsura Alocare(mil. euro)

Nr. garanții acordate

Valoare garanții acordate

(mil. euro)121 62,51 530 165,53123 34,61 241 133,33

Total schemă de garantare pentru

agricultură

97,12 771 298,86

123 10,55 61 20.17312 6,47 321 23.48313 1,17 53 4.59

Total schemă de garantare pentru

IMM-uri

18,19 435 48,24

Total 115,31 1.206 347,10

Sursa: Instrumente Financiare în cadrul Programului de Dezvoltare Rurală al Românei (prezentare în cadrul Seminarului „Instrumente Financiare 2014-2020 în cadrul FESI”, Bruxelles, 19-20 ianuarie 2015

Stadiul implementării schemelor de garantare cu finanțare din PNDR 2007-2013 la data de 31 decembrie 2014

În concluzie, schemele de garantare, ca instru-mente financiare, sunt benefice în absorbția fondurilor PNDR, dar utilizarea eficientă a acestora depinde de politica de creditare de la nivelul fiecărei bănci comerciale în domeniul investițiilor pentru sectorul agroalimentar.

Totodată, se poate aprecia că beneficiarii pro-

iectelor de investiții din cadrul PNDR, res-pectiv tineri fermieri, ferme mici și mijlocii, întreprinderi mici și micro întreprinderi din categoria start-up-urilor, pentru care se acor-dă punctaje suplimentare în selectarea pro-iectelor finanțate, nu reprezintă, în politica de creditare a băncilor comerciale, priorități în acordarea de credite de investiții.

26 27

INSTRUMENTE FINANCIARE PENTRU AGRICULTURĂ ȘI DEZVOLTARE RURALĂ PROPUSE PRIN PNDR 2014-2020

Prezentarea măsurilor de investiții private pentru care se propune utilizarea instrumen-telor financiareExperiența implementării Programului SAPARD, precum și a Programului Național de Dezvoltare Rurală (PNDR) 2007-2013, a arătat că principalul factor limitativ în imple-mentarea proiectelor a fost reprezentat de difi-cultatea obținerii de către beneficiarii acestora a cofinanțării private obligatorii. Acest fapt îi determină pe beneficiari să abandoneze pro-iectele de dezvoltare, afectând astfel nu doar veniturile proprii ale acestora, ci și economia locală.

Conform datelor Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, lipsa cofinanțării private a condus la rezilierea din inițiativa beneficia-rilor a peste 60% dintre contractele încheiate prin măsurile de investiții private, conducând decisiv la reducerea ratei de absorbție a fondu-rilor PNDR 2007-2013.

Deși în ultima perioadă instituțiile de credit s-au arătat mai puțin reticente în creditarea IMM-urilor din agricultură, majoritatea aces-tor companii încă sunt incapabile să acceseze finanțări. La nivel național s-au instituit diver-

se programe de dezvoltare a agriculturii, însă, deși au avut un impact favorabil asupra aces-tui sector, problemele structurale existente s-au dovedit a fi prea puțin modificate.

Neconcordanța dintre cerințele sistemului de creditare din România și ritmul de dezvoltare al sectorului agricol are câteva explicații cla-re11:

• Exploataţiile agricole, indiferent de mărime, ca și în cazul IMM-urilor neagri-cole de altfel, sunt considerate de către instituţiile de credit ca având un grad de risc ridicat, din variate motive:

- Nu se încadrează în indicatorii urmăriți de către bănci (solvabilitate, lichiditate etc.);

- Nu dețin un istoric de operațiuni bancare ori de credit;

- Nu dispun de garanții materiale suficiente (băncile solicită între 110-140% garanții) pentru a obține credite de investiții.

• Costurile de administrare aferente îm-prumuturilor sunt ridicate, comparativ cu capacităţile financiare ale potenţialilor beneficiari;

• Profitabilitatea sectorului agricol este redusă, comparativ cu alte sectoare ce au

o valoare adăugată superioară, în timp ce suprafața medie a exploatațiilor agricole pe teritoriul României este inferioară nive-lului de viabilitate economică (3,45 ha/exploatație agricolă). Astfel, primii ani de implementare a proiectelor nu generează venituri suficiente pentru a se reuși atât rambursarea creditelor solicitate, cât și susținerea activității de producție;

• Lipsa personalului specializat în cadrul instituţiilor financiare, care să înțeleagă particularitățile agriculturii și a produse-lor specializate de creditare necesare sec-torului.

De asemenea, în prezent în România, aproxi-mativ 1 din 10 instituții de creditare bancare (fie ele reprezentate de o agenție, sucursală ori bancomat) sunt prezente în mediul rural, astfel că accesul exploatațiilor agricole și a IMM-urilor neagricole la finanțare este încă foarte redus. Cu alte cuvinte, costul asociat cu accesul la finanțare este ridicat pentru entită-țile din zona rurală.

Fermierii și întreprinderile non-agricole din spațiul rural au nevoie de acces facil la credi-te cu termene și condiții avantajoase (inclusiv din punctul de vedere al nivelului rezonabil al ratei dobânzii, al perioadei de rambursare și al garanțiilor solicitate acestora), pentru a inves-ti în afacerile lor.

În momentul de față, în România, instrumen-tele financiare sunt mai puțin accesibile între-

prinderilor din zonele rurale (în special celor nou înființate) și sectorului agricol în general. În ciuda mecanismelor financiare stabilite în cadrul Programului Național de Dezvoltare Rurală 2007-2013, problema accesului la îm-prumuturile bancare este în continuare una dificilă din cauza costului ridicat al creditelor și a lipsei garanțiilor.

Instrumentele financiare sunt importante în special atunci când fermele încep proiecte de dezvoltare rurală care necesită co-finanțare. Instrumentele financiare pentru sprijinirea inițiativelor antreprenoriale de tip start-up pot sta la baza inițierii și dezvoltării de mici afaceri non-agricole care generează locuri de muncă și oportunități de obținere a veniturilor suplimentare în zonele rurale.

Având în vedere nevoile de finanțare ale fer-mierilor, precum și ale antreprenorilor din zonele rurale, prin Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014-2020 se vor pune la dispoziția beneficiarilor privați instrumente financiare adecvate pentru a asigura necesarul de cofinanțare privată al acestora.

În acest scop, la nivelul Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) a fost realizată evaluarea ex-ante a instrumentelor financiare, de către un consultant extern conform preve-derilor articolului 37, alineatul 2 din regula-mentul (UE) nr. 1303/2013, care urmează a fi prezentat Comitetului de Monitorizare pentru PNDR 2014-2020. Pe baza rezultatelor evaluă-

11CRPE, Cum deblocăm finanțarea fermelor mici și mijlocii din România?, 2013

28 29

rii ex-ante a instrumentelor financiare, MADR a identificat nevoia combinării instrumentelor financiare cu granturile, în scopul sprijinirii beneficiarilor proiectelor de investiții private cofinanțate din următoarele măsuri ale PNDR:

• Măsura 4 „Investiţii în active fizice”- sub-măsura 4.1 „Investiţii în exploataţii agri-cole” şi sub-măsura 4.2 „Investiţii pentru procesarea/marketingul produselor agri-cole”;

• Măsura 6 „Dezvoltarea exploataţiilor şi a întreprinderilor”- sub-măsura 6.4 „Investiţii în crearea şi dezvoltarea mi-croîntreprinderilor şi întreprinderilor mici non-agricole”,

• Sub-măsurile 4.1a şi 4.2a din cadrul Sub-programului Tematic pentru Pomicultură,

• Proiectele cu finanţare din LEADER care răspund la obiectivele submăsurilor prezentate mai sus.

Instrumentele financiare vor fi proiectate în baza articolului 38 (1) b și articolului 38 (3) b din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013.

Instrumente financiare propuse în PNDR 2014-2020: schema de garantare și schema de creditare

Conform rezultatelor preliminare ale evaluă-rii ex-ante a instrumentelor financiare12, cele recomandate pentru a răspunde cel mai bine nevoilor beneficiarilor PNDR 2014-2020 sunt:

• un instrument de garantare care oferă in-termediarilor financiari acoperirea riscu-

lui de credit la nivel de împrumuturi indi-viduale;

• un instrument de creditare cu partajarea riscului care combină resursele publice cu cele ale intermediarilor financiari pentru a asigura finanțarea beneficiarilor finali.

Instrumentul Financiar de GarantareUtilizarea schemei de garantare cu garanții individuale este recomandată de evaluatorul ex-ante și ca urmare a experienței relevante a autorităților în managementul și implementa-rea unei scheme similare în perioada de pro-gramare 2007-2013, precum și în perioada implementării Programului SAPARD.

Garanțiile se vor acorda pentru susținerea cre-ditelor acordate de către Intermediarii Finan-ciari beneficiarilor eligibili ai măsurilor PNDR 2014-2020, stabilite pentru utilizarea instru-mentelor financiare.

Obiectivul schemei de garantare este ameliorarea condițiilor de garantare pentru beneficiari.

Condiţii de eligibilitate pentru beneficiarii schemei de garantare:

• Solicitantul trebuie să aibă un proiect se-lectat pentru finanţare în cadrul uneia dintre submăsurile care fac obiectul in-strumentului sau un proiect finanţat prin LEADER care răspunde la obiectivele acestor submăsuri;

• Nu vor fi acordate garanții solicitanților

aflați în dificultate financiară, conform Comunicării Comisiei nr. 244/2004;

• Garanțiile vor fi acordate strict în legătură cu creditele contractate pentru partea de cofinanţare privată necesară implementării proiectului selectat pentru finanțare și, suplimentar, pentru fondul de rulment auxiliar. În ceea ce priveşte fon-dul de rulment, acesta este eligibil doar în cadrul submăsurilor 4.1, 4.1a, 4.2, 4.2a şi a proiectelor LEADER corespunzătoare, în cazul în care este justificat corespunzător şi nu depăşeşte 30% din valoarea totală a cheltuielilor eligibile aferente investiției;

• Suma asigurată prin schema de garantare va reprezenta maximum 80% din valoarea creditului acordat.

• Comisionul de garantare perceput bene-ficiarului garanţiei se calculează ca pro-cent aplicat la suma asigurată cu respec-tarea prevederilor Comunicării Comisiei 2008/155, fiind utilizat sistemul de prime „safe-harbour”, prevăzut de Comunicarea Comisiei nr.2008/C155/02. Încadrarea beneficiarului într-o clasă de risc se va realiza de către intermediarul financiar creditor în conformitate cu reglementările naționale, cu respectarea corespondenței între ratingul acordat de către intermedi-arul financiar și prevederile Comunicării Comisiei privind garanțiile;

• Creditele susținute prin instrumentul fi-nanciar de garantare trebuie să aibă un grafic de rambursare pentru principal și dobândă.

12Prezentarea KPMG - Evaluatorul ex-ante al instrumentelor financiare pentru PNDR 2014-2020, Grup de Lucru pentru Instrumente Financiare, 19 noiembrie 2014.

Instrumentul Financiar de CreditareEvaluatorul ex-ante recomandă utilizarea unui instrument financiar de creditare cu finanțare parțială a creditului (conform ratei de partajare a riscului) pentru beneficiarii eligibili ai măsurilor PNDR 2014-2020 selectate pentru utilizarea instrumentelor financiare. Creditele se vor acorda de către Intermediarii Financiari beneficiarilor eligibili.

Pentru creditele acordate prin instrumentul fi-nanciar de creditare (ce reprezintă finanțarea aferentă contribuției publice) se vor practica rate ale dobânzilor standard în conformitate cu Comunicarea Comisiei nr. 14/2008. Eva-luatorul recomandă utilizarea instrumentului financiar de creditare pentru credite acordate în RON, dar este posibil și în Euro. Creditele susținute prin instrumentul financiar de cre-ditare trebuie să aibă un scadențar de plată pentru principal și dobândă.

În urma analizelor realizate, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, prin Autoritatea de Management pentru PNDR, a decis ca într-o prima etapă să fie introdus în PNDR 2014-2020 instrumentul de garantare, instrumentul de creditare urmând a fi implementat într-o etapă ulterioară, când se va stabili dacă acesta va fi finanțat prin alocările financiare ale PNDR 2014-2020 sau bugetului național prin continuarea schemelor naționale de finanțare (OUG 43/2013) sau reutilizarea fondurilor schemei de garantare din PNDR 2007-2013, după încheierea programului.

30 31

Alocarea bugetară propusă instrumentelor fi-nanciare PNDR 2014- 2020 de către evaluato-rul ex-anteBugetul total pentru instrumente financiare PNDR este de 90,2 milioane Euro, din care:

- 67,6 milioane euro - Schema de Garantare;- 22,5 milioane euro – Schema de Creditare.

Implementarea instrumentelor financiareInstrumentele financiare, în noua perioadă de programare 2014-2020, vor fi implementate prin încredințarea către o instituție financi-ară internațională (Banca Europeană de In-vestiții) sau de către un intermediar financiar (instituții financiare bancare și non-bancare).

Instrumentele financiare vor fi gestionate ca blocuri financiare distincte în cadrul Gestio-narilor de Fonduri sau al Intermediarilor Fi-nanciari. Gestionarii vor evidenția distinct în contabilitate cheltuielile administrative afe-rente instrumentului financiar și vor ține o evidență distinctă a resurselor financiare ob-ținute din PNDR față de alte resurse obținute din activități proprii de creditare, garantare sau oferire de alte servicii financiare.

Fiecare instrument financiar va fi adminis-trat de un “Gestionar al Fondului” selectat cu respectarea prevederilor regulamentului nr. 1303/2013. Gestionarii fondurilor vor derula proceduri de selecție pentru alegerea intermediarilor financiari care vor participa

în implementarea instrumentelor financiare, conform principiilor și regulilor înscrise în Convenția de finanțare încheiată cu MADR și/sau Agenția pentru Finanțarea Investiții-lor Rurale (AFIR).

Instrumentele financiare se vor defini în ter-menii și condițiile în care acestea nu oferă un avantaj economic intermediarilor financiari sau beneficiarilor astfel încât să constituie ajutor de stat.

Perioada de aplicabilitate a instrumentelor fi-nanciare va fi până la 31 decembrie 2023.

EXPERIENȚE DOBÂNDITE DE STATE MEMBRE ÎN IMPLEMENTAREA INSTRUMENTELOR FINANCIARE CU FINANȚARE DIN PDR 2007-2013 ȘI PERSPECTIVE PENTRU PERIOADA 2014-2020 LETONIA Înființarea Fondului de Creditare și introduce-rea unui mecanism de subvenționare a dobân-zii în cadrul Programului de Dezvoltare Rurală 2007-2013

În perioada crizei economice, întreprinderile letone au avut o capacitate foarte limitată de a investi propriile resurse financiare sau de a lua credite de la bănci pentru cofinanțarea proiec-telor de investiții necesare modernizării explo-atațiilor agricole, creșterii valorii adăugate a produselor agricole și diversificării activități-lor întreprinderilor din mediul rural, investi-ții ce puteau fi realizate cu sprijinul fondurilor europene, din cadrul Programului de Dezvol-tare Rurală 2007-2013.

Pentru a sprijini fermierii, furnizorii de servicii de turism rural și alți antreprenori din mediul rural, Ministerul Agriculturii a propus aplica-rea unui instrument financiar, Fondul de Cre-ditare, având ca scop acordarea de facilități de finanțare pentru beneficiarii PNDR 2007-2103 prin obținerea de credite cu dobânzi reduse

pentru implementarea proiectelor FEADR. Fondul de Creditare din Letonia a fost promo-vat pentru creșterea ritmului de absorbție al proiectelor FEADR, încetinit și datorită lipsei de resurse financiare din sectorul privat, in-clusiv cel bancar.

Astfel, guvernul leton a decis să ofere tuturor băncilor comerciale resurse financiare, în sco-pul de a oferi beneficiarului flexibilitatea de a alege instituția de credit care îi oferă cele mai convenabile condiții de creditare.

Fondul de Dezvoltare Rurală (FDR) este o instituție financiară cu capital de stat subor-donată Ministerul Agriculturii și care are ca principală atribuție garantarea creditelor din mediul rural, precum și gestionarea mai mul-tor programe de sprijin pentru întreprinzăto-rii din mediul rural. Având în vedere prevede-rile legale, precum și experiența în gestionarea unor programe similare, Ministerul al Agricul-turii a desemnat Fondul de Dezvoltare Rurală (FDR) ca Gestionar al Fondului de Creditare.

32 33

Ministerul Agriculturii împreună cu Oficiul pentru Dezvoltare Rurală (ODR), în calitate de agenție de plăți pentru PDR 2007-2013, au ca principal rol supravegherea activității Fondu-lui de Dezvoltare Rurală (FDR). FDR are rolul de a selecta și monitoriza activitatea interme-diarilor financiari (bănci comerciale) în con-formitatea cu convenția de lucru semnată cu Ministerul Agriculturii și agenția de plăți.

Măsurile PDR selectate pentru finanțare în ca-drul Fondului de Creditare:

- Măsura 121 – Modernizarea exploatațiilor agricole;

- Măsura 123 – Valoarea adăugată a pro-duselor agricole;

- Măsura 312 - Crearea și dezvoltarea de afaceri în mediul rural;

- Măsura 313 - Dezvoltarea activităților tu-ristice.

Bugetul alocat pentru Fondul de Creditare este de 37,60 milioane de euro. Perioada de imple-mentare a instrumentului financiar de credita-re a început din iulie 2010 și se va finaliza la 31 decembrie 2015.

Aspectele cheie privind derularea Fondului de Creditare

Pentru accesarea Fondului de Creditare solici-tanții trebuie să îndeplinească o serie de con-diții:

• Să dețină un proiect aprobat de agenția de păți pentru măsurile 121, 123, 312, 313;

• Să nu se afle în dificultate financiară, con-

form Comunicării Comisiei nr 244/2004;• Să îndeplinească condițiile pentru

obținerea un credit cu dobândă redusă;

Rata dobânzii este calculată prin însumarea a 20% din rata dobânzii pe 12 luni la EURIBOR sau RIGIBOR plus 70% din rata medie a do-bânzii acordată la întreprinderile autohtone și persoanelor private în conformitate cu condi-țiile aplicate de Banca Letoniei. Rata dobân-zii este fixă pe toată perioada de rambursare creditului. Perioada de rambursare poate fi de până la 15 ani.

După primirea aprobării proiectului de la agenția de plăți, beneficiarul se adresează in-stituției de credit, care are o convenție de lu-cru cu Fondul de Dezvoltare Rurală, în calitate de gestionar al Fondului de Creditare. Banca evaluează viabilitatea financiară a proiectului și întocmește o decizie preliminară privind acordarea unui credit, pe care o transmite la Agenția de Plăți. Aceasta stabilește echivalen-tul de subvenție și mărimea ajutorului pentru proiectul aprobat și emite decizia de finanțare a proiectului, pe care o transmite către Gestio-narul Fondului. Ulterior, banca aprobă credi-tul, iar beneficiarul primește fondurile necesa-re pentru implementarea proiectului.

Principalele etape pentru funcţionarea Fon-dului de Creditare

Funcționarea instrumentului financiar a fost realizată în două etape:

1. Etapa de programare, respectiv de modificare și aprobarea a PDR;

2. Etapa de implementare.

În timpul fazei de programare și stabilire a in-strumentului financiar adecvat nevoilor bene-ficiarilor PDR din Letonia, Ministerul Agricul-turii a analizat instrumente financiare similare care au fost planificate și introduse în alte state membre ale UE, cum ar fi Lituania, România și Germania. Au existat consultări între Minis-terul Agriculturii și membrii Comitetului de Monitorizare ai PDR, precum și cu experți din domeniul financiar bancar, în scopul de a pro-iecta instrumente financiare adecvate care să fie folosite în cele mai eficiente moduri și care să atenueze efectele crizei financiare pentru beneficiarii proiectelor PDR, astfel încât aceș-tia să obțină resursele financiare necesare pen-tru dezvoltarea proiectelor de investiții.Comisia Europeană a fost implicată în proce-sul de consultare, în scopul de a evita utilizarea greșită a fondurilor FEADR. Ministerul Agri-culturii a decis ca, în loc să existe o singură in-stituție financiară care să acorde împrumuturi cu dobândă redusă, să ofere această posibili-tate tuturor intermediarilor financiari (băncile comerciale), lăsând beneficiarii proiectelor să își aleagă singuri banca. Responsabil pentru gestionarea Fondului de Creditare a fost de-semnat Fondul de Dezvoltare Rurală, institu-ție financiară de stat cu experiență în domeniu.După consultarea și aprobarea de către CE a modificării PDR, Ministerul Agriculturii a ela-borat actul de reglementare națională pentru

stabilirea normelor detaliate pentru imple-mentarea Fondului de Creditare. Etapa de implementare a Fondului de Credita-re implică mai mulți actori cu funcții specifice:

• Oficiul de Dezvoltare Rurală (Agenția de Plăți): evaluează planul de afaceri depus de către Fondul de Dezvoltare Rurală – Ges-tionarul Fondului de Creditare, transferă fondurile către Fondul de Creditare, evaluează proiectele depuse de beneficiari, verifică cum sunt utilizați banii în cadrul Fondului de Creditare;

• Fondul de Dezvoltare Rurală IFN S.A. (în calitate de manager/gestionar de fond): evaluează intermediarii financiari (instituiții de credit), transferă fondurile către intermediarii financiari, stabilește bugetele și ține contabilitatea Fondului de Creditare.

• Intermediarii Financiari (băncile comer-ciale): aprobă creditele solicitanților, elaborează și transmite rapoarte cu privire la creditele aprobate din alocările Fondu-lui de Creditare, rapoarte pe care le trans-mite Agenției de Plăți și Gestionarului de Fond.

Paşii procedurali pentru depunerea proiecte-lor şi aprobarea creditelor aferente:

1. Pentru fiecare măsură PDR, potențialii beneficiari aplică pentru sprijin PDR prin depunerea unui proiect, ce inclu-de o cerere de finanțare și un plan de afaceri, la Oficiul de Dezvoltare Rurală

34 35

(Agenția de Plăți).2. Agenția de Plăți evaluează proiectele și,

dacă îndeplinesc toate cerințele și crite-riile, aprobă aceste proiecte.

3. Beneficiarii aplică pentru un credit cu ajutorul intermediarilor financiari (banca comercială care are acord de co-operare cu Fondul de Dezvoltare Rura-lă IFN S.A., în calitate de Gestionar de Fond). Intermediarii financiari evaluea-ză viabilitatea financiară a planului de afaceri și întocmește o decizie prelimi-nară de aprobare.

4. Intermediarii financiari depun decizia cu privire la evaluarea riscului pentru solicitantul de credit la Oficiul de Dez-voltare Rurală (Agenția de Plăți). Pe baza acestor informații primite de la intermediarul financiar, respectiv refe-ritoare la suma ce poate fi împrumutată

și rata dobânzii, agenția de plăți calcu-lează echivalentul de subvenție și co-rectează intensitatea ajutorului. Agen-ția de Plăți ia decizia finală cu privire la proiect.

5. După aprobarea proiectului, intermedi-arul financiar depune o solicitare Ges-tionarului de Fond, care evaluează soli-citarea și furnizează fondurile solicitate către intermediarul financiar în baza convenției de lucru.

6. Intermediarul financiar aprobă creditul și transferă fondurile beneficiarului.

7. Apoi, beneficiarul implementează pro-iectul și rambursează creditul inter-mediarului financiar, acesta din urmă re-plătește împrumutul și rata dobânzii Gestionarului de Fond, care cumulează finanțările returnate și dobânda aferen-tă.

STRATEGIA FISCAL-BUGETARĂ A ROMÂNIEI PENTRU PERIOADA 2015-2017 – OBIECTIVE ȘI MĂSURI PENTRU SUSȚINEREA SECTORULUI AGRICOL

Prezentarea situației sectorului agricol în contextul macro-economic, obiectivele și măsurile propuse pentru susținerea agri-

culturii în perioada 2015-2017În conformitate cu prevederile Strategiei fis-cal-bugetare a României pentru perioada 2015-2017, cadrul general intern pentru anul 2014 a fost caracterizat de relansarea econo-miei, o încredere mai mare a investitorilor, disciplină bugetară și reducere a risipei, fiind înregistrate progrese pe linia realizării unui echilibru corect între consolidarea fiscală sus-tenabilă și relansarea economică, asigurarea credibilității și predictibilității politicii econo-mice a Guvernului și finanțarea la costuri rezo-nabile a deficitului bugetar și a celui extern. Pe parcursul anilor 2013-2014, România a avut o politică bugetară caracterizată de un mana-gement prudent al cheltuielilor publice, de o îmbunătățire semnificativă a managementu-lui datoriei publice, precum și de susținerea și stimularea creșterii economice. În ceea ce privește sectorul agricol și de dezvoltare ru-rală, potrivit bilanțului oficial al Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, în perioada

2007 - 31 decembrie 2014, România a ajuns la o absorbție a fondurilor europene pentru agri-cultură (plăți directe și măsuri de piață) și dez-voltare rurală (Programul Național Dezvoltare Rurală) de 83,63%, respectiv 12,85 miliarde de euro. Defalcat pe principalele programe gestionate de Ministerul Agriculturii și Dez-voltării Rurale, situația absorbției fondurilor în perioada 2007 - 31 decembrie 2014 este ur-mătoarea:

1. Programul Național de Dezvoltare Ru-rală (PNDR): 82,5%, respectiv 6,7 mili-arde de euro;

2. Plăți directe la hectar: 94%, respectiv aproximativ 6,6 miliarde de euro. Aces-te fonduri europene se acordă fermie-rilor, automat, în funcție de suprafața cultivată;

3. Programul Operațional pentru Pescuit: 46,12%, respectiv 106 milioane de euro.

În anul 2014, absorbția fondurilor acordate prin PNDR 2007-2013 a fost de 3,29 miliarde de euro, respectiv 21,35% din suma totală alo-cată pentru perioada 2007-2013.

36 37

Măsuri întreprinse de MADR, în anul 2014, pentru creșterea capacității de absorbție a fon-durilor europene acordate prin PNDR 2007-2013

• Modificarea PNDR 2007-2013 în vederea realocării de fonduri de la măsurile cu grad scăzut de absorbţie, către măsurile cu grad ridicat de accesare;

• Modificarea strategiilor de dezvoltare locală, în sensul adaptării acestora pentru a răspunde mai bine nevoilor actuale de dezvoltare locală, permiţând finanţarea unui număr mai mare de proiecte în cadrul abordării LEADER;

• Aplicarea Regulamentului de tranziţie nr.1310/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului de stabilire a anumitor dispoziţii tranzitorii privind sprijinul pentru dezvoltare rurală acordat din FEADR, care a permis organizarea de sesiuni de depunere pe „reguli vechi” aferente PNDR 2007-2013 din „bani noi” aferente PNDR 2014-2020;

• Promovarea Ordonanţei de urgenţă privind unele măsuri de dezvoltare a fermelor prin acordarea de microcredite cu finanţare din bugetul MADR, pentru asigurarea cofinanţării necesare implementării proiectelor prin PNDR. Scopul măsurii este de a transforma fermele de familie în ferme comerciale viabile, care pe lângă asigurarea autoconsumului vor putea comercializa

pe piaţă produsele obţinute.• Reintroducerea ratei maxime a

contribuţiei FEADR de 95% pentru perioada octombrie 2013 - decembrie 2015;

• Optimizarea procedurilor de lucru la nivelul Autorităţii de Management pentru PNDR, Agenţiei pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale şi Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie în Agricultură, în vederea eliminării blocajelor apărute în implementarea Programului.

Sumele alocate României pentru cadrul finan-ciar 2014-2020 sunt de aproximativ 43 mili-arde euro. Acordul de Parteneriat prezintă modalitatea în care sunt concentrate investi-țiile din fondurile europene structurale și de investiții (FESI) 2014-2020 pentru a promova competitivitatea, convergența și cooperarea, în vederea încurajării obținerii unei dezvoltări inteligente, bazate pe creștere economică și incluziune socială. În domeniul fondurilor eu-ropene, pentru perioada de programare 2014-2020, Uniunea Europeană a stabilit norme comune aplicabile pentru politica de coeziune, politica de dezvoltare rurală și politica pentru afaceri maritime și de pescuit. Astfel, se creează un cadru unitar de reglementare pentru FESI, care include instrumente financiare pentru îmbunătățirea coordonării și armonizării im-plementării tuturor fondurilor europene. Mi-nisterul Agriculturii și Dezvoltării Rurale are ca principal obiectiv buna gestionare a fondu-

rilor comunitare și naționale și sprijinirea fer-mierilor români, asigurând astfel dezvoltarea sectorului agricol, a exploatațiilor vegetale și de creștere a animalelor, cu respectarea măsu-rilor de protejare a mediului înconjurător pre-cum și valorificarea resurselor și posibilităților naturale de care dispune România.

Principalele obiective pe termen mediu ale MADR (perioada 2015-2017):

• Asigurarea securităţii alimentare naţionale prin creşterea şi diversificarea producţiei agricole;

• Creşterea competitivităţii produselor agroalimentare şi pescăreşti româneşti pe piaţa europeană şi globală în vederea echilibrării balanţei comerciale agricole;

• Absorbţia fondurilor comunitare destinate finanţării domeniilor specifice;

• Susţinerea financiară şi fiscală a agricul-turii prin programe multianuale;

• Eficientizarea structurilor de piaţa agricolă şi agroalimentară;

• Accelerarea procesului de dezvoltare rurală, inclusiv a serviciilor din spaţiul ru-ral;

• Modernizarea şi extinderea infrastructurii de îmbunătăţiri funciare, adaptarea agri-culturii la schimbările climatice;

• Dezvoltarea pisciculturii;• Susţinerea cercetării agricole şi a formării

profesionale;

Măsuri destinate susținerii sectorului agroa-limentar și de dezvoltare rurală prevăzute în

bugetul de stat pentru anul 2015• Continuarea susţinerii financiare a

activităţii producătorilor agricoli din sec-torul vegetal, cu finanţare din bugetul naţional şi bugetul comunitar;

• Stimularea procesului de organizare a structurilor asociative (organizaţii in-terprofesionale, grupuri şi organizaţii de producători) orientate spre piaţă, cu scopul eficientizării acţiunilor pe lanţul producţie – valorificare, lanţ care să asi-gure repartizarea echitabilă a profitului pe filieră şi preţuri corecte la consumatorul final;

• Susţinerea sectoarelor cu nişe de piaţă, pentru produse care înglobează plus-valoare (agricultura ecologică, produse tradiţionale);

• Continuarea programelor de dezvoltare a sistemelor de irigaţii şi reabilitare a siste-mului de îmbunătăţiri funciare;

• Reducerea evaziunii fiscale în agricultură;• Creşterea competitivităţii produselor

agroalimentare pe piaţa comună şi pieţe terţe, prin măsuri de promovare şi infor-mare;

• Subvenţionarea preţului la motorina utilizată în agricultură, în sectoarele ve-getal, zootehnic şi îmbunătăţiri funciare, prin reducerea cotei de impozitare (ac-ciza);

• Plata primelor pentru asigurarea producţiei agricole;

• Plăţi către fermieri în cadrul Schemelor de plăţi directe pe suprafaţă;

38 39

• Schema de plata unică pe suprafaţă;• Schema de plaţi naţionale directe comple-

mentare;• Creşterea nivelului ajutoarelor specifice

pentru îmbunătăţirea calităţii produse-lor agricole în sectorul de agricultură ecologică;

• Creşterea nivelului ajutoarelor specifice pentru producătorii din zonele defavori-zate pentru lapte şi carne de vită, precum şi pentru lapte şi carne de ovine/caprine;

• Sprijin financiar acordat grupurilor de producători recunoscute preliminar şi organizaţiilor de producători;

• Continuarea aplicării Programului de dis-tribuire a fructelor în şcoli;

• Continuarea Programului Naţional Api-col;

• Programe de informare şi promovare a produselor agricole pe piaţa internă şi ţări terţe.

Prin Politica Agricolă Comună 2014-2020, România implementează, începând cu anul 2015, un nou sistem de plăţi directe pentru fermieri, ce cuprinde:

• O plată de bază pentru fermieri;• Schema de plată unică pe suprafaţă

(SAPS), constând în acordarea unei sume uniforme/plăţi unice pe hectarul eligibil declarat de fermier, plătibilă o dată pe an şi decuplată total de producţie. Plata unică pe suprafaţă se calculează anual prin împărţirea plafonului naţional anual la numărul total de hectare eligibile declarate

la nivel naţional. Aceasta poate funcţiona şi ca plată de bază (fermierul care a be-neficiat până în anul 2013 de SAPS poate beneficia în continuare de aceasta în loc de plată de bază);

• O plată pentru fermierii care aplică prac-tici agricole benefice pentru climă şi me-diu (plata pentru înverzire): diversificarea culturilor, menţinerea pajiştilor perma-nente şi a zonelor de interes ecologic - ag-ricultura ecologică beneficiază automat de această plată;

• Plata redistributivă care se acordă pentru primele 30 de ha indiferent de mărimea fermei și se alocă pe două niveluri: pen-tru primele 5 ha și pentru restul de 25 ha. Cuantumurile stabilite pe cele două nive-luri vor contribui la comasarea terenurilor şi constituirea de ferme peste 5 ha. Plata redistributivă reprezintă o plată anuală destinată fermierilor care au dreptul la o plată în cadrul Schemei de plată unică pe suprafaţă.

• Plata facultativă pentru fermierii din zonele care se confruntă cu constrângeri naturale, care să prevină abandonul aces-tor zone şi să asigure astfel continuitatea practicării agriculturii;

• O plată pentru tinerii fermieri care îşi în-cep activitatea agricolă: presupune acor-darea unei plăţi anuale tinerilor fermieri (ce nu au mai mult de 40 de ani) care au dreptul la o plată în cadrul Schemei de plată unică pe suprafaţă;

• O schemă de sprijin cuplat facultativ pen-

tru anumite tipuri de activităţi agricole sau pentru anumite sisteme agricole care se confruntă cu anumite dificultăţi şi care sunt deosebit de importante din motive economice şi/sau sociale.

Sectoare și producții vizate:- cereale, plante oleaginoase, culturi pro-

teice, leguminoase pentru boabe, in, cânepa, orez, fructe cu coajă lemnoasă, cartof, seminţe, ulei de măsline, furaje uscate, hamei, sfecla de zahar, trestie de zahar şi cicoare, fructe şi legume şi specii forestiere cu ciclu scurt de producţie;

- carne de oaie şi de capră, carne de vită şi mânzat, lapte şi produse lactate, viermi de mătase.

• Schemă simplificată pentru micii fermieri, cu cerinţe şi proceduri mai simple în care cuantumul plăţilor este cuprins între 500 – 1.250 euro. Se aplică începând din 15 oc-tombrie 2015;

• Ajutoarele naţionale tranzitorii reprezentând plăţi suplimentare care se acordă fermierilor din sectoarele vegetal şi zootehnic, care au beneficiat de plăţi naţionale directe complementare în anul 2013. Condiţiile de acordare a ajutoarelor naţionale tranzitorii sunt identice cu cele autorizate pentru acordarea plăţilor afe-rente anului 2013.

În ceea ce privește Politica de Dezvoltare Ru-rală 2014-2020, principalele priorități asupra cărora Ministerul Agriculturii și Dezvoltării

Rurale (MADR) se va concentra în perioada de programare 2014-2020 prin intermediul Programului Naţional de Dezvoltare Rurală 2014-2020 (cu o alocare comunitară totală de 8,016 milioane euro), sunt:

• Modernizarea şi creşterea viabilităţii exploataţiilor agricole familiale prin con-solidarea lor şi deschiderea către piaţă şi procesarea produselor agricole;

• Încurajarea instalării tinerilor fermieri. Sprijinul acordat în actuala perioadă de programare va fi continuat şi în viitor, în scopul întineririi populaţiei rurale şi facilitării procesului de modernizare a fer-melor. Acest sprijin va fi acordat pe două paliere: prin plăţi la hectar, mai mari şi prin creşterea intensităţii sprijinului ne-rambursabil;

• Crearea/dezvoltarea infrastructuri-lor locale, inclusiv a infrastructurii de irigaţii ca şi precondiţie pentru dezvol-tarea economică a zonelor rurale;

• Promovarea creării şi dezvoltării IMM în sectoarele non-agricole din mediul rural;

• Promovarea anumitor sectoare cu nevoi specifice, fiind vizat, în special, secto-rul pomicol şi zona montană, în vederea redresării sectorului pomiculturii şi a relansării consumului de fructe şi de pro-duse din fructe româneşti;

• Încurajarea dezvoltării locale plasate în responsabilitatea comunităţii prin inter-mediul abordării LEADER;

• Implementarea instrumentelor financi-are.

40

1. Acordul de Parteneriat al României 2014-2020/ versiunea 2014RO16M8PA001.1.2, adoptată de Comisia Europeană (www.mfe.ro);

2. Centrul Român de Politici Europene (CRPE) – Policy Brief no.23 – Cum deblocăm finanțarea fermelor mici și mijlocii din România? (http://www.crpe.ro);

3. European Commission (2005), DG Enterprise and Industry: Best practices of public support for early-stage equity finance, Final report of the expert group, September 2005 – (ec.europa.eu/enterprise/...);

4. European Commission - Summary of data on the progress made in financing and implementing financial engineering instruments reported by the MAs in accordance with Article 67(2) (j) of Council Regulation (EC) No 1083/2006 - (ec.europa.eu/regional_policy/.../instruments/.../summary_data_fei_2012.pdf);

5. European Commission, Factsheet - Financial Instruments in Cohesion Policy 2014-2020 -(ec.europa.eu/...policy/.../financial _instruments);

6. Fondul de Creditare din Letonia în cadrul Programului de Dezvoltare Rurală 2007-2013 - (enrd.ec.europa.eu/.../LV_SS_final_04_2014.pdf);

7. Ghidul Comisiei Europene - Thematic guidance fiche No. 3 – Competitiveness of Small and Medium-sized Enterprises (SMEs), Version 1, 22/04/2013 (http://ec.europa.eu/fisheries/cfp/emff/legislation/doc/20140625-ex-ante-3_en.pdf);

8. Instrumente Financiare în cadrul Programului de Dezvoltare Rurală al României (prezentare în cadrul Seminarului „Instrumente Financiare 2014-2020 în cadrul FESI”, Bruxelles, 19-20 ianuarie 2015 - (http://www.fi-compass.eu/);

9. Notă a Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale referitoare la propunerile de notificări transmise Comisiei Europene în vederea stabilirii condițiilor de acordare a plăților directe în agricultură pentru perioada 2015 – 2020 – (www.madr.ro);

10. Pachet legislativ UE privind Politica de Dezvoltare Rurală în perioada de programare 2014-2020 (www.ec.europa.eu/agriculture/rural-development-2014-2020);

11. Poziția serviciilor Comisiei cu privire la dezvoltarea unui Acord de Parteneriat și a unor programe în România în perioada 2014-2020 (http://www.mfe.ro);

12. Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020/versiunea oficială I – 1 iulie 2014 (www.madr.ro/.../dezvoltare-rurala/programare-2014-2020);

13. Raport Ecorys: “EU SMEs in 2012: at the crossroads. Annual report on small and medium-sized enterprises in the EU, 2011/12” - Raport elaborat pentru Comisia Europeană (http://ec.europa.eu/enterprise/policies/sme/facts-figures-analysis/performance-review/files/supporting-documents/2012/annual-report_en.pdf);

14. Raport al Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OECD), 2006 - The SME Financing Gap, Vol. 1, Theory and Evidence (www.oecd-ilibrary.org/finance.../the-sme-financing);

15. Raport de activitate al Fondului de Garantare al Creditului Agricol din Lituania pentru anul 2012 – (http://garfondas.lt/en);16. Rețeaua Europeană de Dezvoltare Rurală – EU Rural Review no.13, 2012 - Rural development financial instruments: New

opportunities to tackle the economic crisis (http://enrd.ec.europa.eu/enrd-static/publications-and-media/eu-rural-review/en/eu-rural-review_en.html);

17. Strategia fiscal-bugetară a României pentru perioada 2015-2017 – (www.mfinante.ro);

Bibliografie

Contact:

Sediul Naţional al Unităţii de Sprijin a Reţelei (USR)

Str. Nicolae Filipescu, nr. 39-41, et. 6, sector 2, Bucureşti, cod poştal 020961

Tel.: 031 690 0214, Fax.: 031 690 0215

E-mail: info@rndr.ro

Internet: www.rndr.ro

Această publicaţie a fost realizată de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale din România în cadrul proiectului „Înfiinţarea şi sprijinirea

Reţelei Naţionale de Dezvoltare Rurală”. Proiect cofinanţat prin FEADR prin Măsura 511 din cadrul PNDR 2007 - 2013.

2015

Conţinutul acestei publicaţii nu reprezintă în mod necesar poziţia oficială a Uniunii Europene.

Se distribuie gratuit.

Departamentul Publicaţii USR

Ministerul Agriculturiiși Dezvoltării Rurale